Posts Tagged “bilant”

Bilanţ de protocol

By |

Bilanţ de protocol

Biro_Zsolt_mic_22Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, a declarat presei, miercuri, la Târgu Mureş, că, după trei luni de la semnare, a sosit momentul să se facă un bilanţ al protocolului PCM-UDMR. „Săptămâna viitoare, avem programată o rundă de negocieri cu UDMR. Am promis o politică responsabilă şi această responsabilitate înseamnă că trebuie să examinăm periodic unde am ajuns şi de unde continuăm. După trei luni, a sosit timpul să tragem linie, să facem un bilanţ. Avem un protocol care se referă la conlucrare în interesul comunităţii şi, odată cu absolvirea campaniei şi a alegerilor europarlamentare, trebuie să trecem în revistă obiectivele şi sarcinile comune care ne aşteaptă”, a arătat Biro Zsolt.

Liderul PCM anunţa, după semnarea protocolului cu UDMR, în luna martie, că UDMR a elaborat un program de autonomie a ţinutului secuiesc, care urma să fie armonizat, în cadrul unui grup de lucru, cu alte proiecte similare existente.

Acesta a spus că Protocolul încheiat cu UDMR este unul „istoric”, fiind primul document de colaborare care s-a semnat între două partide politice maghiare din România, după 1989, că PCM-ul a făcut un pas foarte important şi că acesta este un semn că pluralismul şi democraţia sunt acceptate în cadrul comunităţii maghiare.(EM)

 

Sursa  AGERPRES

Read more »

ISU, bilanț trist

By |

ISU, bilanț trist

pompieriInspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) ,,Oltul” Harghita dispune de aproximativ 80% din autospecialele de intervenţie de care ar avea nevoie şi de 20% din mijloacele de transport auto necesare, potrivit bilanţului pe 2013 al instituţiei.

Potrivit datelor statistice, gradul de asigurare cu autovehicule este de 48,6%, în condiţiile în care aproximativ 15% dintre cele aflate în parcul unităţii sunt depăşite fizic şi moral.

Proiect european

ISU Harghita a beneficiat, totuşi, de un program european prin care s-a reuşit reînnoirea parcului auto. ,,Prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 s-a reuşit reînnoirea parcului auto într-un procent de 85% cu tehnică de intervenţie şi asistenţă medicală modernă, cu dotări multiple, care permite îndeplinirea cu profesionalism şi în timp oportun a misiunilor încredinţate”, se arată în bilanţul instituţiei.
În document se mai precizează că, din punctul de vedere al nevoilor funcţionale, fondurile au fost total insuficiente, ,,ceea ce a făcut ca în cursul anului 2013 să nu poată fi efectuate nici măcar reparaţii curente, deşi sunt imperios necesare, sumele alocate fiind strict direcţionate pentru funcţionarea tehnicii, achitarea costurilor pentru apă, canal, gaze naturale şi energie electrică”.
Din punctul de vedere al echipamentului de protecţie şi intervenţie militară, unitatea dispune de articole de echipare pentru întreg efectivul, având asigurată şi o rezervă de echipare, arată bilanţul ISU Oltul Harghita.

În anul 2013 inspectoratului i-a fost repartizat un buget de aproximativ 22.6 milioane lei, considerat insuficient şi care ‘a permis desfăşurarea activităţii la un nivel minim de subzistenţă’. Potrivit raportului de activitate, funcţionarea instituţiei a fost posibilă prin faptul că pentru unul dintre sediile Inspectoratului fondurile necesare au fost asigurate integral de către Consiliul Judeţean Harghita.

AGERPRES

Read more »

Au scăzut infracţiunile!

By |

Au scăzut infracţiunile!

politia tarnaveniStatistica Poliţiei din Tîrnăveni o spune negru pe alb, anul trecut am avut mai puţine infracţiuni decât în 2012. În anul 2013, în evidenţele Poliţiei Târnăveni au fost înregistrate un număr de 569 infracţiuni dintre care 431 cu autori cunoscuţi şi 138 cu autori necunoscuţi, comparativ cu perioada similară a anului precedent când au fost înregistrate un număr de 622 infracţiuni, 429 cu autori cunoscuţi şi 193 cu autori necunoscuţi.

Rata criminalităţii infracţiunilor sesizate la nivelul municipiului Târnăveni este astfel de 2.709 la suta de mii de locuitori, faţă de o rată de 2.961,9 în perioada similară a anului 2012.

Mircea Barbu

Read more »

Inspectoratul de Jandarmi Harghita, la raport

By |

Inspectoratul de Jandarmi Harghita, la raport

jandarmiiȘi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Harghita şi-a prezentat bilanţul pe 2013, la eveniment participând şi directorul Direcţiei Cabinet al Jandarmeriei Române, col. Ştefan Constantin, subprefectul judeţului Harghita, Octavian Condrat, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, precum şi şefi de structuri şi instituţii cu care inspectoratul are relaţii de cooperare şi colaborare.

Activitatea desfăşurată de IJJ Harghita s-a concentrat pe îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru modernizarea instituţională, executarea cu profesionalism şi responsabilitate a misiunilor şi atribuţiilor specifice, pentru menţinerea standardelor înalte în ceea ce priveşte serviciul public prestat în slujba cetăţenilor şi a statutului de drept, cu respectarea direcţiilor de acţiune şi a obiectivelor fundamentale stabilite prin documente programatice.

În anul 2013…

…au fost executate 501 misiuni de asigurare a ordinii publice (faţă de 269 misiuni în 2012), cu ocazia unor manifestări de protest, manifestări religioase, sportive, cultural-artistice sau comemorative. De asemenea, au fost asigurate măsuri de ordine publică şi în sălile de judecată ale instituţiilor din Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc, Gheorgheni şi Topliţa.

Ordine publică

În ceea ce priveşte segmentul misiunilor de restabilire a ordinii publice, structurile mobile din cadrul IJJ Harghita au avut 38 de intervenţii pentru aplanarea unor conflicte, intervenţii la solicitare telefonică, intervenţii la solicitarea Serviciului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă – 112.

Misiunile de menţinere a ordinii publice au vizat două direcţii de acţiune: în zona staţiunilor montane, pe traseele turistice adiacente acestora şi în staţiunea balneoclimaterică Praid; în sistem integrat, prin constituirea de patrule mixte sau prin patrule de jandarmerie incluse în sistemul unic de ordine şi siguranţă publică. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2013, au fost executate 4.278 de misiuni (cu peste o mie mai multe decât anul trecut), la acestea participând zilnic, în medie, 42 de jandarmi în patrule de ordine şi siguranţă publică.

La munte

Activitatea Posturilor Jandarmi Ordine Publică Montane s-a concretizat în patrulări în staţiunile din raza de competenţă, pe traseele turistice adiacente acestora şi prin acţiuni desfăşurate în colaborare cu personalul structurilor de Salvamont şi ale Rezervaţiilor naturale. Au fost constatate două infracţiuni silvice şi s-au aplicat amenzi în valoare totală de 31.775 lei.

Acțiuni coroborate

Tot în cursul acestui an au fost desfăşurate 898 de misiuni în baza planurilor de cooperare cu poliţia, cu executorii judecătoreşti, cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, cu organele administraţiei publice locale, cu organele silvice etc.

Pază și protecție

În acest an, IJJ Harghita a asigurat paza şi protecţia instituţională la 20 de obiective (fără plată). Au fost realizate: 715 misiuni de pază şi protecţie a transportului de corespondenţă clasificată; 37 de misiuni de pază şi protecţie a transportului de bunuri şi valori; 122 de misiuni de pază şi protecţie a transporturilor cu caracter special pentru 3 societăţi comerciale.

Infracţionalitatea stradală, în scădere

În cadrul bilanţului întocmit de IJJ Harghita se arată faptul că infracţionalitatea stradală sesizată organelor de poliţie a scăzut cu 10,39%, la aceasta având o contribuţie şi structurile de ordine publică din cadrul IJJ Harghita. În cele 11 luni trecute din acest an au fost constatate, de către jandarmi, 14 infracţiuni (cu 3 mai multe decât în 2012), cu 18 autori, care s-au soldat cu 12 dosare penale. Pe lângă acestea, au fost aplicate 483 de amenzi (cu 143 mai multe decât anul trecut).
Totodată, pe timpul executării misiunilor de menţinere a ordinii publice prin patrule mixte au fost constatate 129 de infracţiuni, cu 128 de autori, care au făcut obiectul a 82 de dosare cu acte premergătoare începerii urmăririi penale.

Recompense

În urma activităţii depuse, pe parcursul anului în curs au fost avansate la termen 71 de cadre militare (4 ofiţeri şi 67 de subofiţeri), iar eşaloanele superioare au acordat personalului inspectoratului 6 recompense, constând în 3 avansări înainte de expirarea stagiului minim şi 3 distincţii de serviciu.

Read more »

Să speraţi şi să trăiţi!

By |

editorial - LigiaSunt la Londra, aici mă va prinde sfârşitul de an, într-o vacanţă adevărată pe care am aşteptat-o întreg anul pentru că nu am avut timp să mă relaxez prea mult. Pe lângă plăcerea de a vizita care e un hobby al meu, pot să privesc mult mai detaşat spre ţărişoara mea şi spre anul nostru, al românilor, indiferent de etnie. Nu voi vorbi însă despre politică, economie, social, cultură, educaţie sau sănătatea noastră cea de toate zilele anului 2013. Prefer să vă transmit gândurile mele, abstracte, despre sfârşitul de an.

E un timp în care ne luăm rămas bun de la anul ce trece, punem în balanţă ce am făcut şi ce nu am făcut, cu ce ne putem mândri, sperând ca anul care vine să avem mai multe motive de mândrie, ce am greşit, trăind interior cu speranţa că vom învăţa din ele şi că nu le vom repeta.

E un timp când simbolic înmormântăm 365 de zile cu bune şi rele, cu împliniri şi cu deziluzii, cu ierni şi primăveri sufleteşti. E un timp în care, cu toate că timpul are o curgere continuă, fără întreruperile pe care noi le-am botezat milisecunde, minute, ore, zile etc., ne permitem şi poate avem şi nevoie să ne oprim puţin din alergatul acela nebun, i-aş spune, şi să reflectăm asupra trecutelor timpuri.

E un timp al memoriei, un timp când încerci să îţi sapi în adâncurile neuronale după fiecare moment profesional, personal, după viaţa ta ca întreg, după tine ca om. E un în timp când te îndrăgeşti şi te cerţi în acelaşi timp. E un timp în care te gândeşti de ce ai fost rău uneori, de ce nu ai iubit mai mult, de ce nu te-ai străduit mai serios în muncă, de ce nu i-ai înţeles pe cei de lângă tine, de ce nu ai dăruit mai mult celor dragi şi celor în nevoie. Şi multe altele. Nu e nici spaţiu suficient, iar altele ţin de intimitatea ta mentală şi sufletească.

E un timp al speranţei, al promisiunilor, al dorinţelor spuse şi nespuse, al priorităţilor pe care ţi le stabileşti pentru anul nou. E timpul listelor cu voi face şi voi fi. E timpul trecerii şi al reînnoirii. Al aspiraţiei. Al credinţei în adevăr, bine şi frumos. Al credinţei pur şi simplu. Al devenirii şi redesenării. E un timp al tău. Doar al tău. Egoist oarecum. Pentru a merge mai departe. Mai curat, mai învăţat, mai iubitor.

Să fiţi sănătoşi, să aspiraţi să fiţi mai buni, să trăiţi frumos, să vă doriţi să vă autodepăşiţi şi să fiţi optimişti! An Nou minunat de fericit!

Ligia Voro

Read more »

E.On și-a prezentat azi realizările din 2013

By |

E.On și-a prezentat azi realizările din 2013

Intalnire cu presa EONE.ON Gaz Distribuţie a derulat, în 2013, investiţii în valoare de circa 175 de milioane de lei, dintre care 130 de milioane au fost alocaţi pentru modernizarea şi dezvoltarea reţelei de gaze naturale. De asemenea, fonduri importante au fost direcţionate şi pentru achiziţionarea de echipamente performante de măsurare, echipamente IT şi software.

Peste 100 de milioane de lei au fost investiţi pentru modernizarea a peste 690 de kilometri de reţea, din care aproximativ 425 de kilometri au fost înlocuiţi cu conducte noi, iar circa 267 de kilometri au fost protejaţi catodic.

Totodată, pentru racordarea de noi consumatori la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, reţelele au fost extinse cu circa 93 de kilometri, investiţia totală fiind de circa 4,5 milioane de lei.

Pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie au fost înlocuite sau modernizate un număr de 93 de staţii de reglare-măsurare, 63 dintre acestea fiind staţii noi, investiţiile alocate acestui capitol ridicându-se la circa 7 milioane de lei.

În judeţul Mureş, valoarea investiţiilor realizate de E.ON Gaz Distribuţie a fost de aproximativ 16 milioane lei, acestea vizând în principal schimbarea de conducte şi branşamente de gaze naturale în lungime de circa 100 de kilometri.

În municipiul Târgu Mureş au fost investiţi circa 1,1 milioane lei, fiind înlocuiţi 3,8 kilometri de conducte şi branşamente pe străzile: Bobâlna, D. Cantemir, Crângului, Ulciorului, Dr. Ciugudean, T. Samuel, D. Rusu, Agricultorilor, I. Ghiurchi, Verde, L. Blejenariu, M. Robu, Florilor, Drumul Sântanei, M. A. Şaguna, Topliţa, Cosminului, M. Aron, Strâmbă, Fântânii, Podeni, P-ţa Teatrului, Turzii, Fabrica de Zahăr, Făgăraşului, Jilavei, Aiudului, Voinicenilor, Benefalău, Şoimilor, Lacului, etc.

Cele mai importante lucrări de investiţii au fost realizate în localităţile mureşene Sânmartinu de Câmpie (23 km), Voiniceni (11 km) şi Deag (11 km) unde compania a înlocuit în total circa 45 de kilometri din reţelele de distribuţie a gazelor naturale.

Pentru a îmbunătăţi calitatea serviciului de distribuţie a gazelor naturale un număr de 15 staţii de reglare-măsurare au fost achiziţionate şi modernizate, 6 dintre acestea în municipiul Târgu Mureş.

E.ON Servicii Tehnice – prima companie de servicii integrate de gaze naturale şi electricitate din România

La începutul acestui an a fost înfiinţată compania E.ON Servicii Tehnice prin transferul serviciilor tehnice specifice din cadrul E.ON Gaz Distribuţie şi E.ON Moldova Distribuţie.

E.ON Servicii Tehnice prestează servicii tehnice specifice domeniului distribuţiei gazelor naturale şi electricităţii, respectiv lucrări de întreţinere şi reparaţii, citirea şi înlocuirea contoarelor pentru companiile operaţionale E.ON din România şi oferă servicii de verificări şi revizii consumatorilor.

Obiectivul companiei este de a deveni un competitor important pe piaţa serviciilor energetice prin extinderea portofoliului de clienţi externi.

E.ON Servicii Clienţi – noua companie dedicată clienţilor rezidenţiali

Un pas important în procesul de transformare a companiilor E.ON din România în organizaţii orientate către clienţi a fost făcut în luna iulie a acestui an prin înfiinţarea companiei E.ON Servicii Clienţi, care are misiunea de a oferi clienţilor experienţa unei colaborări cât mai eficiente şi plăcute cu compania.

E.ON Servicii Clienţi integrează într-o platformă de servicii comune activităţi specifice relaţiilor cu clienţii din cadrul E.ON Energie România S.A., precum şi din alte companii ale Grupului E.ON din România.

Activităţile E.ON Servicii Clienţi se referă în principal la relaţia cu clienţii rezidenţiali, serviciu realizat prin toate canalele de interacţiune – Centrul de Relaţii Clienţi, Contact Center şi Call Center, relaţia cu clienţii pentru accesul la reţea, interfaţa unică pentru preluarea şi procesarea solicitărilor şi sesizărilor, precum şi facturarea/administrarea creanţelor pentru toate activităţile integrate legate de clienţii business.

Tot mai mulţi clienţi E.ON optează pentru factura electronică

E.ON Energie România a lansat, în luna martie 2013, factura electronică, acesta fiind un serviciu modern, simplu şi confortabil destinat consumatorilor de gaze naturale şi electricitate, atât celor casnici cât şi companiilor. Pentru implementarea sa, funcţionalităţile platformei E.ON Myline au fost extinse, iar serviciul a fost optimizat, fiind asigurată, totodată, o securitate crescută a datelor cu caracter personal, precum şi reducerea timpului de răspuns la solicitările utilizatorilor.

Date fiind avantajele pe care le aduce factura electronică: rapiditate, eficienţă şi timp câştigat, compania se aşteaptă ca numărul utilizatorilor de servicii online să crească constant.

Factura electronică pe aplicaţia online E.ON Myline este destinată să faciliteze comunicarea cu clienţii şi să implementeze, alături de serviciile deja existente pe o platformă modernă – cum este Contact Center-ul, de exemplu – un mecanism uşor accesibil, fără efort din partea clienţilor.

Până în prezent au fost înregistraţi pe platforma E.ON Myline aproape 287.000 de clienţi, dintre care 33% au optat pentru factura electronică.

Târgu Mureş – centrul de coordonare a activităţilor companiilor operaţionale ale E.ON

Începând cu anul viitor va fi demarată construcţia clădirii de birouri E.ON Offices la Târgu Mureş, urmând ca aceasta să reunească într-o singură locaţie angajaţii companiei care în prezent îşi desfăşoară activitatea în 9 sedii din oraş.

Prin acest pas, E.ON urmăreşte eficientizarea activităţii companiilor operaţionale, municipiul Târgu Mureş fiind în continuare centrul de coordonare a activităţilor derulate de companiile E.ON în cele 20 de judeţe din partea de nord a României, unde este cel mai important furnizor şi distribuitor de gaze naturale şi electricitate.

Construcţia imobilului de birouri, unde îşi vor desfăşura activitatea circa 700 de angajaţi, în regim de închiriere, este prevăzută pentru finalizare în anul 2015.

1 milion de euro anual reprezintă implicarea E.ON în comunitate prin proiecte de Responsabilitate Corporatistă

Activitatea de bază a companiilor E.ON din România este completată de acţiuni dedicate comunităţii. Astfel, ca în fiecare an, E.ON a dezvoltat şi susţinut numeroase proiecte pentru comunitate, accentul fiind pus pe iniţiativele din domeniile educaţie, cultură, sport, siguranţă şi sănătate.

Parteneriatele strategice pe care le avem cu Serviciul Mobil pentru Urgenţă şi Descarcerare (S.M.U.R.D.) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.) au fost concretizate într-o serie de proiecte naţionale care au vizat siguranţa populaţiei, precum şi sprijinirea specialiştilor celor două instituţii partenere în activităţile de intervenţie pentru salvarea celor aflaţi în situaţii critice.

Totodată, E.ON a dezvoltat o serie de programe educaţionale destinate copiilor, în ultimii 6 ani peste 130.000 de copii fiind beneficiarii direcţi ai lecţiilor despre energie susţinute de specialişti din acest domeniu.
Peste 6 milioane de Euro reprezintă implicarea Grupului E.ON din România în proiecte de Responsabilitate Socială, în ultimii 6 ani.
Prezenţa E.ON în comunitate, fie că vorbim de activitatea curentă a companiilor, fie că vorbim de proiecte de responsabilitate corporatistă, este dovada deschiderii şi interesului pentru dialog, pentru comunicare, pentru cunoaşterea în profunzime a comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea, a nevoilor clienţilor, precum şi a preocupării de a veni în sprijinul acestora, acordându-le suport şi servicii de calitate.

Sursa: E.ON România

Read more »

Bilanț de final de an la UMF

By |

UMFConducerea Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Tîrgu-Mureș a prezentat azi bilanțul activității la finalul anului 2013. Rectorul Leonard Azamfirei amintea că UMF a trecut prin mai multe evaluări și certificări. Realizările implică însă și investiții. „Anul 2013 a permis finalizarea unei proceduri dificile de demarare a constructiei noii Facultati de Farmacie. Este un obiectiv structural important si ma bucur sa va anunt ca maine vor incepe lucrarile propriu-zise. Unul dintre obiectivele majore ale planului managerial al actualei conduceri a fost infiintarea Centrului de simulare si abilitati practice. Stiți desigur ca in acest moment, Universitatea dispune deja de acest centru modern, comparabil ca dotare si anvergura cu cele omonime ale universităților din vestul Europei, el fiind totodata in masura sa asigure o platforma printata si electronica a unor multiple abilitati practice pe care studentii trebuie sa le dobandeasca de-a lungul anilor de studii; parteneriat cu C. Simulare Ludwig Maximilian Munchen”, se precizează într-un comunicat de presă emis azi.

Pe lista realizărilor a mai fost trecut examenul de rezidențiat organizat fără apariția unor probleme, competițiile pentru granturile de cercetare sau concursurile pentru angajări de cadre didactice. Mai mult de atât, în activitatea din 2013 au fost bifate și o serie întreagă de evenimente, cum a fost Gala Farmaciștilor, Gala Premiilor Senior sau Școala de Vară, organizată de Liga Studenților.

Au fost amintite de asemenea în comunicat și problemele restante care vor trebui rezolvate pe viitor, cum ar fi disputa dintre românii și maghiarii din UMF pe tema abordării învățământului în limba maghiară sau reforma curiculară. Despre aceasta din urmă, comunicatul mai preciza: „Este o optiune care trebuie sustinuta de intreaga comunitate academica, iar concretizarea si implementarea ei se vor intinde pe parcursul mai multor ani. Trebuie să croim de pe acum modul în care va arăta universitatea noastră peste 5-10 ani şi care va fi poziţia noastră pe o piaţă a educaţiei extrem de competitivă. Finalizarea in acest an a unei platforme complexe de e-learning va putea fi atu-ul nostru initial in acest proces dificil. Dezvoltarea Centrului de simulare – centru de referință în pregatirea specialistilor/rezidentilor – cardiologie, proceduri interventionale”.

Read more »

57 de copii născuți la Clinica de Reproducere Umană

By |

57 de copii născuți la Clinica de Reproducere Umană

nou nascut bebelus maternitateÎn urma procedurilor efectuate la Clinica de Reproducere Umană din Sângeorgiu de Mureş, în cei doi ani de funcţionare s-au născut 57 de copii, iar alte 116 sarcini sunt în curs, a anunţat marţi conducerea instituţiei. ‘Sărbătorim doi ani de activitate a clinicii noastre şi noi toţi suntem foarte bucuroşi de rezultatele obţinute în aceşti doi ani. Aceşti doi ani au însemnat pentru noi să încercăm să ajutăm să aibă copii peste 200 de cupluri, până acum am efectuat 239 de proceduri din aproximativ 2/3 au fost efectuate în acest an ceea ce denotă că adresabilitatea este în creştere, pacienţii încep să afle de existenţa noastră şi de rezultatele noastre. Din aceste proceduri în cazul a 182 cunoaştem şi rezultatele şi despre aceste rezultate este bine să vorbim azi. Avem deja 57 de copii născuţi în urma acestor proceduri şi 116 sarcini peste trei luni din care noi considerăm că vor ieşi copii frumoşi peste 6-7 luni de zile’, a declarat dr. Nagy Barna, medic primar ginecolog, în cadrul unei conferinţe de presă.

Potrivit medicilor, cel mai mare copil născut are acum 1 an şi 4 luni şi, în ciuda costurilor, majoritatea pacienţilor sunt din România, însă şi din Australia şi SUA.

Conducerea clinicii a arătat că în urmă cu 6 luni a depus actele pentru a intra în Programul Naţional de Fertilizare, însă răspunsul primit a fost că nu sunt fonduri.

În aceste condiţii o procedură poate costa între 1.000 şi 10.000 de lei în funcţie de complexitate, sumele fiind suportate în întregime de către familii, întrucât statul nu decontează nimic.

AGERPRES

Read more »

Stagiu de practică pentru 70 de studenți, la bilanț

By |

Stagiu de practică pentru 70 de studenți, la bilanț

studenti practica amphionŞaptezeci de studenţi de la trei instituţii de învăţământ superior din Târgu Mureş, Universitatea de Arte, Universitatea ‘Dimitrie Cantemir’ şi Universitatea ‘Petru Maior’ au încheiat stagiile de pregătire practică în cadrul unui proiect european implementat de Asociaţia Culturală Amphion în parteneriat cu Asociaţia ‘Divers’.

Cei 70 de studenţi fac parte din primul stagiu de practică interdisciplinară incluşi în proiectul ‘Practică interdisciplinară – o şansă pentru viitorul tău’, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Asociaţia Culturală Amphion a anunţat miercuri, într-un comunicat de presă, că pe parcursul a 60 de ore de practică derulate în două etape, cei 70 de studenţi au parcurs mai multe module de pregătire practică specifice specializării lor. În prima etapă, aceştia şi-au exersat competenţele specifice în cadrul modulelor: Impresariat artistic, Organizare de evenimente şi Producţie multimedia (studenţii şi masteranzii de la specializarea ‘Teatrologie’), Redactarea materialelor de comunicare, Editare carte şi Concepere text ştiinţific (cei de la specializarea ‘Comunicare şi relaţii publice’), respectiv Înfiinţare şi funcţionare ONG, Protecţia juridică a dreptului de proprietate intelectuală şi Lobby şi advocacy (studenţii de la ‘Drept’).

‘Deşi proveniţi de la 3 universităţi şi specializări diferite, studenţii au lucrat împreună, în etapa a doua a stagiului de practică, pentru a forma 10 ONG-uri virtuale în care au exersat activitatea reală a unei organizaţii non-guvernamentale. Fiecare grupă – formată dintr-un student de la ‘Teatrologie’, trei studenţi de la ‘Comunicare şi relaţii publice’ şi trei studenţi de la ‘Drept’ – a lucrat sub îndrumarea unui tutore cu vastă experienţă, astfel încât studenţii au avut ocazia să îşi pună în valoare atât cunoştinţele teoretice dobândite pe băncile facultăţii, cât şi experienţa practică deja acumulată în prima etapă a stagiului de practică’, precizează comunicatul de presă.

Potrivit documentului, studenţii au putut astfel îşi testeze abilităţile de muncă şi de comunicare în echipă, fiind puşi în faţa unei situaţii identice cu cele din viaţa profesională reală, de a colabora cu colegi puţin sau deloc cunoscuţi, pentru atingerea unor obiective comune.

Nu în ultimul rând, studenţii au avut posibilitatea să îşi clarifice viitoarele opţiuni de carieră, descoperindu-şi talentele, abilităţile şi vocaţia.

‘La sfârşitul celei de-a doua etape a stagiului de practică, cei 70 de studenţi şi-au prezentat rezultatele muncii în faţa colegilor şi a tutorilor, dar şi a unui juriu de concurs, care a avut sarcina dificilă de a decide care dintre cele 10 grupe care şi-au prezentat ONG-ul virtual este cea câştigătoare. Criteriile de jurizare au constat în: conţinutul şi aspectul materialelor realizate de ‘ONG-ul virtual’, impactul prezentării ‘ONG-ului virtual’, utilitatea socială şi şansele de reuşită în viaţa reală ale ‘ONG-ului virtual’ realizat de fiecare grupă şi ingeniozitatea şi originalitatea proiectului cultural propus de fiecare ‘ONG virtual’. Cei 7 studenţi din grupa câştigătoare vor beneficia în luna iulie a acestui an de o excursie la un potenţial angajator de pe teritoriul Uniunii Europene’, se mai arată în comunicat.

Obiectivul general al proiectului este organizarea, pe parcursul a doi ani consecutivi, a două stagii de practică profesională, pentru câte 70 de studenţi pe an, de la ele trei universităţi pe considerentul că în prezent, există în România mulţi tineri absolvenţi care nu sunt pregătiţi sau nu au experienţa necesară pentru a se integra pe piaţa muncii.

‘Cei mai mulţi dintre aceştia sunt în domeniul artei, dreptului şi filologiei, deoarece dezinteresul de până acum al autorităţilor pentru acestea a dus la reducerea numărului de locuri de muncă pentru absolvenţi. Studenţii se confruntă frecvent cu probleme ca perioada de practică scurtă sau chiar inexistentă pe durata derulării studiilor universitare, până la lipsa locurilor de muncă. Prin implementarea proiectului ‘Practică interdisciplinară – o şansă pentru viitorul tău’ şi, implicit, prin finalizarea cu succes a acestui prim an de proiect, studenţii din grupul ţintă vor fi pregătiţi şi specializaţi din punct de vedere profesional pentru integrarea în câmpul muncii’, se mai arată în comunicatul de presă.

AGERPRES

Read more »

Judecătoria se zbate între nepăsare și lipsuri

By |

Judecătoria se zbate între nepăsare și lipsuri

judecatoria tarnaveniConform bilanţului pe anul trecut publicat de Judecătoria din Tîrnăveni, la data de 1 ianuarie 2012 pe rolul Judecătoriei Târnăveni se aflau 657 cauze, dintre care 612 de cauze civile şi 45 de cauze penale. La aceeaşi dată în 133 de dosare judecata era suspendată. În anul 2012 s-au înregistrat 2.038 cauze, din care 1882 cauze civile şi 156 cauze penale. Dintre acestea, 250 cauze erau cu minori şi de dreptul familiei şi 108 litigii cu profesionişti. Faţă de anul 2011 numărul cauzelor intrate a scăzut cu 223 de cauze, respectiv cu 9,86 %. În anul 2012, volumul total de activitate al instanţei a fost de 2695 cauze, 2494 cauze în materie civilă şi 201 în materie penală.

Nepăsare?

Judecătoria din Târnăveni se plânge de colaborarea deficitară cu Primăriile din comunele arondate. În bilanţul activităţii Judecătoriei din Târnăveni pe anul 2012 se precizează că există numeroase situaţii în care se revine în mod repetat cu adrese pentru efectuarea anchetelor psihosociale sau obţinerea de înscrisuri şi relaţii, îndeosebi în procesele de fond funciar, fapt ce a determinat aplicarea de amenzi judiciare în cazul unor primari. Singura excepţie o face Primăria din Tîrnăveni care prin serviciile sale răspunde cu promptitudine solicitărilor din dosare. Judecătoria din Tîrnăveni are arondate pe lângă municipiul Tîrnăveni, comunele Adămuş, Băgaciu, Găneşti, Mica, Bahnea, Suplac, Coroisînmărtin, Zagăr şi Cucerdea.

Personal insuficient

Dintre vulnerabilităţile identificate în cursul anului 2012 se remarcă insuficienţa personalului atât la judecători, cât şi la grefieri, astfel încât conducerea instanţei îşi propune şi pe viitor să facă demersuri pentru asigurarea numărului optim de personal, în vederea evitării supraîncărcării completelor de judecată, cu repercusiuni directe asupra duratei şi calităţii actului de justiţie.

Judecătoria Tîrnăveni se mai confruntă cu o problemă în ceea ce priveşte personalul, şi anume lipsa unui specialist informatician în cadrul instanţei pentru remedierea promptă a neregulilor ce apar inerent în funcţionarea programului ECRIS. Judecătoria Tîrnăveni este, de asemenea, singura instanţă de pe raza Curţii de Apel Tîrgu-Mureş, care nu are în dotare un autoturism care să poată fi folosit pentru transportul dosarelor către celelalte instanţe, ridicarea consumabilelor necesare funcţionării instanţei, predarea şi preluarea corespondenţei speciale etc.

Chiar dacă problema desfiinţării Judecătoriei la Tîrnăveni revine mereu, punerea în practică ar însemna o lovitură grea pentru municipiu, care ar fi privat de asemenea servicii. În viitor, Judecătoria îşi propune înlăturarea percepţiei negative a societăţii civile faţă de activitatea instanţelor, ceea ce constituie unul dintre obiectivele prioritare, fiind absolut necesar şi ca magistraţii şi personalul auxiliar să respecte dispoziţiile statutare, regulamentare şi normele codurilor deontologice.

Activitatea judecătorească la Tîrnăveni are o îndelungată tradiţie începută în anul 1921, când, ca urmare a înfăptuirii Reformei agrare şi ca necesitate a legiferării acesteia, s-a constituit Tribunalul Judeţean Târnava Mică, ce a funcţionat până în anul 1968.

Judecătoria Tîrnăveni a fost înfiinţată în luna decembrie 1995, circumscripţia acesteia cuprinzând, conform Hotărârii Guvernului nr. 337/1993, cu modificările şi completările ulterioare, municipiul Târnăveni şi nouă comune şi anume: Adămuş, Băgaciu, Găneşti, Mica, Bahnea, Suplac, Coroisînmărtin, Zagăr şi Cucerdea.

Datorită faptului că schema Judecătoriei Tîrnăveni prevede un număr redus de posturi de judecător, 4 posturi, din care sunt ocupate efectiv 3 posturi nu există la nivelul instanţei secţii, magistraţii instanţei judecând în toate materiile prevăzute de lege în competenţa judecătorilor.

Mircea Barbu

Read more »

La mulți ani, SRI!

By |

Astăzi Serviciul Român de Informații aniversează 23 de ani de existență, moment ce va fi marcat prin organizarea activității de bilanț pentru anul 2012. La eveniment vor participa alături de conducerea Serviciului, președintele României, Traian Băsescu, consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională, Iulian Fota, președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații, deputat Georgian Pop, precum și membri ai acestei comisii.

Read more »

Judecătorii mureșeni nemulțumiți de activitatea CSM

By |

Judecătorii mureșeni nemulțumiți de activitatea CSM

curtea de apel targu muresJudecătorii Curţii de Apel Târgu Mureş şi-au exprimat nemulţumirea, vineri, în prezenţa reprezentantului lor în Consiliul Superior al Magistraturii, Alexandru Şerban, cu privire la faptul că din cauza disputelor din interiorul CSM intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă (CPC) nu a fost suficient de bine pregătită.

‘S-au discutat aspecte legate de punerea în aplicare a Cod de Procedură Civilă, s-a discutat ce trebuie să se facă în perspectiva intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, să se înveţe din greşelile aplicării noului CPC – fiindcă au fost multe (…) Discutam de intrarea în vigoare a Codului de Procedură Civilă. În mod normal ar trebui să existe un dialog permanent între instanţe, CSM şi Ministerul Justiţiei pentru a asigura punerea în aplicare a Codului (de Procedură Civilă, n.r.). Din păcate pregătirea a fost destul de greoaie şi foarte târziu făcută. Legea de degrevare a instanţelor a fost publicată în Monitorul Oficial cu trei zile înainte de data intrării în vigoare, ceea ce e foarte, foarte târziu. Nu am avut acces la acest text decât a doua zi (…) Şi nu-i normal ca cu două zile înainte de intrarea în vigoare a unui cod să ştii că există o lege pe care nu ai citit-o şi care modifică dispoziţiile Codului de Procedură’, a declarat Florin Dima, preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş, într-o conferinţă de presă.

Acesta a spus că Alexandru Şerban, membru CSM şi reprezentant al Curţilor de Apel, a participat vineri la şedinţa de bilanţ a activităţii Curţii de Apel Târgu Mureş pentru anul 2012, ocazie cu care magistraţii i-au solicitat elaborarea unui calendar, împreună cu Ministerul Justiţiei, pentru intrarea în vigoare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, programată pentru luna februarie 2014.

‘I-am expus această nemulţumire domnului Şerban şi chiar i-am cerut ca împreună cu Ministerul Justiţiei să facă un calendar în care să apară toate problemele ce presupun intrarea în vigoare a ceea ce presupune intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă şi care sunt soluţiile, pentru că dacă iar ajungem în aceeaşi situaţie rămâne ca şi intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală sau Codul Penal în 2014, să fie amânată undeva în vară-toamnă’, a subliniat preşedintele Curţii de Apel Târgu Mureş.

În cadrul şedinţei de bilanţ a Curţii de Apel Târgu Mureş au fost abordate şi frecventele probleme generate de revocări de membri în cadrul CSM, judecătorii dorind să ştie când vor fi puse în aplicare hotărârile Adunărilor Generale ale judecătorilor.

‘Am înţeles că săptămâna viitoare va fi din nou discutată în plenul CSM, noi aşteptăm ca această instituţie să pună în aplicare hotărârile adunărilor generale, atât pentru curţile de apel, cât şi pentru judecătorii. Nu s-au luat încă în discuţie, sunt amânări, probabil ţine de cvorum’, a precizat Dima, care a subliniat că în mod normal, în 15 zile de la pronunţare, trebuia să se ia act de hotărârile respective.

AGERPRES

Read more »

Primăria s-a judecat în 2012 în 155 de dosare

By |

dosareAnul trecut, la Serviciul Juridic şi Contencios Administrativ din cadrul Municipiului Tîrgu-Mureş s-au înregistrat 65 de acţiuni în justiţie noi, la care s-au adăugat şi celelalte dosare de instanţă nefinalizate în anii trecuţi, ceea ce a determinat instrumentarea de către consilierii juridici a unui număr de 155 de dosare.

Dintr-un număr de 175 de cauze, 62 au fost câştigate, 24 admise (pierdute), 10 suspendate, 3 perimate şi 76 se află pe rolul instanţelor de judecată în diverse stadii procesuale, unele având o importanţă deosebită, dat fiind obiectul lor. Este vorba de dosarul ce are ca obiect plângerea împotriva Încheierii CF nr. 62788 /14.11.2008 prin care s-a dispus întabularea dreptului de proprietate cu titlu de atestare a domeniului public în cotă de 1/1 asupra terenurilor şi construcţiilor în suprafaţă de 1422 mp (P-ţa Trandafirilor nr. 5, Casa Apollo), dosar aflat pe rolul Tribunalului Mureş, în apel, precum şi dosarul având ca obiect acţiunea în contencios administrativ privind suprafaţa de 20 ha teren care trebuia să fie atribuit pentru construirea Spitalului Clinic Universitar de Urgenţă, teren care s-a transmis din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în proprietatea judeţului Mureş, fără consultarea prealabilă a autorităţii publice locale.

Dosarul, în care Municipiul Tîrgu-Mureş are calitatea de reclamant, se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în recurs, instanţa de fond pronunţând o hotărâre în favoarea municipalităţii. De asemenea, au fost promovate acţiuni în contencios administrativ împotriva actelor administrative emise la nivelul autorităţii administraţiei publice centrale. În rândul acestora, menţionăm acţiunea de anulare parţială a Ordinului nr. 2387/29.09.2011 emis de Ministerul Mediului si Pădurilor, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Cererea a fost admisă, dispunându-se anularea parţială a Ordinului nr. 2387/29.09.2011 în ceea ce priveşte Pădurea Tîrgu Mureş.

Sursa: Primăria Tîrgu-Mureș

Read more »

Reghinenii stau bine la capitolul furt

By |

Reghinenii stau bine la capitolul furt

parchet judecatorie reghinProcurorii reghineni și-au făcut bilanțul pe anul 2012 și acesta indică o scădere a numărului de dosare penale înregistrate, dar şi soluţionate.

Oamenii legii din Reghin au înregistrat anul trecut 2.687 de dosare, cu aproximativ 30 mai puține decât în 2011. În ceea ce privește dosarele soluționate, numărul lor a fost de 2.332 în 2012 (față de 2.659 pe 2011).

Furturile, pe primul loc

Dacă ar fi să facem un top al infracțiunilor din zona Reghin pentru anul care a trecut ar trebui să punem pe primul loc furtul calificat. Din bilanțul Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin reiese că în anul 2012, 93 de inculpați au fost trimiși in judecată pentru furt calificat (față de 106 în 2011). Pe locul doi s-ar afla infracțiunile la regimul circulației. Anul trecut 41 de persoane au fost trimise în judecată (față de 79 în 2011). Pe aceeași treaptă a ,,podiumului ” ar urca și cei care au comis infracțiuni de evaziune fiscală. La acest capitol cifrele indică o creștere față de 2011, când au fost trimiși în judecată doar 17 inculpați. Urmează infracțiunile de ultraj comis la polițiști. 11 inculpați au ajuns să fie trimiși în judecată, după ce în 2011 nu s-a înregistrat nici o infracțiune de acest fel.

Infracțiunile silvice și tâlhăriile în scădere

Din bilanțul Parchetului reiese și faptul că infracțiunile la regimul silvic au scăzut foarte mult în 2012. Astfel doar 9 persoane au fost trimise în judecată anul trecut, față de 60 în 2011. Același ,,trend” descendent l-au avut și tâlhăriile. În 2012, doar patru inculpați au fost trimiși în judecată față de 18 persoane în 2011.

În ceea privește soluțiile de scoatere de sub urmărire penală, în 2012 la Reghin s-au dat 404 asemenea verdicte, față de 532, iar la capitolul ,,Neînceperea urmăririi penale”, documentul Parchetului indică 1.684 de cazuri anul trecut, față de 1.777 de dosare în 2011.
În total 232 de inculpați din zona Reghin au ajuns în 2012 să fie trimiși în judecată, numărul acestora fiind simțitor mai mic decât în 2011, când 386 de persoane au ajuns în această situație.

Emeșe Ardelean

Read more »

Crește numărul apelurilor la 112

By |

Crește numărul apelurilor la 112

pompieriNumărul solicitărilor de urgenţă în anul 2012 a fost mai mare cu 10%, în timp ce numărul apelurilor false a scăzut aproape la jumătate faţă de anul 2011, se arată în bilanţul activităţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) ‘Horea’ al judeţului Mureş pentru anul 2012. Potrivit ISU Mureş, un lucru îmbucurător este acela că alertele false au scăzut cu 47,62%, de la 21 în 2011, la 11 pe parcursul anului 2012, iar un alt aspect pozitiv este reducerea timpilor de intervenţie, la 6,37 minute în mediul urban (faţă de 6,5 în 2011) şi la 14,44 minute în mediul rural (15,30 în 2011).

Din datele furnizate de ISU Mureş reiese că din totalul de 12.718 cazuri de urgenţă semnalate în anul 2012, 1.786 au fost situaţii de urgenţă, iar 10.932 au fost solicitări de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare, în medie 34,84 pe zi. În acest fel, numărul solicitărilor a crescut cu 10,08% faţă de 2011, când au fost semnalate 11.553 de cazuri de urgenţă, dintre care 1.554 de situaţii de urgenţă şi 9.999 de solicitări de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare. Din cele 1.786 de situaţii de urgenţă (plus 14,92% faţă de 2011), 516 au fost incendii (458 în 2011), iar din totalul incendiilor, 48,68% s-au produs la locuinţele populaţiei, 25,25% la agenţi economici de stat şi 26,07% la agenţi economici privaţi.

Pe parcursul intervenţiei la cele 516 incendii au fost salvate 304 persoane (189 adulţi şi 115 copii), au fost protejate bunuri în valoare de peste 30 milioane de lei (6,4 milioane de lei în 2011), au fost salvate 11 animale mari, 14 animale mici şi trei păsări. ‘În ciuda eforturilor, în anul 2012 şase persoane, dintre care doi copii, au decedat în urma incendiilor – situaţia deceselor fiind constantă comparativ cu anul 2011’, precizează ISU Mureş. Pe parcursul anului 2012, s-au produs 290 de incendii la locuinţele populaţiei (280 în anul anterior), cu 3,57% mai mult decât în 2011, în 49,30% din cazuri incendiile au fost generate de focul deschis, în 13% s-au produs din cauza defecţiunii instalaţiilor electrice sau improvizaţiilor, 11,70% din cazuri au fost acţiuni intenţionate, în 7% au fost din cauza coşurilor de fum defecte, în 4,4% din cauza fumatului etc. Pompierii au mai intervenit la 478 de arderi necontrolate (368 în 2011), la 41 de inundaţii (34 în 2011), la 109 evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă etc.

În cele 86 misiuni pirotehnice (67 în 2011), ISU Mureş a identificat, ridicat şi distrus 44 de proiectile, 33 de bombe de aruncător, 18 grenade de mână, trei lovitură de AG, 936 de cartuşe de infanterie.

AGERPRES

Read more »

Bugetul care ne doare

By |

CL tarnaveniÎn 26 ianuarie 2012, Consiliul Local Tîrgu-Mureş se întrunea în şedinţă ordinară pentru a adopta bugetul municipiului.

Atât la venituri, cât şi la cheltuieli suma aprobată se cifra la 601,794 de milioane de lei. Din această sumă, o parte importantă o reprezentau sumele ce urmau să fie primite de la Uniunea Europeană, şi anume jumătate din buget. Propriu-zis, bugetul municipiului arăta şi arătă mai prost decât în 2011, atâta vreme cât veniturile proprii estimate erau mai reduse cu 35 de milioane de lei decât cele din anul anterior. Pentru a reechilibra bugetul la capitolul de venituri, Direcţia economică a înscris la poziţia subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete suma de 25 de milioane de lei peste ceea ce s-a primit sau nu în 2011. În anul 2011 s-a intrat cu datorii de 40 de milioane de lei, însemnând facturi neachitate, sumă ce a crescut la începutul anului 2012 la 47 de milioane de lei (470 de miliarde de lei pentru cei care calculează încă în vechea monedă). Cam aşa arăta bugetul la începutul anului.

Cu toate acestea, în tot decursul anului 2012, am aflat de la reprezentanţii Primăriei Tîrgu-Mureş că nu există datorii şi că autoritatea locală nu are facturi neachitate. Cu toate acestea, mai multe scandaluri au dovedit contrariul.

E. Star a reziliat contractul

Să începem cu scandalul apei calde care a izbucnit în campania electorală de la alegerile locale, cu siguranţă deloc întâmplător, şi care a continuat pe tot parcursul anului 2012. În 2010, serviciul de furnizare a energiei termice era preluat în concesiune de RFV Mureş Energy care s-a ,,rebranduit” apoi ca E.Star Energy România. Compania opera 15 centrale termice şi în jur de 7.000 de abonaţi – cam atât a mai rămas din sistemul centralizat la momentul în care Energomur a ajuns în insolvenţă – şi se angaja la investiţii ambiţioase. De cealaltă parte, autorităţile publice locale – Consiliul Local Tîrgu-Mureş şi Primăria – erau fericite că scapă de grija a câteva zeci de mii de locuitori şi pentru asta erau de acord să plătească diferenţa la preţul gigacaloriei – 70 de lei per unitate. Dulcea fericire nu a ţinut însă mult, iar în 13 iunie, la trei zile după alegeri, E.ON Energie România a sistat furnizarea gazului metan către cele 15 centrale termice operate de E.Star, motivând restanţele de aproape 5,5 milioane de lei pe care le datora compania concesionară. Din aceste datorii, aproape jumătate erau debite ale Primăriei Tîrgu-Mureş. Mai precis – 2,3 milioane de lei, motiv pentru care E.Star a reziliat unilateral contractul de delegare a serviciului de energie termică. „Direcţia Economică a Primăriei nu a evidenţiat în contabilitatea proprie facturile fiscale emise de SC E-Star Energy Mureş la valoarea facturată privind nivelul subvenţiei aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 95/2011, pentru a se acoperi diferenţa dintre preţul de producere, distribuţie şi furnizare a energiei termice şi preţul local de facturare către populaţie”, explica la vremea respectivă, dar şi mai recent, viceprimarul Ionela Ciotlăuş de ce E.Star a reziliat contractul. Bineînţeles, nefiind evidenţiate în contabilitate facturile, Primăria nu avea într-adevăr nicio datorie. Totuşi, acestea erau emise. Ce spune Camera de Conturi asupra acestui fapt poate aflăm anul viitor.

Tot în vară am aflat, ceea ce arătam şi în cursul anului 2010 când Energomur era îngropată în datorii, că debitele restante ale Primăriei către compania E.ON se cifrează la 18 milioane de lei la care se mai adaugă alte patru cu titlu de penalităţi de întârziere. Pentru acestea, Primăria se judecă cu furnizorul de gaz metan şi speră să câştige, nu prea înţelegem cum şi nu am vrea să ne lansăm în speculaţii asupra judecătorilor.

Serviciul de furnizare a energiei termice a fost trecut la Locativ SA – cu menţiunea că acesta va reveni la Primărie, ceea ce încă nu s-a întâmplat -, cei mai mulţi locatari şi-au pus centrale de apartament, unii aşteaptă şi acum să fie conectaţi la reţeaua de alimentare cu gaz metan, pentru şcoli s-au găsit soluţii de montare de centrale proprii şi problema a fost bifată ca rezolvată. Datoriile însă rămân.

Chiriile pentru şcoli, neplătite

Un incident la Liceul de Artă – prăbuşirea unei bucăţi din tavanul unei săli de curs – avea să aducă în prim-plan o altă problemă: cea a datoriilor înregistrate de municipalitate către proprietarii clădirilor retrocedate unde funcţionează şcoli.

La sfârşitul lunii august, în timpul unei şedinţe de Consiliu Local, aveam să aflăm că Primăria era datoare Biserici Romano-Catolice cu 220.000 de lei cu titlu de chirie pentru clădirea Liceului de Artă. Adică biserica nu încasase în ultimele 16 luni niciun leu pentru chirie şi în plus între cele două părţi nu mai era în vigoare vreun contract. În privinţa contractului, potrivit normelor dreptului civil funcţiona tacita relocaţiune, ceea ce însemna că Primăria datora chiria chiar dacă nu fusese semnat vreun nou contract sau un act adiţional. Nu erau însă singurele restanţe. La fel se întâmpla şi în cazul altor şcoli.

În 29 noiembrie, din nou într-o şedinţă în plen, descopeream alte datorii ale municipalităţii. Aleşii locali au fost chemaţi să aprobe alocarea a aproape două milioane de lei unor companii care aveau facturi neîncasate de la Primărie. Alţi bani, alt scandal, mai ales că alocarea banilor veniţi de la bugetul de stat nu s-a făcut pe criterii clare, aşa cum au cerut cei trei consilieri locali ai PSD. Minoritatea social-democrată nu a votat rectificarea bugetară, fiind acuzaţi că s-ar împotrivi unei primeniri a bugetului. Şi noi am rămas cu această curiozitate, şi anume cum au fost selectare firmele care urmau să beneficieze de o susţinere financiară taman în campania electorală, când banii pentru partide se strâng şi printr-o asemenea metodă.

Electrica stă să taie lumina

Imediat după alegerile parlamentare, pe site-ul ANAF a apărut informaţia că nocturna stadionului Transil este scoasă la mezat din cauza debitelor acumulate de Asociaţia Fotbal Club Municipal către Administraţia Financiară Tîrgu-Mureş. Instalaţia de nocturnă, băncile antrenorilor şi alte bunuri ale clubului urmau să fie vândute cu un preţ începând de la 1,7 milioane de lei. Care este valoarea datoriilor nu am aflat-o, deoarece Finanţele se apără cu secretul fiscal, în timp ce conducerea clubului se eschivează să dea o cifră exactă. Ceea ce am aflat însă, o informaţie oarecum şocantă având în vedere cine a făcut-o – consilierul local Claudiu Maior, consilier personal al edilului-şef Dorin Florea şi vicepreşedinte al clubului, este că Primăria datorează FCM nouă milioane de lei. Până acum am ajuns la vreo 39 de milioane de lei.

În decembrie, înainte de Crăciun, am mai aflat că avem iluminat public pe datorie. Sau pe baza constrângerilor legale impuse furnizorului de electricitate de a nu deconecta de la reţeaua de energie electrică şcolile. Datoriile către Electrica se cifrează la peste un milion de lei, sumă din care doar pentru unităţile şcolare, municipalitatea datorează 200.000 de lei. Informaţia a fost confirmată de către reprezentanţii Electrica, reprezentanţi care au recunoscut că au emis peste 150 de ordine de deconectare care nu au fost puse în executare deoarece, cu ţârâita, Primăria mai plăteşte câte ceva.

Cam aşa am stat cu bugetul în 2012. Totuşi ar fi de precizat că la secţiunea venituri, la ultima rectificare, bugetul avea cu vreo 78 de milioane de lei în plus faţă de ianuarie 2012. În aceste condiţii, ne întrebăm retoric de ce nu sunt plătite datoriile?

Ligia Voro

Read more »

Pădurile mureșene au avut un an greu în 2012

By |

Pădurile mureșene au avut un an greu în 2012

padure padurari Cele mai grele ,,lupte” la care sunt supuse pădurile mureșene sunt cele legate de retrocedări. Ultimul episod din războiul pentru retrocedarea pădurilor s-a consumat în anul 2012 când „prin Sentinţa civilă nr. 1394 din 22 iulie, Judecătoria Reghin a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta forma asociativă Domeniul Silvic Gudeamesterhaza S.A. în contradictoriu cu Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, şi respinge acţiunile civile conexate formulate de reclamanta Bánffy Éva Mária Rozália Helena Johanna. Miza acestui proces era suprafaţa de teren forestier de 19.850 ha pe raza comunelor Stânceni, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Filea Deda”, ne-a transmis Cristina Manoilă, fostul purtător de cuvânt al Prefecturii Mureș.

Procesul în recurs s-a strămutat la Tribunalul Brăila, unde la data de 21 mai 2012 instanța a statuat irevocabil că Domeniul Silvic Gudeamesterhaza SA nu are dreptul la reconstituire, fiind menținută sentința judecătoriei Reghin sub acest aspect.

Drujbe cu scandal

Un alt episod ,,sângeros” s-a consumat la Pănet unde locuitorii comunei s-au postat în fața utilajelor și au înconjurat copacii pentru a nu fi tăiați. Oamenii au acuzat acum câteva luni Ocolul Silvic de ilegalități în ceea ce privește așa-zisa Pădure Oltvány, iar tăierile – spun aceștia – ar putea duce la inundații și alunecări de teren.

Totul a început la mijlocul lunii octombrie: pe data de 16, firma care a câștigat licitația pentru exploatarea unor materiale lemnoase din pădurea de la Pănet a început lucrările de tăieri. Muncitorii au apucat să taie doar două zile, pentru că pe data de 18 octombrie, locuitorii din comună, împreună cu primarul au blocat activitatea firmei. Pădurea de la Pănet este vechea Pădure „Oltvány”, întinsă pe o suprafaţă de aproape 28 de hectare, care înainte de Regimul comunist se afla în proprietatea populaţiei şi a fost confiscată abuziv prin naţionalizare. Totuși, până acum, deși s-au făcut cereri de revendicare, foștii proprietari nu au reușit să-și recâștige drepturile de proprietate. Cel care s-a ocupat de problema de la Pănet este șeful Ocolului Silvic Tîrgu-Mureș, Valeriu Tudor Herlea. Acesta spunea: „Acum au plecat cei de la ITRSV și Garda de Mediu de la mine, pentru că au redactat materialele care s-au făcut în urma verificărilor din teren. Absolut nimeni nu a constatat vreo neregulă vizavi de tot ceea ce se face acolo. Ce v-a informat populația din zonă și Primăria de acolo sunt niște aberații”. Inginerul Herlea mai spunea că oricum și-a depășit atribuțiile în favoarea localnicilor, pentru că potrivit amenajamentului aprobat de către ministru, erau prevăzute tăieri, care în perioada 2008-2017 trebuiau să ducă la înlocuirea a 90% din arboret. Un alt argument ar fi acela că pădurea și-a depășit cu 30% perioada de exploatare. Carpenul, spun cei de la Ocol, se taie în general la o vârstă cuprinsă între 40 și 50, maxim 55 de ani. Pădurea de la Pănet are 65 de ani și este compusă 80% din carpen, plus alte specii nevaloroase. În locul acestor copaci, cei de la Ocol spun că vor planta o pădure care va fi în proporție de 60% stejar, 20% paltin și 20% frasin.

Furt intens și interese

Alte probleme în ceea ce privește pădurile sunt legate de furt. De menționat este faptul că în pădurile administrate de Direcţia Silvică Mureş, fenomenul furtului este foarte redus datorită faptului că pădurile sunt păzite. Probleme sunt în pădurile neadministrate de nicio societate. Acolo, e adevărat, furtul de lemne este mult mai intens şi mai bine organizat. Interesant este faptul că unii proprietari îşi lasă pădurile neadministrate (aproximativ 7.000 ha) deşi D.S. Mureş le pune la dispoziţie pentru pază personal specializat, la preţul de 97 de lei cu TVA/ha/an. Oare care este interesul acestor proprietari să-şi lase pădurile în voia hoţilor, mai ales când ştiu că D.S. Mureş garantează şi plăteşte orice furt de lemne dintr-o pădure aflată sub administrarea sa?

Regenerarea pădurilor

Direcția Silvică Mureş are pe teritoriul judeţului 69 de pepiniere silvice în suprafaţă de 5.386 de ari, care produc în principal puieţi forestieri, dar şi puieţi ornamentali. „Anual, în pepinierele silvice se produc pentru nevoi proprii circa 2,5 milioane de puieţi forestieri pe care îi folosim la lucrările de împăduriri în fond forestier şi terenuri degradate. Din surse proprii ne asigurăm şi necesarul de seminţe forestiere”, ne-a declarat Adrian Pârlea, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Mureș.

La popasul Silvic

Direcţia Silvică Mureş este o subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, funcţionând pe teritoriul judeţului Mureş şi câte puţin pe judeţe Alba, Cluj, Harghita şi Sibiu, având ca scop aplicarea strategiilor naţionale ale Ministerului Mediului şi Pădurilor în domeniul silviculturii. Interesant este faptul că Direcţia Silvică este o unitate economică cu autofinanţare, care îşi acoperă toate cheltuielile legate de administrarea şi gestionarea durabilă a pădurilor şi paza acestora. Veniturile provin în principal din vânzarea lemnului, dar şi din valorificarea celorlalte produse ale pădurii: vânatul, păstrăvii, fructe de pădure, puieţi forestieri, produse ornamentale, pomi de Crăciun, seminţe forestiere.

Vasile Dancea, Cătălin Hegheș

Read more »

Agricultura: investiți în 2013 că se apropie 2014!

By |

Agricultura: investiți în 2013 că se apropie 2014!

porumbO problemă a agriculturii, mai ales în viitorul nu foarte îndepărtat, va fi achiziționarea tot mai multor terenuri ale județului de către străini din cauza faptului că, începând din anul 2014, cetățenii străini vor putea cumpăra terenuri agricole în România, pentru că așa s-a prevăzut în tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană

În anul 2012, agricultura a jucat un fel de domino. Astfel, pentru că județul Mureș deține mii de hectare şi terenuri arabile cu fertilitate foarte ridicată a solurilor, sute de străini au venit și au investit. Este vorba despre aproximativ 4.000 de hectare din județul Mureș care sunt deținute de străini. Iar pentru că mureșenii au văzut că străinii pot, s-au ambiționat și ei și au început să cumpere, să investească.

Astfel, în prezent, unele ramuri agricole reînvie sau continuă tradiția. Amintim, în acest context, livezile de meri de la Batoș. Liviu Timar, directorul DADR Mureş, a lăudat dezvoltarea sectorului agricol existent la nivelul comunei Batoș, în special pomicultura, viticultura şi zootehnia: „Când vorbim despre Batoş, întotdeauna ne gândim la câteva domenii foarte importante. Ne gândim la pomicultură, la viticultură la zootehnie şi la sectorul vegetal. La pomicultură, avem într-adevăr livezi vechi de pe vremea domnului Tomşa şi a directorului Zbârcea, dar avem şi livezi ultraperformante care concurează cu orice livezi din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că ştim să facem agricultură performantă. Avem viticultură, şi vinul din această zonă care are ceva specific a fost luat în atenţia investitorilor din Austria. Este foarte bine că au venit, fiindcă cei care muncesc în acest domeniu sunt tot oamenii acestor locuri. Avem sectorul zootehnic, o fermă la Goreni, care concurează cu orice fermă din occident a domnului inginer Andone”.

De asemenea, cultura hameiului dă semne serioase de revigorare la nivelul județului, mai ales în zona Sighișoarei. Aici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, ing. Acaţiu Ervin Mora, prin intermediul a două societăți comerciale, are grijă ca hameiul să crească pe 182 hectare. „Suntem cei mai mari producători de hamei din ţară”, a afirmat ing. Mora. Astfel, nu e de mirare că judeţul Mureş produce cam 65% din cultura de hamei din România.

Pe mâna străinilor

O problemă a agriculturii, mai ales în viitorul nu foarte îndepărtat, va fi achiziționarea tot mai multor terenuri ale județului de către străini din cauza faptului că, începând din anul 2014, cetățenii străini vor putea cumpăra terenuri agricole în România, pentru că așa s-a prevăzut în tratatul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană. În prezent, peste 3.500 de hectare de teren din Mureş sunt deţinute de străini, arată un studiu întocmit în urmă cu câţiva ani de Direcţia Agricolă Mureş. Cele mai multe terenuri sunt achiziţionate în zona de câmpie. Între timp, suprafaţa achiziţionată de străini s-a mărit deoarece există şi firme de intermediere care fac tranzacţiile.

Un lucru pozitiv ar fi, conform lui Liviu Timar, că presiunea investitorilor străini care au început să cumpere prin intermediari suprafeţe de teren agricol însemnate, a redeschis interesul mureşenilor pentru agricultură, suprafeţele rămase nelucrate reducându-se simţitor: „Există un interes şi suprafaţa nelucrată la nivelul judeţului Mureş va scădea. Este odată presiunea externă care se face, se cumpără de către străini, prin intermediari. Acest lucru i-a mişcat pe fermierii şi producătorii agricoli. Terenuri care nu au fost lucrate încep să fie arate”.

Totuși

În anul 2012 au fost întâmpinate nereguli și în agricultură. APIA Mureş a început recuperarea debitelor, de la fermierii care nu au cultivat terenul, deşi au încasat sprijinul pe suprafaţă. De exemplu, în 2012 un fermier din Bahnea a solicitat subvenţii pentru o suprafaţă de 108 hectare, pe care nu o exploata. ,,La prima impresie există un conflict de interese cu privire la utilizarea păşunilor comunale, dictat de calitatea celui care a închiriat păşunea comunală. E vorba de un fermier din Bahnea, pentru o suprafaţă de 108 hectare”, a precizat Constantin Citirigă, purtătorul de cuvânt al APIA Mureş.

Ce producem?

Judeţul Mureș este renumit pentru calitatea efectivelor de bovine, Mureșul având și un puternic sector de creștere a porcinelor. Astfel, Mureşul are cele mai multe bovine şi porcine dintre toate judeţele Regiunii Centru.
Referitor la plante, mureşenii produc în primul rând leguminoase, apoi porumb, furaje, grâu, orz şi orzoaică, cartofi. De asemenea, merită menţionat faptul că peste 40% din producţia regională de fructe (mai ales mere, cireşe şi vişine, pere) este obţinută la nivelul judeţului Mureș.

Vasile Dancea

Read more »

2012, An greu pentru pompierii reghineni

By |

2012, An greu pentru pompierii reghineni

pompieriDetașamentul de pompieri Reghin, din cadrul Inspectoratului Pentru Situații de Urgență Mureș, a trecut în revistă, săptămâna trecută, toate intervențiile și acțiunile din ultimele 11 luni. Ședința de bilanț a fost făcută în prezența primarilor din comunele învecinate Reghinului deoarece pompierii reghineni deservesc 23 de comune. Din materialul prezentat la întâlnire reiese că subunitatea a fost alertată în 1.392 de situații de urgență. Este vorba despre 1.110 de intervenții ale echipajelor SMURD și aproape 280 ale echipajelor de pompieri.

Mai mult cu 100 de intervenții

Din nefericire, cifrele sunt în creștere comparativ cu anul trecut, 100 de acțiuni fiind bifate în plus în decursul acestui an. Asta înseamnă că în 2011 echipajele detașamentului din Reghin au intervenit de 1.296 de ori. Cele mai multe cazuri au fost cele pentru stingerea incendiilor de vegetație uscată. Din același material reiese că anul acesta o persoană a murit carbonizată, alte șase și-au pierdut viața în accidente rutiere, în timp ce 13 victime au ajuns la spital după intervenția echipajelor de descarcerare. Un alt aspect se referă la alarmele false. 18 astfel de apeluri au fost înregistrate de către detașamentul de pompieri Reghin, fapt ce duce la pierderi de combustibil și timp prețios.

Combustibil

Cu toate acestea, anul 2012 se încheie într-o notă optimistă pentru ISU Mureș. Și asta pentru că în urmă cu o lună a fost inaugurat cel mai nou punct de intervenție la Deda. Și mai mult, toți primarii prezenți la întâlnire și-au arătat disponibilitatea spre o comunicare mai bună după ce relația dintre Detașamentul de Pompieri din Reghin și Primărie a fost dată ca exemplu. La inițiativa primarului Maria Precup, subunitatea din Reghin este ajutată cu 200 de litri de motorină în fiecare lună. În urma discuțiilor purtate pe această temă și ceilalți primari și-au arătat intenția să ajute subunitățile de pompieri cu resursele necesare.

Emeșe Ardelean

Read more »

5 ani. Milioane de euro. Sute de proiecte

By |

5 ani. Milioane de euro. Sute de proiecte

Vara aceasta s-au împlinit cinci ani de la începutul derulării fondurilor europene Regio în Regiunea Centru. Rezultatul: 1.083 proiecte depuse, 123 de proiecte finalizate deja, peste 380 milioane de euro contractate prin proiecte de către județele regiunii Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu). Mai multe detalii despre principalele proiectele finanțate prin fonduri europene la nivelul județului Mureș citiți în rândurile care urmează…

Spre o nouă perioadă de finanțare

„Practic, acum în fiecare județ din regiune se pot vedea investiții Regio în drumuri reabilitate, în școli, în sistemul de intervenție SMURD, în ambulatorii și cabinete medicale, dar și în pensiuni, hoteluri, stațiuni turistice sau cămine sociale pentru tineri sau vârstnici. Unde vedeți scris și afișat în loc vizibil Regio vedeți de fapt un echipament achiziționat, un drum reabilitat, o clădire renovată sau extinsă din fondurile programului. Fondurile pe care le-am avut la dispoziție, adică peste 440 de milioane euro sunt angajate în proporție de 100% prin proiectele contractate sau aflate în curs de contractare, deși mai avem timp până la finele anului 2013 să finalizam contractarea. Deși implementarea acestor proiecte poate continua până în 2015, am demarat deja discuțiile pentru pregătirea viitoarei perioade de programare financiară a fondurilor Uniunii Europene, respectiv 2014-2020. Toate rezultatele obținute sau obstacolele întâmpinate în implementarea proiectelor Regio ne ajută să putem să identificăm viitoarele priorități de finanțare, dar și proceduri de lucru care să faciliteze implementarea și finalizarea cu succes a proiectelor”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.

Rezultate

Vorbind în rezultate, la finalizarea programului, 7 orașe din Regiunea Centru, respectiv Alba Iulia, Brașov, Tîrgu-Mureș, Sibiu, Sfîntu-Gheorghe, Miercurea Ciuc și Toplița, datorită unor investiții de peste 150 de milioane euro, vor putea să se ridice la nivelul celor europene, generând locuri de muncă și dezvoltare sustenabilă.

Peste 300 de kilometri de drumuri județene și străzi din orașe vor fi reabilitați din fondurile programului. De asemenea, vor fi dotate cu echipamente noi și performante cinci ambulatorii de specialitate și un spital județean. Peste 2.000 de elevi din 26 de scoli vor învăța, începând cu acest an, în săli de clasă noi, cu mobilier nou, dotate cu echipamente IT, încălzite și iluminate. Vârstnicii din Regiunea Centru și persoanele cu dizabilități vor avea noi centre sociale în care să poată practica un stil de viață activ, adaptat nevoilor lor. Sunt 203 de firme mici care au la dispoziție 21,68 milioane de euro pentru echipamente, extinderi și crearea de noi locuri de muncă. Un centru de afaceri modern a fost finalizat și alte cinci se vor da în folosință în anii următori. Sunt 21 de biserici vechi sau cetăți din patrimoniul cultural regional care primesc fonduri pentru restaurare și pentru reintegrarea lor în circuitul turistic național și internațional. Turismul regional va beneficia de modernizare datorită celor 26 de milioane euro, fonduri Regio, angajați în infrastructura din două stațiuni turistice, modernizarea a opt unități de cazare și a trei structuri de agrement. De asemenea, din aceste fonduri s-au mai construit și reabilitat patru puncte salvamont, se va amenaja o pârtie de schi și vor fi transformate în zone de agrement proiectele ce vizează crearea unui parc dendrologic, a unuia eco-didactic, unul urban și un parc unde se va putea observa evoluția dinozaurilor.

30 de proiecte

Cum era de așteptat, la nivelul județului Mureș, municipiul Tîrgu-Mureș conduce în topul accesibilității fondurilor Regio, cu 30 de proiecte. Le vom aminti doar pe cele mai importante sau mai interesante.

Reamenajarea și conservarea Cetății Medievale Tîrgu-Mureș este proiect aflat în derulare, cu o valoare nerambursabilă de 21.705.285,15 de lei. Un alt proiect de anvergură este Modernizare rețea stradală la nivelul municipiului – proiect finanțat în două tranșe cu o valoare nerambursabilă totală de peste 110 milioane de lei (acesta un proiect a cărui importanță a fost resimțită în ultimele luni, când au fost modernizate o serie de străzi din oraș, inclusiv unele străzi care nu au mai fost reparate de ani buni, de exemplu strada Remetea). De asemenea, este de remarcat proiectul Construire clădire de birouri pentru sprijinirea afacerilor în municipiul Târgu Mureș – proiect cu valoare nerambursabilă de 14.795.362,40 de lei.

Deosebit

Unul dintre cele mai importante proiecte, care ar putea avea repercusiuni inclusiv asupra turismului orașului, este legat de Platoul Cornești. Cu fonduri de 14,09 milioane lei, Platoul din Tîrgu-Mureş se va transforma într-un nou punct de atracţie turistică ce va diversifica oferta de servicii a orașului nostru.

Contractul de finanţare semnat în prezenţa reprezentanţilor Primăriei municipiului Tîrgu-Mureş şi ai ADR Centru prevede ca, în următorii trei ani, utilităţile Platoul Corneşti să se modernizeze şi să ofere un spaţiu de agrement inedit ce va atrage cât mai mulţi cetăţeni din oraş şi turişti veniţi să viziteze municipiul nostru. Din fondurile proiectului se va amplasa o fântână arteziană pe o suprafaţă de 116 mp, se va construi un amfiteatru în aer liber, iar parcările, aleile şi căile de acces la obiective vor fi amenajate pe o suprafaţă de peste 9.000 de metri pătrați. Pentru amatorii de sport în aer liber va fi construită o pistă de alergare de 1.270 m lungime, se va construi un skate parc pe o suprafaţă de 1000 de mp şi un traseu off-road pentru biciclişti, cu o lungime de peste 2400 m. Pentru cei ce doresc să se relaxeze, trenuleţul de agrement le va sta la dispoziţie, traseul acestuia fiind mai lung la finalizarea proiectului prin lucrările de prelungire a căii ferate.

Prin implementarea acestui proiect, Primăria estimează că numărul de turişti va creşte cu 15%, iar numărul de înnoptări cu cel puţin 5%.

Doar 5 la Reghin

Site-ul Agenției pentru Dezvoltare Regională prezintă pentru Reghin doar 5 proiecte, toate în mediul privat: Centru Medical Stomatologic – Servicii integrate de stomatologie și radiologie dentară; Eficientizarea serviciilor în construcții prin implementarea noilor tehnologii în domeniu, beneficiar SC LUX CONSTRUCT SRL; Modernizarea și extinderea sistemului de producție a panourilor din lemn pentru pereții portanți ai caselor ecologice prin achiziționarea de echipamente performante de către S.C. MORACOM S.R.L; Performanta prin diversificarea activității societății SC Ideal Foodpack SRL; Specializarea în producția de serie a gâturilor instrumentelor muzicale cu coarde în vederea valorificării superioare a lemnului de paltin din zonă, beneficiar SC Acustica SRL. Valoarea totală nerambursabilă a acestor proiecte depășește doar 3 milioane de lei.

Trei la Luduș…

La Luduș site-ul ADR Centru prezintă doar trei proiecte din care unul finalizat, unul în derulare și unul reziliat: Reabilitare, modernizare și dotare clădire pentru înființare Centru de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică Luduș (Beneficiar Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș); Modernizarea cabinetului stomatologic CORLAMED SRL Luduș (proiect finalizat); Realizarea sistemului integrat și eficientizarea serviciilor de întreținere și reparații auto cu echipamente de ultimă generație -Beneficiar S.C. Girarom S.R.L Luduș, Jud Mureș (proiect reziliat). Valoarea totală a acestor proiecte depășește cu puțin 3 milioane de lei.

Ultimul și… cel din urmă

Din păcate, la Tîrnăveni, ADR Centru a afișat pe site-ul propriu un singur proiect: Îmbunătățirea serviciilor de proiectare la SC Geoplan Consulting SRL, cu o valoare nerambursabilă de 58.017,52 de lei.

În schimb, situația se prezintă cu mult mai bine în cazul Sighișoarei, care a obținut șase proiect Regio: Achiziție echipamente tehnică dentară; Achiziționare echipamente stomatologice, radiologie dentară și tehnică dentară; Construirea, utilarea, amenajarea şi dotarea unei clădiri care să permită o mai bună interacţiune cu clienţii – S.C. CRIS INSTELECT S.R.L; Diversificarea și extinderea activității SC Nati Com SRL prin deschiderea unui complex format din service auto, linie ITP, spălătorie auto, vulcanizare anvelope și centrare roți; Extinderea activității S.C. Nati Com S.R.L. prin deschiderea unui atelier de vopsire și service mobil pentru roți de camioane și tractoare. Valoarea nerambursabilă a acestor proiecte se aproprie de 1,5 milioane de lei.

Probleme

Desigur, în implementarea proiectelor europene apar și numeroase probleme. Un caz semnificativ este cel referitor la reţeaua de apă şi canalizare a judeţului Mureş. Acest proiect are întârzieri mari datorate contestaţiilor care apar după fiecare licitaţie pentru atribuirea lucrărilor. În cazul proiectului european de extindere şi modernizare a reţelei de apă şi canalizare din judeţ, care are o valoare de 111 milioane de euro, întârzierile au ajuns chiar la un an, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre: „În total, există întârzieri de aproximativ 12 luni. Vom solicita de la Ministerul Mediului, de la Autoritatea de management o prelungire. Noi în 2015 suntem practic la sfârşitul contractului. La sfârşitul perioadei. Există numeroase întârzieri, dar nu mai mari de 12 luni. Până la urmă, fiind cea mai întinsă, cu cele mai multe licitaţii, s-au înregistrat întârzieri”.

Vasile Dancea

Read more »

Bilanțul Nopții Muzeelor: mii de vizitatori

By |

Evenimentul din acest an a întrecut cu mult aşteptările organizatorilor, depăşind temerile legate de vremea care nu se anunţa tocmai bună, de concurenţa cu Festivalul Berii Bavareze şi cu Finala Ligii Campionilor. Încă de la primele ore ale dimineţii, sălile de expoziţie au fost asaltate de grupuri de elevi, de părinţi sau bunici, cu copii mari şi mici. Muzeele au fost deschise de la ora 9,00, iar primele activităţi care se adresau copiilor, şi nu numai, au început în Cetatea din Tg-Mureş de la ora 10,00, apoi de la ora 13,00 la Muzeul de Ştiinţele Naturii, la Muzeul de Etnografie şi la Muzeul de Artă. Aici, doritorii au realizat mozaicuri multicolore, au modelat în lut, au desenat pe hârtie colorată sau pe pânză impresiile sau dorinţele lor legate de muzeu, au fost pictaţi pe faţă şi transformaţi în personaje de poveste , au cautat “comori” ca arheologii, sau « dinozauri » ca paleontologii, s-au costumat în dinozauri şi s-au “luptat” ca ei, au pictat vase de ceramică, s-au căţărat “ca alpiniştii” pe peretele artificial, au învăţat să pregătească şi să tipărească hârtie manuală, au redescoperit muzeul prin puzzle, au învăţat să cânte la instrumente muzicale tradiţionale, au realizat expoziţii, sau au participat în echipe la concursul despre orașul nostru. Fluxul a fost continuu, cu greu s-au putut închide atelierele în jurul orei 17,00.

Numărul celor care au admirat expoziţiile a fost mare, cu un maxim între orele 15,00-18,00 când au dominat familiile cu copii, iar apoi altul în intervalul 22,00 – 2,00, când majoritari au fost tinerii. Palatul Culturii a fost de departe campionul numărului de vizitatori, aici se află de altfel şi cele mai multe expoziţii şi galerii de artă, dar nici celelalte muzee nu au fost neglijate; chiar si Cetatea Medievală, în renovare şi ascunsă de cortul celor de la Festivalul Berii a fost pur şi simplu asaltată de publicul curios să descopere activităţile muzeale și expoziția nou vernisată.

În acest an am încercat să contorizăm numărul vizitatorilor cu ajutorul biletelor la tombolă, însă estimările noastre care aveau la bază numărul participanţilor din anul trecut, au fost depăşite, biletele la tombolă epuizându-se până la ora 22,00. Evenimentul Noaptea Muzeelor, bucurându-se de un program generos cu expoziţii noi şi evenimente interactive, a reuşit să convingă peste 20.000 de iubitori de cultură să treacă pragul Muzeului Judeţean Mureş : 14.500 de targumureşeni au vizitat expoziţiile din Palatul Culturii, iar dintre aceştia 4000 au vizitat Galeria de Artă Românească, 4000 au trecut prin Sala Oglinzilor, 2500 prin Galeria de Artă Maghiară, 2000 prin expozițiile de istorie și arheologie și 2000 au participat la proiecția 3D. Cetatea Medievală s-a bucurat de vizita a 2000 de oameni, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară de 1800, iar Muzeul de Ştiinţele Naturii de 1700.

Cei care au participat la vernisaje, lansarea de carte sau activităţi, depăşeşte cifra de 20.000 de concitadini. Probabil unii dintre ei au fost la toate expoziţiile, sau activităţile, oricum numărul participanţilor este impresionant.

Sursa: Muzeul Județean Mureș

Read more »