Posts Tagged “Buget”

Să se revizuiască…Dar să nu se schimbe nimic!

By |

Să se revizuiască…Dar să nu se schimbe nimic!

Şedinţa de Consiliu Local de joia trecută a stârnit discuţii aprinse şi în agora virtuală. La cinci minute după şedinţă, toată suflarea urbei s-a transformat în analist politic! Vorbe grele pe care abia le mai suportau tastele, au fost lansate în eter! Se certau prietenii reali cu cei virtuali, îşi echivalau reciproc calităţile cunoscuţi şi necunoscuţi…

Şi toate astea de ce? Pentru că aveam buget! Şi care ar fi fost problema?

De pildă, acuzaţiile!

Nu e un secret pentru nimeni că UDMR-ul face politică. Se ceartă şi se împacă cu oricine, dacă aşa cer interesele. Mărul discordiei, de astă dată – soarta Liceului Teologic Romano – Catolic, s-a dovedit a fi o nucă prea tare. Pe cât de simplă pare a fi  problema şcolii, cu atât mai multe tergiversări îi stau în cale. Boicotarea şedinţei de consiliu prin neprezentare ar fi fost un semn de protest al UDMR faţă de aceste tergiversări.

Şi de aici au început speculaţiile.

Au ştiut consilierii POL că după zeci de ore de lucru şi discuţii pe proiectul de buget, colegii lor de la UDMR nu se vor prezenta la şedinţă? A ştiut liderul POL cum vor vota colegii lui?

Cert este că  cei trei consilieri POL, huliţi la scenă deschisă timp de câteva luni, mereu Gică – Contra în obişnuitul algoritm al  şedinţelor, adesea intervenind „procedural”, mereu pe la birourile din Primărie cu jalba în proţap, cu dese solicitări depuse cu număr de înregistrare la care – culmea – aşteptau şi răspuns, iată au ajuns peste noapte „dumnezeu”!

De votul lor depindea bugetul local!

Ce fel de partid e acela al cărui lider permite membrilor săi ca aceştia să-şi folosească propria conştiinţă, să voteze bugetul cu judecata la purtător? Cum să nu le dea ordin ce şi cum să voteze? Îşi fac de cap? N-am înţeles?!

Nu am de gând să disec acum, care variantă ar fi fost mai bună. Poate că fără votul POL ar fi urmat altă şedinţă, poate alt boicot, alte tergiversări… Despre asta s-au scris şi se vor mai scrie multe.

Eu îmi permit doar să mă mir: dacă am reuşit să ieşim din cutie, vezi partidul de la firul ierbii, de ce ne e atât de greu să ne menţinem pe cărare? Cum de nu putem depăşi mentalitatea lui Farfuridi? „Ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”?

În traducere, cu subiect şi predicat: nu am fost şi nu am de gând să mă alătur niciunui partid, dar mă bucur că în târgul nostru există oameni care au depăşit stadiul  de „yesman”. Mi se pare un mare pas spre normalizare, dacă poţi avea o părere, chiar contrară celei oficiale a şefilor şi să nu ţi se taie capul!

Erika MĂRGINEAN

 

Read more »

A fost aprobat bugetul Sighişoarei pe anul în curs

By |

A fost aprobat bugetul Sighişoarei pe anul în curs

Proiectele începute vor fi continuate, cele “grandomane” vor fi reevaluate şi vor fi  bugetate mai multe studii pentru noi proiecte, acestea au fost concluziile şedinţei de Consiliu Local Sighişoara , ce a avut loc joi, 30 martie 2017.

Proiectul de hotărâre privind bugetul pe anul 2017 a fost votat de consilierii PSD, PNL şi UDMR iar consilierii UIPS s-au abţinut. La proiectul de hotărâre a fost depusă o contestaţie.

La votul privind admiterea acestei contestaţii, consilierii UIPS au preferat să se abţină de la vot, iar reprezentanţii PSD, PNL şi UDMR nu au votat pentru admiterea ei. Referitor la proiectul de buget viceprimarul municipiului Toth Tivadar a declarat că “acesta a fost realizat după viziunea primarului şi a echipei sale care au venit cu un program pe care doresc să-l pună în aplicare dar pentru orice lucrare sunt necesare studii, proiecte şi autorizări.”

Tot joi au fost votate şi proiectele de buget ale SC Ecoserv Sig şi SC ATT.
În ce priveşte bugetele acestor societăţi a obiectat consilierul Ciotloş Ioan susţinând că proiectele trebuiau discutate în AGA, ele reprezentând atributul AGA. Reprezentanţii executivului nu au retras proiectele aşa cum a propus consilierul, secretarul municipiului Anca Bizo precizând că în art 4 din OUG 26/2013 se specifică faptul că bugetele se aprobă prin hotărârea Consiliului Local.
Proiectul de buget al Sighişoarei pentru anul în curs cuprinde mai multe lucrări în continuare iar primarul municipiului Ovidiu Malăncrăvean a precizat că “o investiţie începută trebuie finalizată, cu condiţia de a nu vorbi de o grandomanie”. În acest sens primarul a dat că exemplu proiectul stadionului municipal susţinând că valoarea estimată pentru finalizarea lucrărilor la acesta ar consumă bugetul Sighişoarei pentru 2-3 ani. “ Proiectul e foarte frumos dar costurile sunt foarte mari. Am cerut o expertiză, să efectuăm ceea ce e necesar în acest moment “ a precizat primarul făcând referire că priorităţi la tribune şi teren corespunzător pentru desfăşurarea de activităţi sportive.

CV

Read more »

Rectificare de buget pentru Aeroportul „Transilvania”

By |

Economii

În şedinţa de astăzi, 23 noiembrie 2016, Consiliul Judeţean Mureş a aprobat rectificarea de buget solicitată de RA Aeroportul “Transilvania” Tîrgu Mureş, rectificare care vizează  activităţile curente şi de investiţii, prin redistribuiri în cadrul volumului.

În cadrul activităţii curente s-au aprobat modificări ale cheltuielilor de exploatare, în funcţie de nivelul previzionat până la sfârşitul anului, respectiv o reducere cu 15.0000 lei, concomitent cu majorarea cu aceeaşi sumă a cheltuielilor financiare.

La activitatea curentă se înscrie şi activitatea de reparaţii, care suportă modificări doar în cadrul volumului, fiind diminuată suma la „Reparaţii curente la suprafeţele de mişcare”, cu 175.000 lei, de la 600.000 lei la 425.000 lei. S-a retras de pe lista de reparaţii obiectivul „Reparaţii şi mentenanţă echipamente aeroportuare”, acesta având o valoare de 200.000 lei şi s-a inclus pe lista de reparaţii obiectivul „Recolmatare rosturi pista de aterizare decolare”, cu valoarea de 375.000lei.

În ceea ce priveşte activitatea de investiţii, rectificarea este motivată de cerinţele impuse de către auditul de supraveghere al Autorităţii Aeronautice Civile Române, privind reconversia certificatului de aerodrom.

S-au alocat fonduri pentru suplimentarea investiţiei la obiectivul „Upgrade PT balizaj la cat II OACI CR Alfa, platforma 2 şi iluminat platformă”, cu 20.000 lei, faţă de nivelul stabilit în bugetul aprobat la începutul anului, de 19.000 lei. Suplimentarea este motivată de faptul că ofertele eligibile depuse depăşesc fondurile alocate,suma totală necesară fiind de 39.000 lei cu TVA. Suma urmează să fie suportată din economia de 20.000 lei realizată la alt obiectiv de investiţie, respectiv „Documentaţia de avizare pentru lucrări de investiţii (DALI) şi Proiect tehnic RK suprafeţe de mişcare şi RESA (inclusiv instalaţiile aferente)”., se arată într-un comunicat semnat de Luminita Zereş, de la biroul de comunicaţii şi marketing al Aeroportului Transilvania din Tîrgu Mureş.

EM

Sursa foto zf

Read more »

Toţi primarii vor primi bani!

By |

Toţi primarii vor primi bani!
bani leiLa a doua rectificare bugetară bugetul de stat al Ministerului Educaţiei este redus cu 34 milioane lei, informează Mediafax.  „Această diminuare vine ca urmare a execuţiei bugetare înregistrată la 31 august, de doar 41,6%. Şi în aceste condiţii de reducere a FEN-urilor, suma bugetată pentru anul 2014, respectiv 782 milioane, reprezintă: 200% din execuţie 2013, 355% execuţie 2012, 319% execuţie 2011, 852% execuţie 2010, 5.615% execuţie 2009”, afirmă Guvernul.
Executivul mai susţine că tot pentru educaţie vor fi alocate, prin intermediul bugetelor autorităţilor publice locale (sume defalcate din TVA) 56,82 milioane lei pentru salarii în învăţământul preuniversitar, 77,89 milioane lei pentru plata titlurilor executorii în învăţământul preuniversitar, 5,28 milioane lei pentru salarii plus plata titlurilor executorii în învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, fiind majorate, cu 28,4 milioane lei, şi sumele pentru învăţământul superior de stat, pentru plata titlurilor executorii.
Pentru Ministerul Sănătăţii, Guvernul arată că vor fi tăiate 3,3 milioane lei la cheltuieli de personal urmare a reducerii CAS.
În acelaşi timp vor fi alocaţi 119,4 milioane lei pentru programele naţionale de sănătate (HIV, oncologie, TBC),etc.
Guvernul susţine că toate primăriile vor primi bani, „indiferent de culoarea politică”. „Totalul alocărilor pentru bugetele locale este de 1,167 miliarde lei.  Conform proiectului celei de-a doua rectificări din acest an, bugetele Ministerelor Muncii, Administraţiei Publice, Apărării, Justiţiei, de Interne şi Externe vor fi majorate, iar tăieri de fonduri din cheltuielile bugetului de stat vor fi operate la Sănătate, Agricultură, Transport, Mediu. Alocările distribuite Preşedinţiei, Camerei Deputaţilor, Academiei şi ministerelor Educaţiei, Culturii, Tineretului şi Sportului din bugetul de stat vor fi de asemenea reduse, de fonduri suplimentare urmând să beneficieze serviciile de informaţii, Senatul, Avocatul Poporului.
Primarii vor primi de alegeri, la a doua rectificare, peste 1,16 miliarde lei, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA, la care se adaugă încă 1 miliard lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală şi circa 100 de milioane lei pentru investiţii în cămine culturale şi săli de sport, prin tăierea cofinanţării fondurilor UE. Guvernul va tăia aproape 4 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat prin care sunt cofinanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare, din care peste un miliard de lei de la autostrăzi. În acelaşi timp, Executivul va permite ca sumele defalcate din TVA alocate autorităţilor locale la prima rectificare bugetară, în cuantum de 600 milioane lei, să fie folosite inclusiv pentru acoperirea pierderilor rezultate din serviciul public de distribuţie a energiei termice pentru populaţie.
sursa curierul

Read more »

Bugetul static, gunoaie mai scumpe și burse sărace

By |

Bugetul static, gunoaie mai scumpe și burse sărace

consiliu local cl tarnaveniConsiliul Local Tîrnăveni a adoptat luni, 3 februarie, cu votul a 12 dintre membri săi, bugetul municipiului pe anul 2014. Ședința extraordinară care a avut loc luni la orele amiezii, nu a fost însă una foarte liniștită, deoarece aleșii au avut mai multe amendamente de făcut la diverse capitole bugetare. Niciunul dintre acestea nu a fost însă aprobat, astfel că într-un final bugetul a fost votat în forma propusă inițial. Bugetul general centralizat al municipiului Târnăveni pe anul 2014 s-a stabilit la venituri în sumă de 30.084.000 lei, iar la cheltuieli în sumă de 30.440.000 lei, cu un deficit de 356.000 lei.

Gunoi mai scump

Tot luni, s-a decis majorarea taxelor de gunoi. Decizia a fost luată ca urmare a solicitării făcute de operatorul de salubritate. Schuster Ecosal a solicitat modificarea tarifului de transport deşeuri menajere de la 8 lei/tonă la 8,8 lei/tonă, fără TVA, dar şi a tarifului de operare deşeuri menajere pentru depozitul de la Sighişoara de la 27,5 lei/tonă la 30,25 de lei/tonă. Operatorul motivează că modificarea de tarif o reprezintă diferenţa de transport de la Târgu Mureş la Sighişoara. Depozitarea deşeurilor din Târnăveni la Sighişoara este temporară, dar reprezintă cea mai bună variantă până la punerea în funcţiune a depozitului zonal de deşeuri de la Sânpaul.

S-au aprobat bursele școlare

Consiliul Local a aprobat de asemenea numărul şi cuantumul burselor acordate elevilor de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar, pentru al doilea semestru al anului şcolar 2013-2014. La Târnăveni se vor acorda următoarele tipuri de burse: -burse de performanţă 100 lei/elev; -burse de merit 30 lei/elev; -burse de studiu 30 lei/elev; -burse de boală 40 lei/elev; -burse pentru elevi din mediul rural 30 lei/elev; -burse pentru elevi din familii cu venituri mici 30 lei/elevi. Unităţile de învăţământ din Târnăveni au depus la Primărie situaţiile cu numărul de elevi care se încadrează în criteriile de acordare.

Sprijin financiar pentru Poliție

Tot în ședința de săptămâna trecută a ost prelungit Parteneriatul dintre Autorităţile Locale şi Poliţie. Consiliul Local a aprobat prelungirea convenţiei de cooperare şi proiectul Poliţie Autorităţi Locale, Servicii Publice în Parteneriat, în temeiul căruia administraţia locală a asigurat poliţiei carburant în valoare de 2.000 de lei lunar. Poliţia a motivat solicitarea aprobării acestui parteneriat în vederea asigurării unui climat de siguranţă pe raza municipiului Târnăveni şi a localităţilor Bobohalma şi Cuştelnic.

Mircea Barbu

Read more »

Buget de investiţii, la Miercurea Ciuc

By |

Buget de investiţii, la Miercurea Ciuc
Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila (stânga), a declarat că bugetul oraşului este de 150 de milioane de lei, din care 74,88 milioane de lei sunt alocaţi pentru investiţii.

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila (stânga), a declarat că bugetul oraşului este de 150 de milioane de lei, din care 74,88 milioane de lei sunt alocaţi pentru investiţii.

Jumătate din bugetul municipiului Miercurea Ciuc pe anul 2014 este destinat investiţiilor, sume importante de banii fiind alocate pentru reabilitarea termică a blocurilor sau pentru modernizarea cinematografului din oraş.

11 milioane pentru blocuri

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, a declarat că bugetul oraşului este de 150 de milioane de lei, din care 74,88 milioane de lei sunt alocaţi pentru investiţii. Potrivit datelor furnizate de municipalitate, la capitolul venituri s-a prevăzut o sumă de 126,7 milioanele de lei, iar circa 23 milioane de lei reprezintă un excedent din anul 2013.
Antal Attila a subliniat că cea mai mare pondere din fondurile pentru investiţii, respectiv 11 milioane de lei, o reprezintă suma destinată programului de reabilitare termică a blocurilor de locuit. De asemenea, s-a alocat suma de 3,5 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la cinematograful din oraş, urmând să se continue şi proiectul european de modernizare a staţiunii Băile Harghita. Potrivit viceprimarului, se speră începerea lucrărilor de reabilitare în zona Jigodin şi în cartierul Aleea Copiilor, în acest an urmând să se modernizeze şi sala de sport a Liceului Kos Karoly.

Probleme la cheltuielile de personal

Viceprimarul a spus că la partea de cheltuieli sunt asigurate condiţiile pentru funcţionarea unităţilor de cultură şi de educaţie din subordinea municipalităţii, dar vor fi probleme la cheltuielile de personal unde există un prag ce nu poate fi depăşit. Antal Attila a ţinut să sublinieze că există finanţare pentru obiectivele pe care Primăria şi le-a stabilit, dar problema este legată de piedicile birocratice şi de lipsa de capacitate pentru a le duce la îndeplinire.
,,Aşa cum spune şi domnul primar, problema nu este neapărat de bani, ci de piedicile birocratice şi de lipsa de capacitate, de faptul că nu avem cu cine lucra. Am alocat fonduri pentru finanţarea diferitelor investiţii, dar procedurile sunt greoaie şi nu ştiu dacă vom face faţă tuturor formalităţilor”, a declarat Antal Attila.

Read more »

CJ, la-mpărțit de bani

By |

CJ, la-mpărțit de bani

consiliul judetean CJUna din cele mai importante ședințe ale Consiliului Județean (CJ) Mureș din acest an s-a consumat joia trecută. Motivul – s-a aprobat bugetul pe anul 2014, într-o ședință care a avut pe Ordinea de zi 23 de puncte în regim normal și trei în regim de urgență. Primele discuții au început pe tema proiectului de extindere a rețelei Aquaserv, pe Ordinea de zi fiind prezent un proiect de revizuire a contractului de credit semnat cu BERD pentru cofinanțarea proiectului, unde consilierul Mircea Radu a cerut lămuriri legate de investițiile cuprinse în proiect și cele care vor urma. Deoarece în Sală nu era prezent nimeni din conducerea executivă a companiei, doar un șef de serviciu, acestuia nu i s-a dat drept la cuvânt pentru explicații, iar președintele CJ, Ciprian Dobre, a promis că va cere lămuriri companiei.

Supărări și nemulțumiri

A urmat bugetul, adică cel mai important „hop” de pe Ordinea de zi, unde, evident, mai mulți consilieri au dorit să ia cuvântul.
Liderul opoziției din CJ, Vasile Filimon, a atenționat că a fost prea puțin timp pentru dezbateri în comisii și prea puțini oameni din executiv care au venit să dea clarificări la ședințele de lucru: „…cred că și vicepreședinții ar putea participa uneori la ședințele de comisie, la materialele foarte importante pentru acest județ, cum e bugetul județului pe un an de zile. …rugămintea este ca altă dată, pe fiecare domeniu – arhitect-șef, economic … toți directorii din CJ din executiv să vină să-și prezinte partea de buget. Pentru că nu poți să vorbești cu domnul Bartha despre drumuri”.

Explicațiile

Răspunsul lui Dobre legat de bugetul mai mic față de cel de anul trecut ne-a lămurit doar pe jumătate. Mai exact, președintele CJ spune că, printr-o ordonanță de urgență, Guvernul a obligat consiliile județene să finanțeze o cotă mai însemnată din cheltuielile privind asistența socială: „Scăderea veniturilor este puțin, foarte puțin importantă ca pondere. Veniturile la buget nu au scăzut considerabil. Cred că în procente nu este mai mult de 3%. Importantă a fost o ordonanță de urgență prin care am fost obligați prin lege să suportăm 25% din totalul cheltuielilor cu protecția socială. Până anul trecut era până la 25% și îndeobște se alocau aproximativ 15% din bugetul propriu”.

Reproșuri

Palidă a fost și prezența UDMR în dezbaterea propriu-zisă din plen. Liderul de grup Kelemen Marton s-a rezumat la a reproșa discret executivului timpul mic pus la dispoziție pentru dezbaterile din comisii: „Dacă e posibil ca şi Comisia să aibă mai mult timp pentru a dezbate bugetul. În afara de asta, chiar dacă s-a zis că este un buget de austeritate nu sunt neapărat de acord. Evident că nu sunt bani mulţi şi ar putea fi mult mai mulţi, doar dacă ne gândim la capitolul drumuri, ştim foarte bine care este necesarul şi care sunt posibilităţile pe care le avem”.

Pata de culoare în dezbateri…

… a fost adusă de consilierul PPDD Ioan Tușnea care, după ce a studiat tot bugetul, a avut o singură remarcă punctuală legată de cheltuieli: să se taie investiția în instalația de climatizare a Palatului Administrativ. După ce i s-a adus la cunoștință că pe timpul verii, în unele birouri, temperaturile ajung la 35-38 de grade, problema a rămas oarecum fără subiect. Nimeni nu și-a pus însă nici o clipă problema legată de suma de 2,13 milioane de lei alocată numai spre această investiție.

„Un buget normal”

Despre buget, la final de ședință, președintele Dobre a făcut câteva aprecieri ceva mai închegate structural: „Este un buget care are 38% pentru dezvoltare, iar restul de aproximativ 60% reprezintă reparațiile și funcționarea… Pe de altă parte, avem ca pondere 31,7% care merge către protecția socială și, de asemenea, o mare parte din buget, adică 15,8% merge către instituțiile de cultură. Din punctul meu de vedere, dintr-o perspectivă realistă, este un buget normal. Așa cum ați văzut din aprecierile consilierilor județeni, este o abordare echilibrată. Dintr-un alt punct de vedere, cred că bugetul CJ este axat în mare parte pe proiectele în derulare deja, dar și pentru proiectele noi. Suntem în perioada nouă de alocări pe fonduri europene, 2014-2020, …am alocat peste două miliarde de lei, aproape 3 miliarde, pentru proiecte noi”. Totuși, nici consilierii județeni, nici președintele Dobre nu s-au înghesuit să explice în detaliu cifrele. Iar cifrele spun destul de clar că…

…bugetul este în scădere.

Proiectul de hotărâre aprobat joia trecută arată clar că, deși veniturile oarecum proprii se mențin sau pe alocuri cresc (depinde de capitolul bugetar – de exemplu alocările de la bugetul de stat scad), veniturile din fondurile europene sunt în declin accentuat.
Mai exact, se estimează că dacă în 2013 în buget au intrat peste 197 de milioane de lei pe diferite linii europene de finanțare, anul acesta se așteaptă undeva la 55 de milioane.
Pe de altă parte, dacă anul trecut erau cuprinse în buget venituri de 8,2 milioane de lei din împrumuturi, anul acesta suma a crescut la 31 de milioane de lei. Așadar, avem doi indicatori care ne arată că la capitolul venituri executivul are de lucru pentru a îmbunătăți situația.
Totuși, banii accesați din acest împrumut, merg spre cofinanțarea unor proiecte europene, deci oportunitatea e una legitimă: „Cheltuirea creditului am început-o deja anul trecut. Ratele pentru proiectele europene aflate în derulare le-am început efectiv de anul trecut”. Însă acest împrumut de 40 de milioane de lei contractat anul trecut e doar o mică parte din planurile CJ legate de credite.

Creditul mare…

…de 89 de milioane de lei, pe care Ciprian Dobre spunea încă de anul trecut că dorește să-l acceseze (hotărârea a fost aprobată de plen încă din 2013), s-a împotmolit deocamdată, dar există posibilitatea de a fi accesat și cuprins în buget în a doua parte a anului. „Cel de-al doilea împrumut pentru proiecte și dezvoltare nu am reușit încă să-l luăm. Nicio bancă n-a fost interesată să crediteze CJ. Cred că vom apela la o societate care să ne facă atractivi din punctul de vedere al unei bănci. Se pare că și aici este un job în sine: cum prezinți o cerere de credit pentru o unitate administrativă, respectiv pentru o instituție publică. Nici o bancă nu a depus ofertă pentru proiectele noastre de dezvoltare și am obținut relativ ușor creditul de 40 de milioane pentru cofinanțarea proiectelor suportate din bugetul UE”, a declarat președintele Ciprian Dobre.

Dezvoltare de peste 138 milioane de lei

Singura veste bună este că dacă tot vor fi accesați acești bani, ei vor fi și cheltuiți în județul Mureș.
Vorbim de un buget de dezvoltare de peste 138 milioane de lei, din care cele mai notabile sunt Parcarea de la Spitalul Județean (3 milioane de lei), investiții la aeroport (2,3 milioane de lei, la care se adaugă alte 3 milioane de lei pentru parcarea și noul sistem de acces rutier), reabilitarea drumului Zau de Câmpie – Valea Largă (5,7 milioane lei), reabilitarea drumului Breaza – Glodeni (8,3 milioane lei). La aceste proiecte se mai adaugă cele din fonduri europene, proiecte aflate în derulare și în cursul anului trecut.
Cele mai notabile aici sunt sistemele de gestiune a deșeurilor și cel de alimentare cu apă și canalizare. Sintetizând cele mai importante cheltuieli, Ciprian Dobre spunea la finalul ședinței: „Cred că trebuie să vorbim deschis despre amenajarea parcării de la Aeroportul Transilvania, despre parcarea supraetajată de la Spitalul Clinic Județean de Urgență și despre principalele axe rutiere ale județului Mureș, cum ar fi Tîrgu-Mureș – Band – Sărmașu, Luduș – Sărmașu și Eremitu Sovata, despre o recalibrare și consolidare, o reparație capitală a acestor drumuri care, pe de-o parte deservesc nordul județului Mureș, iar pe de altă parte fac legătura județului Mureș cu singura stațiune de interes național, Sovata”.

În a doua parte a ședinței…

…după aprobarea bugetului, discuțiile au avansat ceva mai alert, chiar dacă s-au aprobat de pildă bugetele la Aeroport și Parcul Industrial sau s-au aprobat anumite costuri de referință în sistemul de protecție socială.
Ședința s-a terminat cu două rapoarte de activitate – unul privind activitatea CJ pe anul trecut, iar al doilea raportul IPJ Mureș pe anul trecut.

Cătălin Hegheș

Read more »

Noncombat în Consiliul Local

By |

Noncombat în Consiliul Local

CLBugetul a trecut fără dezbatere publică. Bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului Tîrgu-Mureș arată, în teorie, mai bine decât cel de anul trecut. La venituri, dacă îl comparăm cu cel realizat în 2013, suma este cu 25 % mai mare în acest an. Dacă scădem însă fondurile europene care cresc cu aproape 120 de milioane de lei în 2014, veniturile nu vor fi nici în acest an suficiente dacă ne gândim și la restanțele rămase din anul precedent și la proiectele pentru care nu este asigurată, integral, finanțarea. Târgumureșenii nu s-au exprimat asupra bugetului de venituri și cheltuieli, pentru a nu tulbura înțelegerile transpartinice din Consiliul Local Tîrgu-Mureș.

Puțină dezbatere, puține tensiuni

Consiliul Municipal Tîrgu-Mureș s-a întrunit joia trecută în prima ședință ordinară din acest an. Cel mai important punct de pe ordinea de zi a fost cel cu numărul 19 privind bugetul de venituri și cheltuieli al municipiului. Fără prea multă dezbatere și cu puține tensiuni, bugetul municipiului Tîrgu-Mureș a fost aprobat cu 18 voturi și trei împotrivă, iar social-democrata Cristina Someșan și UDMR-istul Gombos Csaba au absentat. Au votat contra bugetului cei trei consilieri locali liberali – Ionela Ciotlăuș, Dan Sâmpălean și Sebastian Pui, iar social-democrații Olimpiu Sabău Pop și Lucian Loghin au susținut că votează pentru buget condiționat de executarea pozițiilor din buget în concret. Liberalii au votat împotriva pentru că, așa cum a explicat Ionela Ciotlăuș, s-au înjumătățit sumele alocate învățământului, poliției locale sau asistenței sociale. De asemenea, 70 % din investițiile planificate și nerealizate în 2013 au fost transferate în 2014, companiile și unitățile subordonate CL vor cheltui toate veniturile obținute în 2014, iar proiectul sistemului integrat de management al deșeurilor nu va fi finanțat decât în procent de 30%, deși ar trebui alocate 10 milioane de lei, conform angajamentelor din proiectul european.

La venituri, cu plus…

În 2014, veniturile bugetului local al municipiului Tîrgu-Mureș sunt estimate la 464, 097 de milioane de lei, înregistrând o creștere de aproape 138 de milioane de lei față de cele realizate în anul 2013, și acelea estimate a fi însă mai mari. Principala creștere se înregistrează la capitolul sume primite de la Uniunea Europeană, unde saltul e de la 25,762 de milioane de lei la 149,975 de milioane de lei. Această sumă de aproape 150 de milioane este prognozată pe baza proiectelor aflate în derulare în cursul anului 2014 și urmează să fie alocată prin Fondul European de Dezvoltare Regională. De asemenea, o majorare destul de substanțială este estimată și la capitolul venituri din subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete unde se mizează în 2014 pe alocări duble față de anul precedent, și anume 39,797 milioane de lei față de 19,705 milioane de lei în 2013. În schimb, rămân aproximativ la fel veniturile proprii – 180,506 milioane de lei. La alcătuirea bugetului, la capitolul venituri proprii, nu s-au luat în calcul veniturile din donații, respectiv din valorificarea unor bunuri. În cazul celor din urmă, dacă vor fi vândute, spre exemplu, bunuri din domeniul privat al municipiului sau bunuri supuse executării silite, după încasarea lor efectivă, sumele rezultate vor fi incluse în bugetul local, prin rectificare bugetară, generând, de asemenea, o modificare în sus a categoriei venituri proprii. În 2014, municipiul a primit din cotele defalcate de TVA, precum și din alocările de fonduri cu destinația de ajutoare și subvenții cu aproape 6,5 milioane de lei mai puțin, pentru că, așa cum s-a întâmplat și în 2013, aceste venituri au fost ajustate în mai multe rânduri în cursul anului trecut, bugetul suferind mai multe rectificări pozitive. Prin șase decizii semnate de directorul executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice, respectiv o hotărâre a Consiliului Județean Mureș, municipiului i-au fost alocate cele 93,819 de milioane de lei, destinate echilibrării bugetelor locale, finanțării cheltuielilor cu serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, ajutorului de încălzire cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri pentru beneficiarii de ajutor social și cheltuielile creșelor, finanțării drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiilor acordate persoanelor cu handicap grav, finanțării cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, finanțarea cheltuielilor privind drepturile de natură salarială prevăzute prin hotărâri judecătorești, stabilite în favoarea personalului din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, finanțării cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, pentru cheltuielile cu pregătirea profesională, cu evaluarea periodică a elevilor, precum și cu cheltuielile prevăzute la articolul bugetar ,,Bunuri și servicii”.
Dacă ne oprim doar asupra veniturilor de funcționare, observăm și aici o creștere ușoară. Astfel, sunt mai mari veniturile curente raportat la anul 2013 cu patru milioane de lei, de la 255 la 259 de milioane de lei. În schimb, se înregistrează scăderi la veniturile fiscale. Deși cresc încasările din impozitul pe venit, la capitolul venituri din impozite și taxe pe proprietate, a fost estimată o reducere cu 6 milioane de lei, generată, în special, de scăderea sumelor anticipate a fi colectate din impozite directe, și anume impozitul şi taxa pe clădiri, respectiv din impozitul, taxa pe clădiri persoane juridice.

Cu minus sunt înscrise sumele la rubrica vărsăminte pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare. Astfel, aici se înregistrează un deficit de 14,808 milioane de lei, îmbunătățire, totuși, față de 2013 când, la acest capitol, suma era de -24,646 milioane de lei.

Cheltuieli majorate

Cum veniturile cresc față de bugetul realizat în 2013, și capitolul cheltuieli crește cu aceeași sumă de aproape 138 de milioane de lei. Totuși, ținând cont că veniturile proprii și veniturile atrase din bugetul de stat nu au fost suficiente anul trecut, probabil că acest lucru se va întâmpla și acest an, dacă luăm în calcul că din cele 464,097 de milioane de lei, aproape 130 de milioane provin din finanțări ale Uniunii Europene. Anul trecut, spre exemplu, au fost cheltuite 434,651 de milioane de lei, volumul restanțelor înregistrate fiind de 19,193 de milioane de lei, cele mai mari sume neachitate reprezentându-le bunurile și serviciile, respectiv cheltuielile de capital.
În 2014, scad semnificativ cheltuielile cu bunurile și serviciile, peste 25 de milioane de lei, cu alte cheltuieli – asociații și fundații, burse – o diferență de 12 milioane de lei, cu subvențiile – patru milioane de lei, cu asistența socială, peste două milioane de lei. În schimb, se înregistrează o creștere importantă la cheltuielile generate de rambursările de credite. Astfel, dacă în 2013, suma rambursată s-a cifrat la 13,113 milioane de lei, în acest an, vor fi înapoiate băncilor 25,520 de milioane de lei.
Potrivit anexelor la buget, vor fi alocate 40 de milioane de lei cheltuielilor cu reparațiile, majoritatea lucrări începute în anul ce a trecut. Cea mai mare sumă va merge în domeniul locuințelor, serviciilor și dezvoltării publice, și anume 7,569 milioane de lei. Biroul Energetic va absorbi 2,550 milioane de lei, însemnând 700 de mii de lei întreținerea iluminatului public, reabilitarea iluminatului public – 1,6 milioane de lei, reparațiile la ZOO – 250 de mii de lei, SPUM – 2,2 milioane de lei(reparații corp Cetate, Casa Tineretului, Cimitire Municipale, terenuri de sport și agrement etc.).
Reparațiile din învățământ vor reprezenta mai puțin de 10% din bugetul ce va fi cheltuit pe reparații, și anume peste trei milioane de lei.
Complexului de Agrement și Sport Mureșul și Piscinei Ing. Mircea Birău le va reveni o sumă de peste un milion de lei pentru reparații la bazine, terenuri, spații de joacă și altele, precum și 180 de mii de lei pentru reparații curente la sera modulară.
Pentru unitățile de asistență socială, la capitolul reparații va fi alocată suma de 750 de mii de lei, din care 500 de mii de lei va fi destinată Serviciului Protecție Specială și Dispeceratului Integrat de Urgență.
Primăria va beneficia de o sumă de 500 de mii de lei, Serviciul de Evidență Informatizată a Persoanei de 70.000 de lei, iar Poliția Locală de 170 de mii de lei.

Străzi de 27 milioane de lei

Capitolului străzi îi vor fi alocate, în 2014, aproape 27 de milioane de lei. Din această sumă, 21,411 milioane de lei va fi alocată Direcției Tehnice pentru diverse reparații pe străzile Viilor și 1 Mai, Aleea Cornișa, Băneasa, Banat, Mimozelor, Aleea Carpați, Secuilor Martiri, Piața Mărăști, Godeanu, D. Cantemir, Nicolae Iorga, 1 Decembrie, Gheorghe Doja, Piața Trandafirilor, Lăpușna, Cireșului, precum și în parcurile de la Catedrala Mare și Mică. Restul sumei va fi repartizată Administrației Domeniului Public pentru plombări gropi și balastări în carosabil, lucrări de siguranța circulației, reparații trotuare, lucrări de reamenajare fântână arteziană, amenajarea de piste de biciclete tronson zonă centrală – Complex de Agrement și Sport Mureșul, amenajarea intersecțiilor din Piața Matei Corvin, intersecțiilor străzilor Cuza Vodă cu Libertății, Libertății cu Barajului, Gheorghe Doja cu Bega, lucrări de semnalizare treceri de pietoni cu sau fără buton etc.

Investiții de peste 200 de milioane de lei

Cheltuielilor de capital sau investițiilor le sunt alocate 204,404 milioane de lei, din care 36 de milioane de lei sunt cheltuieli de capital, iar 168,309 de milioane de lei sunt proiecte din fonduri europene. Pentru Platoul Cornești este alocată suma de 7,092 milioane de lei pentru modernizarea și reamenajarea spațiilor publice de agreement. În Week-end va mai ajunge o sumă de 1,858 de milioane de lei pentru investiții. Pentru domeniul locuințe, servicii și dezvoltare publică vor fi alocate 9,229 milioane de lei. Cea mai mare sumă, aproape 68 de milioane de lei va costa reabilitarea sitului poluat – iazul batal din spatele Azomureș, preluat de către municipiu în 2012. Puțin peste 10% din sumă va ajunge la construcția de locuințe sociale și blocurilor ANL. Restul se va duce pe alte modernizări în Piața Teatrului, pe parcuri de joacă, extinderi de rețele de apă, parcări, containere subterane, stația de compactare de la Vălureni, centrale termice, reabilitări termice de blocuri, reamenajarea Cetății Medievale, reabilitări și extinderi străzi, precum și pe proiecte vechi precum drumul de legătură Livezeni – Spitalul Nou etc.

14 milioane – cultura, recreerea și cultele

În 2014, pentru tot felul de evenimente de la Ziua Unirii Mici până la Ziua Națională vor alocate 2,180 de milioane de lei. Proiectele de cultură și evenimentele aferente vor beneficia de aproape 2,9 milioane de lei. Sportul va fi susținut cu 6,180 de milioane de lei, din care 4,1 milioane de lei pentru proiecte sportive și contractele de asociere cu diferite cluburi, adică cam o pătrime din cât a fost alocat până acum. Proiectele educaționale au alocate aproape 590 de mii, în timp ce cultele religioase peste 2,1 milioane de lei, fără să fie precizate exact spre ce obiective de investiții sau evenimente va fi dirijată suma.
Unitățile din subordinea Primăriei – au prognozat venituri de 19,754 de milioane, exact aceleași sume ce se regăsesc și la cheltuieli. Învățământul mizează pe venituri de peste 12,5 milioane de lei, Centrul Cultural Mihai Eminescu – 3,627 de milioane de lei, Universitatea Științifică – 350.000, Sere și Zone Verzi – 150 de mii, Căminul Spital – 459 de mii, Casa de Oaspeți – 2,118 milioane de lei, iar Cinematograful Arta – 500.000 de lei.

Ligia Voro

Read more »

CL Sighişoara a votat bugetul!

By |

CL Sighişoara a votat bugetul!

primaria din sighisoaraConsilierii locali sighişoreni au dezbătut şi votat săptămâna trecută, 30 ianuarie, în prima şedinţă ordinară din acest an a Consiliului Local, un număr de 48 de proiecte şi petiţii, iar cel mai important dintre ele a fost votarea bugetului pe anul 2014: astfel, pentru acest an, bugetul local este de 53.469.000 lei la capitolul venituri, iar cheltuielile totale în valoare de 62.535.000, rezultând un deficit de 9.066.000 lei.

Spitalul municipal a cerut, prin intermediul unei petiţii, fonduri pentru reparaţii în anul 2014 şi repartizarea unor locuinţe ANL pentru trei medici pentru a nu pleca din Sighişoara. După intervenţia Aureliei Maşca, primarul Sighişoarei, Ioan Dorin Dăneşan, a încercat să-i explice că Spitalul ar trebui să mai atragă fonduri şi din alte părţi, pentru că Primăria nu dispune de prea mulţi bani pentru reparaţii şi reamenajări.
În acest an, Consiliul Local Sighişoara acordă 44.000 lei pentru activităţile culturale din cadrul Asociaţiei Culturale „Sighişoara Blues Hospital” şi continuă să susţină şi să promoveze activităţile culturale din oraş.
Prin Hotărârea Consiliului Local Sighişoara, s-a aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli al SC Apa Termic Transport SA Sighişoara. „Faţă de bugetul de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2013, în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2014 se preconizează o creştere a valorilor atât la capitolul venituri, cât şi la capitolul cheltuieli. Astfel, se realizează un nivel total al veniturilor realizate de societate de 5.746.150 lei faţă de 5.576.595 lei în 2013, respectiv o creştere cu 3,04%, iar în privinţa cheltuielilor totale este o creştere de 3,48%, de la 5.457.149 la 5.576.596”, a arătat primarul municipiului Sighişoara.
S-a votat şi proiectul privind stabilirea cuantumului şi numărului burselor elevilor din învăţământul preuniversitar de stat pentru anul 2014. Astfel, în învăţământul primar şi gimnazial vor fi 952 de burse, dintre care 402 de merit, 28 de studiu şi 522 de burse sociale. Liceenii vor avea o bursă de performanţă, 545 de merit, 38 de studiu şi 559 de burse sociale. Bursa de performanţă va fi de 40 lei, cea de merit 30 lei, bursa de studiu va fi în valoare de 20 lei, iar cea socială 25 lei.
De asemenea, în parteneriat cu Fundaţia Cultural-Ştiinţifică Gaudeamus, s-a votat și organizarea unor evenimente culturale, motivele principale fiind creşterea gradului de atractivitate a Sighişoarei ca destinaţie turistică şi capitalul de imagine.
Consilierii locali vor susţine sportul şi sportivii din Sighişoara şi în anul 2014, mai ales că sportul reprezintă, potrivit primarului, o modalitate eficientă de promovare, iar rezultatele sportivilor sunt lăudabile. „În anul 2013, echipa de fotbal seniori a Clubului Sportiv „Arena Juvenilă” Sighişoara a susţinut meciuri oficiale, jocuri amicale, iar la finalul turneului echipa s-a situat pe locul 15. Echipa de juniori, după turul campionatului, s-a situat pe locul 9. Astfel, propun Consiliului Local Sighişoara sprijinirea proiectelor sportive derulate şi organizate de acest club, precum şi alocarea unei sume din bugetul local pentru finanţarea activităţii acestuia”, a specificat primarul Ioan Dorin Dăneşan.
Pe lângă activitatea sportivă, consilierii susţin şi activitatea Clubului Atletic Municipal din Sighişoara pentru anul 2014. „Direcţia Economică din cadrul Municipiului Sighişoara a confirmat existenţa resurselor financiare la bugetul local pentru soluţionarea în mod favorabil a solicitării Clubului Atletic Municipal Sighişoara constând în suma de 50.000 lei ce se poate acorda în anul 2014 pentru susţinerea activităţilor acestui club”, a menţionat primarul municipiului Sighişoara.

Read more »

Bugetul județului este destinat investițiilor

By |

Bugetul județului este destinat investițiilor

bani leiAproape jumătate din bugetul consolidat al judeţului Harghita aprobat săptămâna trecută, joi, este destinat investiţiilor, cum ar fi reabilitarea drumurilor judeţene, realizarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor sau modernizarea spitalelor din judeţ.

Directorul general în cadrul Consiliului Judeţean Harghita, Orban Bela, a declarat că bugetul general consolidat al judeţului Harghita este de 337,4 milioane de lei, din care 156,5 de milioane de lei sunt destinate investiţiilor.
Orban Bela a explicat că din suma totală de 156,5 de milioane de lei cea mai mare parte o reprezintă fondurile externe nerambursabile, respectiv 125,9 milioane de lei.

Drumuri, deșeuri

De asemenea, suma alocată investiţiilor din bugetul propriu al Consiliului Judeţean este de 20,4 milioane lei, iar 12 milioane de lei reprezintă banii alocaţi din Programul Naţional de Dezvoltare Locală, pentru reabilitarea drumurilor judeţene.
Potrivit sursei citate, cea mai mare parte a banilor atraşi din fonduri externe, respectiv 80 de milioane de lei, sunt destinaţi derulării proiectului european privind realizarea unui sistem de management integrat de gestionare a deşeurilor.

Modernizarea Spitalului de Psihiatrie din Tulgheş

Din cele 20,4 milioane de lei alocate din bugetul propriu al CJ pentru investiţii, o sumă importantă de 6 milioane de lei va fi folosită pentru reabilitarea şi extinderea Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc, în vreme ce 2 milioane de lei sunt destinaţi modernizării Spitalului de Psihiatrie din Tulgheş. Tot din bugetul propriu al CJ s-au alocat fonduri pentru înfiinţarea a şapte case de tip familial şi construcţia unui centru de recuperare pentru copii cu dizabilităţi, la Miercurea Ciuc, dar şi pentru reabilitarea unor sisteme de alimentare cu apă în localităţile judeţului sau pentru electrificarea unor sate.
Cele mai mari cheltuieli prevăzute în buget sunt cele de personal, pentru Consiliul Judeţean şi instituţiile aparţinătoare, acestea ridicându-se la 71,4 milioane de lei.

Buget mai mare

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că bugetul pe 2014 este mai mare decât în anul precedent, întrucât s-au alocat bani mai puţini pentru instituţiile subordonate şi au fost impuse măsuri de autoritate la nivelul instituţiei.
,,Anul acesta am avut la dispoziţie o sumă mai mare decât în anul precedent şi datorită faptului că am diminuat sumele alocate instituţiilor subordonate, respectiv a fost nevoie şi de diminuarea fondurilor destinate concursurilor de proiecte. Pe lângă acestea am înjumătăţit şi cotizaţiile, să nu mai vorbim despre măsurile de austeritate luate la nivelul instituţiei. Avem însă noroc că am putut să aprobăm bugetul consiliului judeţean încă în ianuarie şi că putem să ne folosim de aceste sume în activităţile noastre din acest an”, a mai afirmat Borboly Csaba.

Anul trecut bugetul judeţului a fost aprobat la începutul lunii aprilie.

Read more »

Dispute pe tema bugetului la Tîrgu-Mureș

By |

Dispute pe tema bugetului la Tîrgu-Mureș

primarie targu muresJoi, 30 ianuarie, Consiliul Local Tîrgu-Mureș se întrunește în ședință ordinară care se anunță din nou a fi una cu dispute majore. Unul din cele mai importante puncte vizează adoptarea bugetului pe anul 2014, unde părerile deja sunt împărțite. Primarul Dorin Florea susținea săptămâna trecută că va propune plenului un buget mai degrabă prudent: „Analiza indicatorilor bugetari pentru 2014 recomandă orientarea către un buget mai degrabă prudent, asupra căruia se va răsfrânge situaţia dezastruoasă a societăţilor comerciale, a avertizat primarul municipiului, Dorin Florea, în cadrul primei întâlniri, din acest an, cu reprezentanţii mass media locale. Detaliind subiectul, primarul a explicat că deja încasările pe acest an sunt cu 15-20% mai mici decât în perioada corespunzătoare a anului trecut. Pe de altă parte, 736 de societăţi comerciale cu care primăria are contracte în derulare sunt în stare de insolvenţă sau faliment”.

După apariția proiectului de hotărâre, a venit și reacția PNL, care emite azi un comunicat de presă în care spune despre buget că este unul lipsit de rațiune, bazat pe risipă și chiar infantil. De asemenea, liberalii identifică și punctual deficiențele proiectului:

  • „Nerespectarea angajamentelor bugetare la capitolul reparații și investiții, respectiv deturnarea fondurilor financiare alocate în proporție de aproximativ 70% pe alte destinații decât cele aprobate în bugetul inițial pe anul 2013. Astfel, sume importante și poziții bugetare au fost neexecutate în cursul anului 2013 deși existau fonduri alocate, bugetul rectificându-se pozitiv în repetate rânduri, iar în proiectul de buget pe anul 2014 acestea sunt reportate sub forma „copy paste” fără a se avea certitudinea necesității acestora coroborat cu valoarea reală de realizare; EXEMPLE capitol REPARAȚII: – În anul 2013 s-au aprobat cheltuieli de reparații la sediul Primăriei ( reabilitări pardoseli, reparații arhivă, grupuri sanitare ) cheltuieli cu reparații la capitolul Învățământ ( Liceul Al.Papiu Ilarian, Șc. Gen nr. 2, Săli de sport , reamenajare cabinete școlare, cheltuieli cu reparații Corp C Cetate, reparații Casa Tineretului, reparații Cimitirul Eroilor și alte culte, cheltuieli cu amenajare piste biciclete, amenajare girație intersecții, acestea nefiind realizate și reportate în bugetul anului 2014. De asemenea la capitolul INVESTIȚII – În anul 2013 s-au aprobat cheltuieli cu investiții și nu s-au executat la următoarele obiective: lucrări de amenajare drum de acces și utilități Vălureni, prelungire și supralargire Calea Sighișoarei, străzi în cartierul Belvedere, prelungire strada Burebista, servicii de urbanism PUZ , PUG, PUD și alte, autoturisme( 3 buc.), sistem proiecție video, și alte dotări pentru Poliția Locală, reabilitare imobil internat Liceul Emil Dandea, proiecte școlare la Liceul C.Brâncuși și Colegiul Economic, Dotări la Sera de flori, dotări la ACASM , active fixe Centrul de zi Rozmarin, dotări Dispeceratul pentru situații de urgență și Serv. de protecție specială, proiecte pentru dezvoltarea sistemului de locuințe, dotări utilități municipale, expropieri,modernizare P-ța Teatrului etc.
  • Dimensionarea sumelor necesare realizării proiectelor este eronată; Exemple: cuantumul total al angajamentului financiar față de proiectul de management integrat al deșeurilor în județul Mureș este de aprox. 10 mil. lei iar alocarea bugetară propusă pentru anul 2014 este de 3.000.000 lei. Indicatorii tehnico economici aprobați pentru Mansardare și reabilitare Grădinița PP Nr. 16 este de 5.7 mil. lei iar alocarea bugetară propusă pentru anul 2014 este de 1.1 mil. lei, Indicatorii tehnico economici ai investiției în containere subterane de colectare a deșeurilor au fost aprobați la 1.4 mil lei iar alocarea bugetară propusă pentru anul 2014 este de 3.000.000 lei.
  • Necuprinderea în proiectul de buget a cuantumului necesar burselor școlare;”

Prima ședință ordinară din acest an a CL Tîrgu-Mureș este programată să înceapă mâine, de la ora 14:00, având nu mai puțin de 31 de proiecte pe ordinea de zi.

Read more »

Neștiința și lăcomia au găurit și în Mureș bugetul

By |

Neștiința și lăcomia au găurit și în Mureș bugetul

indemnizatieZilele trecute mass-media relata despre faptul că aproximativ 70 de mii de români au primit ajutoare de la stat, deși nu aveau dreptul să beneficieze de acești bani. Astfel, s-a descoperit că Ministerul Muncii a plătit, în mod eronat în ultimii doi ani, ajutoare sociale, indemnizații de creștere a copilului și alte stimulente în valoare de peste șase milioane de euro. Care este situația județului Mureș, aflați în rândurile următoare…

Mureșenii stau mai bine…

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, valoarea totală a ajutoarelor sociale plătite în mod eronat se ridică la peste 6 milioane de euro. În 2012, 30.517 români au primit ilegal ajutoare şi alte prestaţii sociale, iar în 2013 numărul celor care au beneficiat în mod eronat de ajutoare a ajuns la 43.000.
La nivelul județului Mureș, în anul 2012 au existat peste 300 de beneficiari care primit ajutoare deși nu au avut dreptul să beneficieze de acestea, iar suma totală primită de aceștia s-a ridicat la aproximativ 500.000 de lei. „Gradul de recuperare pentru anul 2012, în Mureș, este de 95%, iar 95% dintre deciziile de recuperare nu au fost contestate”, a declarat Viorel Cristian Răduţ, directorul executiv al Agenţiei Județene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mureș. Desigur, faptul că foarte puține decizii de recuperare au fost contestate arată că falșii beneficiari au recunoscut că banii primiți nu li se cuveneau.
În privința anului 2013, AJPIS Mureş a reușit să verifice, până acum, aproximativ 80% din dosare și să recupereze 85% din cele 400.000 de lei depistați a fi fost virați pe nedrept către un număr de peste 200 de beneficiari.
Astfel, gradul de recuperare a sumelor acordate pe nedrept unor falși beneficiari este mult superior la nivelul județului Mureș, decât la nivel național, unde inspecția socială a recuperat doar aproximativ 40% din cele 6 milioane de lei.
Cum se face recuperarea? „În momentul în care am constatat că un beneficiar a încasat o sumă necuvenită, îl chemăm să încheie o convenție prin care va returna suma eșalonat sau ne îndreptăm spre ANAF ca să le recupereze”, a declarat Adrian Toader, președintele Agenției Naționale pentru Prestații Sociale.

Principala cauză: neștiința

Banii se alocă pe baza unei cereri pe propria răspundere. În concluzie, statul virează banii, iar apoi se verifică realitatea veniturilor declarate de beneficiar în cerere și dacă acesta nu mai are alte venituri nedeclarate. Și aici au apărut nereguli: uneori mai există și alte venituri nedeclarate. Este vorba despre „subvenții APIA pentru terenuri și animale, venituri din șomaj, venituri din pensii, salarii (de exemplu, beneficiarul nu declară salariul soțului sau al soției), venituri din activități independente (venituri agricole, PFA)”, a precizat Răduţ Viorel Cristian. Deci, oamenii nu își declară corect veniturile când vin să ceară ajutor de la stat. Unii fac acest lucru intenționat, dar foarte mulți o fac din neștiință, fiind oameni cu un nivel cultural scăzut și provenind din medii sărace.

Detaliat

La nivel național, pentru venitul minim garantat şi pentru alocaţii au fost încasate 4,58 milioane de lei prin nedeclararea veniturilor, beneficiarii având de fapt venituri mai mari. Alte 3,355 milioane de lei au ajuns la persoane cu depozite bancare de peste 3.000 de lei, care, astfel, nu trebuiau să beneficieze de ajutoare sociale.
Şi pentru indemnizaţii pentru creşterea copilului au fost părinţi care au încasat aproximativ 4,09 milioane de lei deşi aveau în paralel alte venituri de natură salarială (lucru interzis prin lege).
Tot la acest capitol, 1,233 de milioane de lei au fost încasate de părinţi de la stat cu toate că nu au putut dovedi că au lucrat în condiţii legale în perioada anterioară nașterii copilului.
La nivelul județului Mureș, din sumele amintite anterior, de 500, respectiv 400 de mii de lei pe care statul i-a virat unor falși beneficiari, aproximativ 50% au fost bani alocați pentru ajutor social, 20% pentru alocațiile de susținere a familiei, iar 30% pentru indemnizațiile de creștere a copilului, ne-a informat Răduţ Viorel Cristian.

Atenționare pentru părinți

Directorul executiv al AJPIS Mureș, Răduţ Viorel Cristian, a atras atenția că mulți părinți trebuie să înapoieze banii primiți pentru indemnizația de creștere a copilului pentru că au încălcat prevederile legale prin care această indemnizație este acordată.
Astfel, beneficiarul nu are voie să realizeze venituri de natură salarială pe perioada pe care beneficiază de indemnizație cu excepția veniturilor câștigate în perioada anterioară: drepturi bănești acordate pe baza hotărârilor instanței sau drepturi bănești obținute prin contracte colective de muncă. Astfel, Ordonanța de Urgență nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor prevede, la articolul 16: plata indemnizației se suspendă dacă „beneficiarul realizează venituri supuse impozitului şi copilul nu a împlinit vârsta de un an, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap”; „Plata indemnizației pentru creşterea copilului nu se suspendă în situația în care beneficiarii acestei indemnizații primesc diverse sume în baza legii, contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creșterea copilului, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu”.

Titi Dălălău

Read more »

Încasări în scădere cu 17% la Primărie

By |

Încasări în scădere cu 17% la Primărie

bani leiPrimarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, a anunţat joi că municipalitatea a întocmit pentru acest an un ‘buget prudent’, ca urmare a scăderii încasărilor cu până la 18% şi că o cauză a acestei scăderi este intrarea în insolvenţă sau falimentul a 736 de societăţi comerciale. ‘Am gândit un buget prudent pentru că aşa cum a debutat anul acesta vă anunţ că vom avea încasări cu 15-18% mai mici. Ceea ce am încasat acum arată o ciudăţenie din luna decembrie, probabil foarte mulţi au fost disponibilizaţi anul trecut (…) Regret foarte mult, e un moment dezastruos pentru societăţile comerciale, care sunt în dificultate în diverse forme, de faliment, de insolvenţă. Este îngrijorător ce se întâmplă şi se va restrânge asupra bugetului. Nu ştiu de ce creştere economică vorbesc unii, e doar limbajul tipic al politicienilor, pentru că am o listă cu 736 de societăţi în insolvenţă sau faliment’, a subliniat primarul din Târgu Mureş.

Dorin Florea a spus că le-a cerut directorilor din Primăria Târgu Mureş să verifice toate contractele pe care le are în derulare pentru a stabili dacă vreuna dintre acele firme se află pe lista celor care sunt în faliment ori au declarat insolvenţa. ‘S-au făcut adrese pentru toate societăţile comerciale care au contract cu primăria ca să ştim ce ne aşteaptă. Lista este din luna decembrie (…) S-a anunţat în 2012 că va fi o creştere, însă ne-am dat seama în 2013 că nu va fi aşa: nu a venit niciun proiect pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe, niciun proiect de construcţii de locuinţe ANL, niciunul pentru campusuri universitare, reparaţii de şcoli. Nu am văzut niciun ban pe programele guvernamentale. Ce vedeţi la televizor sunt scenarii cu proşti’, a afirmat Dorin Florea.

AGERPRES

Read more »

3 candidați pe un loc bugetat, la UMF

By |

3 candidați pe un loc bugetat, la UMF

studenti universitati umfUniversitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu Mureş a scos la concurs în acest an 450 de locuri bugetate, la secţiile română şi maghiară, pentru care s-au înscris 1.417 candidaţi, cu aproape 100 mai mulţi comparativ cu anul trecut.

Potrivit site-ului UMF Târgu Mureş, din cele 450 de locuri bugetate scoase la concurs zece au fost deja ocupate de olimpici – nouă la secţia română şi unul la secţia maghiară -, iar admiterea pentru restul locurilor disponibile va avea loc în intervalul 24-26 iulie.

Cei mai mulţi dintre concurenţi se înregistrează la Facultatea de Medicină, specializarea Medicină, unde sunt scoase la concurs 135 de locuri bugetare la linia română şi 135 la linia maghiară şi s-au înscris 559 de concurenţi la română şi 294 la maghiară.

Tot în cadrul Facultăţii de Medicină mai sunt scoase la concurs zece locuri bugetate la Medicină Militară, pentru care s-au înscris 32 de candidaţi, la Asistenţă Medicală Generală sunt disponibile 15 locuri bugetate la română şi 15 bugetate la maghiară, care vor fi disputate de 104 candidaţi la română şi 41 la maghiară, iar la Facultatea de Medicină Dentară, numărul locurilor bugetare este de 35 pentru linia română şi 35 pentru linia maghiară, fiind înscrişi 152 de candidaţi la română şi 83 la maghiară. UMF Târgu Mureş scoate la concurs şi alte 35 de locuri bugetare sunt şi pentru cele două linii ale Facultăţii de Farmacie, unde sunt 74 de candidaţi la română şi 78 la maghiară.

Pe lângă cei 1.417 de candidaţi pentru locurile bugetate, mai există 187 de candidaţi înscrişi pentru locurile cu taxă.
Facultatea de Medicină, specializarea Medicină, va avea 80 de locuri cu taxă de şcolarizare, în valoare de 8.000 de lei anual, la Asistenţă Medicală Generală – 70 de locuri cu taxă de 4.000 de lei pe an, la Nutriţie şi dietetică şi la Balneofiziokinetoterapie şi recuperare sunt câte 50 de locuri cu taxă, în timp ce la Educaţie Fizică şi sport sunt scoase la concurs 40 de locuri, cu taxă în valoare de 4.000 de lei pe an.

La Facultatea de Medicină Dentară sunt 60 de locuri cu taxă – 30 la Medicină dentară, unde taxa anuală este de 8.000 de lei pe an, şi 30 la Tehnică dentară, unde taxa este de 4.000 de lei anual, iar la Facultatea de Farmacie sunt 120 de locuri cu taxă, din care 80 la Farmacie, unde taxa este de 8.000 de lei pe an, şi 40 la Asistenţă de farmacie, unde taxa e de 4.000 de lei anual.

Site-ul UMF Târgu Mureş precizează cele 50 de locuri cu taxă la Medicină în limba engleză, cu taxă în valoare de 5.000 de euro pe an, urmează să fie scoase la concurs în sesiunea din septembrie.

Sursa citată mai precizează că la programele de studii Medicină, Medicină dentară şi Farmacie, proba scrisă va consta dintr-un test grilă, a cărui pondere este de 90% din media finală de admitere, iar media de bacalaureat va avea o pondere de 10% din media finală.

La programul de studiu Educaţie fizică şi sportivă, 90 la sută din media de admitere o va reprezenta media probei de aptitudini sportive generale, iar media examenului de bacalaureat va avea o pondere de 10%.

Pentru programele de studii Asistenţă medicală generală, Balneofiziokinetoterapie şi recuperare, Nutriţie si dietetică, Tehnică dentară, Asistenţă de farmacie, proba scrisă şi respectiv media de la examenul de Bacalaureat vor avea o pondere de 50% din media finală.

AGERPRES

Read more »

7 puncte, 7 aprobări

By |

7 puncte, 7 aprobări

article_40_49-300x225Consilierii reghineni au fost convocați de primarul Maria Precup în şedinţă extraordinară pentru joi,13 iunie, de la ora 15:00. Ordinea de zi a întâlnirii a cuprins 7 puncte. Primul proiect de hotărâre supus aprobării aleșilor locali (și aprobat) s-a referit la rectificarea Bugetului General al Primăriei pe acest an. Un alt proiect aprobat a fost cel pentru asocierea Reghinului în vederea constituirii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Mureșului”.

Consilierii s-au pronunțat și asupra aderării comunei Secuieni din județul Harghita la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Invest Mureș. De asemenea, ei au decis componența delegației care va participa luna aceasta la evenimentul ,,Zilele Orașului Lubaczow”, din Polonia și alocarea sumei de 12.000 de lei pentru o deplasare a formației de dansuri populare ,,Doina Mureșului” din Reghin. Ansamblul a fost invitat să participe la Festivalul Internațional de folclor „Sun”, organizat la sfârșitul acestei luni în localitatea Ohrid din Republica Macedonia.

Ultimul punct de pe ordinea de zi a ședinței extraordinare de joi s-a referit la organizarea Licitației publice cu strigare în vederea ocupării domeniului public pentru Parcul de Distracții cu ocazia manifestărilor dedicate Zilelor municipiului Reghin și aprobarea Caietului de sarcini, și acest proiect de hotărâre a fost aprobat de consilierii locali.

Emeșe Ardelean

Read more »

Orașele turistice defavorizate de buget

By |

Orașele turistice defavorizate de buget

lacul ursu sovataPrimarul oraşului Sovata, Peter Ferenc, a declarat presei, miercuri, că staţiunile turistice sunt defavorizate la calculul pentru reechilibrarea bugetului şi că în acest sens a formulat două propuneri pentru remedierea situaţiei, fie să beneficieze de un coeficient pentru turism, fie ca numărul paturilor să fie luate în calcul ca ‘locuitori permanenţi’.

Propunerea primarului din Sovata a venit pe fondul alocării a doar 52.000 de lei de la bugetul de stat pentru reechilibrarea bugetului, în condiţiile în care oraşe simulare, care nu deţin staţiuni turistice, au primit peste 1,5 milioane de lei la acest capitol.

‘Aceste formule de calcul să le înţelegeţi cam aşa: cu cât munceşti mai mult şi câştigi mai mult din munca ta, cu atât primeşti de la stat mai puţin. Nu spunem că nu trebuie ajutat cel sărac, dar, dacă pe cel bogat nu îl laşi să se dezvolte mai departe, atunci înseamnă că moare şi el. Este o neconcordanţă. Am propus doamnei ministru Grapini (ministrul delegat pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism – n.r.) ca staţiunile turistice să aibă în formula de calcul pentru reechilibrare un coeficient pentru turism sau, dacă nu, să fie calculat numărul paturilor folosite pentru turism ca locatari, pentru că aceşti oameni sunt în Sovata, aceşti oameni umblă prin parcuri, e nevoie să faci curăţenie generală, e nevoie de iluminat public pe măsură. Ai o mulţime de cheltuieli după aceste persoane’, a susţinut Peter Ferenc.

Potrivit edilului, în Sovata muncesc şi locuiesc aproape 20.000 de persoane, însă la calculul pentru reechilibrarea bugetului intră doar cei 10.000 de locuitori permanenţi. Acesta consideră că dacă la cei 10.000 de locuitori permanenţi s-ar calcula şi paturile din staţiune, care sunt ocupate aproape în permanenţă, circa 6.000, oraşului i-ar reveni o altă sumă din reechilibrare.

‘Există o problemă cu staţiunile balneare, care nu doar în sezonul estival au turişti, ci în toată perioada anului. Este o problemă cu formula de calcul în baza căreia se dau cotele pentru reechilibrarea bugetelor deoarece acestea iau în considerare doar localnicii permanenţi. În acest fel acei coeficienţi care se calculează pe veniturile pe cap de locuitor şi venitul pe hectar, ne vine un coeficient atât de mare, încât pierdem foarte mult la reechilibrare. Este primul an în care Sovata a primit de la bugetul de stat pentru reechilibrarea bugetului suma de 52.000 de lei, care este ‘enorm’ de puţin’, a subliniat Peter Ferenc.

Primarul din Sovata susţine că o staţiune turistică trebuie să fie un exemplu, o emblemă pentru judeţ şi pentru ţară, deoarece în aceasta vin turişti străini şi că aceste staţiuni necesită o atenţie mult mai mare atât la întreţinerea spaţiilor publice, cât şi la infrastructură şi iluminat public.

‘Dar să primeşti doar 52.000 de lei la reechilibrarea bugetului este o sumă infimă, ruşinoasă. Dacă mă gândesc tot timpul, aici se văd eforturile pe care le-am depus prin câştigarea a numeroase proiecte europene şi am reuşit să le realizăm, dovada cea mai bună este că din impozitul pe venituri, din care primim 42% înapoi de la stat, această sumă are un trend de creştere, care s-a dublat în ultimii 4-5 ani. Dar asta înseamnă că dacă munceşti mai mult ai şi necesităţi mai multe, nu mai puţine’, a accentuat Peter Ferenc.

În privinţa bugetul oraşului Sovata, primarul îl consideră ‘foarte interesant’.

‘Este interesant încât noi momentan avem un buget foarte mare, de 27,78 milioane de lei, preconizat pentru anul acesta, dar din această sumă, 11,57 milioane de lei sunt sume primite de la Uniunea Europeană în baza unor programe de dezvoltare. Efectiv dacă calculăm care e bugetul real local, ar fi 16 milioane de lei, că restul vin din proiecte europene’, a mai spus Peter Ferenc.

AGERPRES

Read more »

Cu PFA-ul la Primărie. Buget, fără dezbatere

By |

Cu PFA-ul la Primărie. Buget, fără dezbatere

cl targu muresŞedinţa de Consiliu Local de săptămâna trecută a avut de toate, de la flash-mob până la demascări de consilieri locali, de la cadouri între aleşi până la părăsirea sălii de şedinţe în semn de protest. Pentru noi sunt clare câteva lucruri: bugetul local nu a fost anunţat înainte cu 30 de zile, aşa cum zice Legea transparenţei, că până la urmă ne interesează pe toţi cum ne sunt cheltuiţi an de an banii, iar Claudiu Maior nu este tocmai consilier al primarului, pe motiv de incompatibilitate. E legal însă contractul de prestări servicii ca PFA, aşteptăm opiniile juriştilor? Iar în final nu ştim pe cine a supărat Mircea Musgociu, că altfel nu ne explicăm de ce un proiect fără prea mare miză nu trece…

Tăierile de arbori….

…din municipiul Tîrgu-Mureş au reuşit să enerveze deja multă populaţie, astfel că joia trecută, înainte de şedinţa de Consiliu Local, aleşii UDMR şi locuitori din oraş au protestat paşnic faţă de modul cum se desfăşoară această acţiune de toaletare a arborilor. Din stradă, problema a ajuns în şedinţa de CL Tîrgu-Mureş, preşedintele de şedinţă, Peti András, susţinând că nu este respectat regulamentul privind tăierile de arbori, care presupune avizarea în comisia de specialitate, iar apoi supunerea spre aprobare CL Tîrgu-Mureş. A fost motivul pentru care UDMR a decis să boicoteze şedinţa de CL şi să participe doar la dezbaterea bugetului. Prezent după câteva luni la şedinţă, primarul Dorin Florea a replicat: «Dacă le plângeţi de milă acestor copaci, ai căror trunchiuri le-aţi avut jos şi nu vedeţi cât de mult s-a plantat şi se plantează în Tîrgu-Mureş este o chestie de rea-voinţă şi cu asta nu mai discut. Nu o să pun în pericol monumente ale oraşului sau viaţa cetăţenilor pentru că unii se îndrăgostesc de natură după un model aproape patologic. Uitaţi-vă cum nu problemele importante ale oraşului pentru partide devin ţinte, să ne luptăm pentru capitală, pentru mediu universitar, autostrăzi, pentru oraşul de mâine şi ne ocupăm de câini vagabonzi, de cerşetori şi încercăm să aruncăm în derizoriu toaletarea arborilor». Consilierii locali nu s-au obosit să îi răspundă şi, de altfel, primarul a cedat din nou nervos în şedinţă şi a plecat, ratând discursul viceprimarului Ionela Ciotlăuş care îi era dedicat. «Îmi pare rău că a plecat domnul primar pentru că trebuie să fac o apreciere asupra activităţii manageriale pe care dânsul o desfăşoară sau nu în acest oraş. Pentru că vine la şedinţe ocazional, o dată la 2-3 luni şi ne reproşează faptul că blocăm oraşul. Dar el a dat oraşul pe mâna unui consilier ilegal, din toate punctele de vedere», a spus Ciotlăuş.

Consilierul ilegal?

Consilierul ilegal de care vorbea viceprimarul liberal e Claudiu Maior care s-a autointitulat de aproape un an consilier al primarului. Consilierul local Sebastian Pui a prezentat în plenul şedinţei de CL de joia trecută un contract de prestări servicii încheiat între Claudiu Maior ca persoana fizică şi Primăria Tîrgu-Mureş. Astfel că Maior nu prea e consilier al primarului şi s-ar cam încadra la articolul din Codul Penal referitor la uzurparea de calităţi oficiale.

Dacă vă întrebaţi de ce Maior nu a fost angajat, pur şi simplu, drept consilier al primarului – la fel ca Csegzi Sándor şi Ioan Chiorean -, răspunsul e simplu: atât legea privind statutul aleşilor locali, cât şi cea privind transparenţa în administraţie consemnează incompatibilitatea între calitatea de consilier local şi cea de angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al primarului. Pentru cine este pasionat de speţe, poate căuta Decizia nr. 1446/27 septembrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia Comercială şi de contencios Administrativ şi Fiscal.

În schimb, în privinţa contractului de prestări servicii trăim din nou o dilemă juridică, aşa cum ni se întâmplă de obicei când vine vorba de legislaţia noastră proastă şi interpretabilă. Şi ca şi în alte ocazii, pot să argumentez de ce e proastă şi interpretabilă. Astfel, din punctul meu de vedere nu prea există nicio diferenţă între calitatea de angajat al primarului în aparatul său propriu şi cea de prestator de servicii pentru acelaşi primar, mai ales dacă vorbim de Claudiu Maior. Totuşi, legea nu prevede cum soluţionezi o situaţie ca cea de faţă. Adică ne aflăm iarăşi în faţa unui mic şi nevinovat vid legislativ, în condiţiile în care situaţiile privind conflictul de interese, respectiv incompatibilităţile sunt enumerate şi de strictă interpretare. Aşa că, după ce am citit contractul lui Maior prin care acesta presta inclusiv servicii religioase şi culturale Primăriei, ca să le amintim pe cele mai amuzante, pentru care a primit în primă fază vreo 5.000 de lei lunar, iar apoi de la sfârşitul anului trecut doar jumătate, am răsfoit legislaţia, am ajuns la concluzia că nu ştim dacă e sau nu incompatibil. Poate punctul de vedere al secretarului municipiului Maria Ciobanu – un «interpret » aparte al legislaţiei – ne va lămuri care e situaţia lui Maior. Şi cum avem 12 parlamentari poate studiază şi această curiozitate legislativă ce lasă loc, din nou, de interpretări.

Musgociu, pas

Trecând de statutul profesional al lui Maior în Primărie, am remarca modul în care ştie să numere Maria Ciobanu şi cum 11 cu 11 nu e egal 22 în matematica sa, apoi cum alesul local PD-L Ioana Roman a simţit nevoia să îi dea un mesaj viceprimarului Ionela Ciotlăuş înmânându-i un abonament la teatru şi cum primarul Dorin Florea repetă cam aceleaşi 200 de cuvinte de vreo 12 ani.

Iar trecând la lucruri mai serioase, am aminti că, pentru a doua oară în ultimele luni pe ordinea de zi a şedinţei CL a apărut proiectul privind schimbul de terenuri dintre Primărie şi omul de afaceri Mircea Musgociu.

Deşi proiectul a fost susţinut de către Claudiu Maior să fie inclus pe ordinea de zi, consilierii locali au spus pas. Musgociu a simţit nevoia să se adreseze CL, considerând că aleşii au informaţii trunchiate: «În urmă cu doi ani de zile a venit la mine domnul Józsa Tibor, care mi-a spus că ştie că am mai multe terenuri şi să rezolvăm problema cu Calea Sighişoarei. Preţul oferit de Primărie era prea mic faţă de aşteptările oamenilor din zona respectivă, am vorbit cu cei de acolo, toţi am fost de acord să se facă un schimb de terenuri. S-au identificat terenurile, pentru care s-au făcut evaluări, la ora respectivă, eu nu aveam nevoie de niciun teren cu care să fac schimb cu Primăria Tîrgu-Mureş, s-a acceptat în Consiliu Local să se facă schimbul, inclusiv schimbul meu, s-a făcut schimbul şi am ajuns şi eu în Consiliu după ce am cumpărat două centrale termice unde se vor realiza un supermarket şi un bloc de locuinţe pentru medici fiind aproape de spital, investiţii care mai creează nişte locuri de muncă şi mai aduc nişte venituri constructorilor din oraş. Şi am ajuns în şedinţa de Consiliu Local ca să fiu refuzat de două ori, ca să mi se aplice acest schimb de terenuri, pentru care am acceptat preţul de evaluare de 58 de euro per metru pătrat, şi totuşi investiţiile mele sunt în Tîrgu-Mureş, dacă se întâmplă asta şi altor investitori poate vom pleca din oraş pentru că eu investesc aici de când m-am născut, dar sunt situaţii în care nu am explicaţii, cum este şi situaţia de faţă şi sunt convins că aţi făcut-o din cauza informaţiilor pe care le aveţi».

Aşa cum nici Musgociu nu a înţeles de ce proiectul său este amânat a doua oară, blocându-i investiţiile, aşa nici noi nu am înţeles. Poate şi-o fi ales prost momentul sau poate are nişte «prieteni» influenţi. Bine că nu a fost respins că mai apărea pe ordinea de zi peste vreo trei luni.

Bugetul, pe lângă lege

Cel mai mare scandal l-a iscat punctul privind adoptarea bugetului municipiului pe 2013. Aici consemnăm opinia viceprimarului Ciotlăuş: «Vrem suspendarea lucrărilor şedinţei, am constatat acest act de ilegalitate (n.a. referitor la contractul lui Maior ca PFA cu Primăria Tîrgu-Mureş), în continuarea ilegalităţilor pe care dvs. le-aţi semnalat în ceea ce priveşte spaţiile verzi, aveţi dreptate şi vă susţinem pentru că credem că este un masacru verde în întreg oraşul Tîrgu-Mureş, de asemenea sunt o serie de alte ilegalităţi în ceea ce priveşte construcţia bugetului, considerăm că mai este timp până în 15 aprilie să facem o şedinţă în care bugetul să ne fie prezentat într-o formă legală. Astăzi nu ne este prezentat în forma în care Ministerul Finanţelor ne-a transmis-o într-o scrisoare cadru». De asemenea, aceasta a mai subliniat că în proiectul de buget apar 50 miliarde restanţe în 2013, nebugetate şi neaprobate de Consiliul Local în 2012, precum şi cheltuieli cu reparaţia a unor obiective abia recepţionate. «După ce se cheltuiesc 100 de miliarde de lei pentru reabilitarea Pieţei Teatrului în câţiva ani de zile, în acest an ni se mai propune încă o cheltuială de 20 de milioane de lei pentru Piaţa Teatrului, pentru reparaţii. Reparăm ceva ce abia am dat în funcţiune. Reparăm de zor la Cinematograf. Care nu este generator de venituri. Sunt bani aruncaţi pe geam. Nu sunt precizate sursele de finanţare, aşa cum ne-a trimis Guvernul modelul de buget.
Nu există niciun proiect de dezvoltare care să genereze venituri, vorbim de cheltuieli de 40 de milioane de lei cu reparaţii. Avem în schimb oraş digital care o să apară şi în 2014 şi tot aşa şi nu o să se facă nimic», a mai criticat Ciotlăuş.
De altfel, consilierii locali ai USL au plecat din sală la votarea bugetului, care a trecut cu 15 voturi pentru.

Probleme de proiect

Cum suntem perseverenţi dorim să le reamintim consilierilor locali conţinutul legii 52 din 2003 privind transparenţa decizională. Astfel, la articolul şase se prevede că: ,,În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spațiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz, cu 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice”. Nu mai insistăm asupra poveştii cu dezbaterea publică etc.. De ce am revenit asupra acestei legi? Pentru că, deşi bugetul de stat a fost publicat în Monitorul Oficial în 22 februarie 2013, proiectul de buget al municipiului era structurat în mare, abia în 27 martie pleacă de la Direcţia Economică proiectul de buget însoţit de expunerea de motive. Bineînţeles, publicarea pe site-ul Primăriei s-a făcut după această dată, iar în 11 aprilie, fără nicio jenă, a intrat în dezbaterea CL. Suntem curioşi ce va face prefectul în ceea ce priveşte această hotărâre şi în al doilea rând poate că ar fi timpul ca locuitorii Tîrgu-Mureşului să dea o lecţie aleşilor locali uzând de prevederile articolului 13 din Legea 52 din 2003 potrivit căruia «Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute de prezenta lege, poate face plângere în condiţiile Legii contenciosului administrativ… Plângerea şi recursul se judecă în procedura de urgenţă şi sunt scutite de taxa de timbru». Ca o paranteză, la Tăureni se poate organiza dezbatere publică pe buget, dar la Tîrgu-Mureş – ba.

Despre cum arată bugetul, vom reveni în ediţiile viitoare după ce hotărârea primeşte viza de legalitate de la Instituţia Prefectului. Dacă o primeşte. Pentru că în momentul de faţă ni se pare o discuţie prematură.

Ligia Voro

Read more »

Bugetul Tg. Mureș pe 2013 este de 367 milioane lei

By |

Bugetul Tg. Mureș pe 2013 este de 367 milioane lei

Consiliul Local Tirgu Mures clConsilierii locali ai PDL şi UDMR au votat, în şedinţa de joi, cu 15 voturi pentru şi o abţinere, bugetul municipiului Târgu Mureş în valoare de 367.236.000 lei, după ce consilierii Uniunii Social Liberale (USL) au părăsit sala de şedinţe.

Potrivit bugetului adoptat, veniturile prognozate pentru anul bugetar 2013 sunt în sumă totală de 367.236.000 lei, din care venituri proprii 197.739.000 lei, restul fiind cote defalcate şi subvenţii de la bugetul de stat.

‘Vreau să le mulţumesc consilierilor de la UDMR care şi de data aceasta au arătat că îşi doresc ca Târgu Mureş să meargă mai departe şi nu-şi doresc circ aşa cum îşi doresc unii consilieri de la PSD şi PNL. Bugetul a trecut cu unanimitate PDL-UDMR. Îmi pare rău că cei din USL au plecat de la şedinţa de consiliu şi au vrut să lase oraşul fără transport, fără apă caldă, fără tichete, fără bani pentru pensionari. Acest consiliu nu va vota după cum vrea USL, USL îşi face politica la Bucureşti iar târgumureşenii trebuie să aibă tot ce au avut până acum chiar dacă suntem într-o perioadă de criză pe care unii nu vor să o recunoască şi pe care unii vor să o transforme în circ’, a declarat consilierul local Claudiu Maior, care este şi consilier al primarului Dorin Florea.

Consilierii PSD şi PNL au părăsit sala de şedinţe înainte de votarea bugetului, după ce au solicitat demisia lui Claudiu Maior ‘din toate funcţiile deţinute’, pe motiv că acesta s-ar afla în incompatibilitate, având semnat un contract de consiliere cu Primăria Târgu Mureş şi că astfel ar fi incompatibil cu calitatea sa de consilier local.

Claudiu Maior a declarat că va depune o plângere penală împotriva celor care îl calomniază şi că el are un contract de prestări servicii perfect legal.

AGERPRES

Read more »

UDMR a boicotat ședința CL, dar nu și bugetul

By |

UDMR a boicotat ședința CL, dar nu și bugetul

primarie targu muresAproximativ 100 de persoane au protestat, joi, în faţa Primăriei Târgu Mureş alături de consilierii locali şi judeţeni ai UDMR, împotriva tăierilor de arbori din municipiu, purtând în mâini crenguţe verzi sau ghivece cu flori. UDMR a boicotat de asemenea ședința CL de astăzi, însă nu și punctul care viza bugetul pe anul 2013, proiect de hotărâre care în cele din urmă a fost adoptat.

Liderul UDMR Târgu Mureş, Andras Peti, consilier local, a declarat presei că acest flash mob se doreşte a fi un semnal de alarmă cu privire la presupuse încălcări ale legii şi ale unor hotărâri ale Consiliului Local, precum şi atenţionarea municipalităţii să ‘intre în legalitate’ în privinţa tăierii arborilor ornamentali. ‘Cu acest eveniment am dori să atragem atenţia tuturor celor care astăzi nu respectă legile, nu respectă nicio hotărâre de Consiliu Local pe care o adoptăm, am făcut toate demersurile, am modificat regulamentul în sensul în care orice tăiere de arbori trebuie precedată de o dezbatere publică cu cel puţin 30 de zile. După aceea în termen de 5 zile înainte primei şedinţe ordinare trebuie depus acest program la Consiliul Local şi aprobat de către Consiliul Local ori ceea ce s-a întâmplat anul acesta şi anii trecuţi din păcate au nesocotit integral aceste eforturi ale consilierilor locali de a stabili paşnic şi de a asigura pentru târgumureşeni un mediu curat şi sănătos şi pentru generaţiile viitoare. Solicităm intrarea în legalitate cu privire la aceste tăieri de arbori şi sistarea oricărei activităţi care nu respectă întru totul aceste reglementări şi nu în ultimul rând solicităm elaborarea registrului de spaţii verzi în municipiul Târgu Mureş într-un termen de un an’, a susţinut liderul UDMR Târgu Mureş. Reprezentantul UDMR a mai spus că aleşii Uniunii vor boicota şedinţa de CL, de joi, cu excepţia dezbaterilor pe marginea bugetului.

De cealaltă parte, primarul municipiului, dr. Dorin Florea, expus în faţa Primăriei Târgu Mureş o serie de mostre ale copacilor tăiaţi pentru a se vedea că aceştia erau bolnavi. În plus, Florea a prezentat procesul verbal al şedinţei Comisiei Locale Municipale de Avizare a Programelor proiectelor şi Lucrărilor cu impact asupra spaţiilor verzi, care poartă şi semnătura viceprimarului UDMR, Jozsa Tibor, şi a spus că românii şi maghiarii au nevoie de altceva, nu de ‘isterii’ şi ‘circ ieftin’. ‘Pentru că doresc să fie explicată situaţia aveţi posibilitatea, şi români, şi maghiari, să vedeţi cam ce fac domnii consilieri locali ai Târgu Mureşului. Deci pe ei nu-i preocupă bugetul oraşului, nu-i preocupă problemele grave şi serioase de administrare, economice. Au rezolvat şi problema capitalei Regiunii, au rezolvat toate problemele cu care se confruntă şi românii şi maghiarii. Să ştiţi că sunt şi alţi consilieri care sunt de cu totul şi cu totul altă natură. Atât îi rog pe târgumureşeni să înţeleagă că e un mandat greu (…) Lucrurile sunt destul de explicite despre ce înseamnă isteria şi un circ ieftin pentru că ei au hotărât prin semnăturile lor ca aceşti copaci bolnavi să fie tăiaţi. Ei probabil că vor să-l ducă cu secole în spate. Regret foarte mult, sunt semnăturile lor, am adus mostre, secţiuni din copaci că să se vadă ce fel de copaci erau. Protestăm ca să ne prefacem că ne îngrijorăm de etnicii maghiari’, a susţinut edilul.

AGERPRES

Read more »

Oraşul Luduş are buget!

By |

Oraşul Luduş are buget!

cl ludusÎn şedinţa extraordinară din 29 martie, Executivul oraşului Luduş a propus Consiliului Local proiectele bugetului local, bugetul activităţilor finanţate integral sau parţial de la bugetul local şi bugetul creditelor interne.

Ramona Zareczky, şef Birou BFCRU a prezentat un referat cuprinzător privind aprobarea bugetului local pe anul 2013, lucrare complexă la care au contribuit atât specialiştii din Primărie cât şi Comisia Buget Finanţe Contabilitate a Consiliului Local. În principal, cu data de 29 martie s-a aprobat bugetul local al oraşului Luduş pentru anul 2013 în sumă de 24.807.000 de lei la venituri, din care 36.000 la secţiunea de dezvoltare şi 24.922.000 de lei la cheltuieli, din care 3.491.000 de lei la secţiunea de dezvoltare. Diferenţa dintre cheltuieli şi venituri în sumă de 115.000 de lei la secţiunea dezvoltare constituie un deficit bugetar care se acoperă din excedentul anilor precedenţi.

În aceeaşi şedinţă a fost prezentat şi proiectul de buget al instituţiilor finanţate integral sau parţial din bugetul local în sumă de 13.029.000 de lei, din care 175.000 de lei la secţiunea de dezvoltare şi 14.853.000 de lei la cheltuieli, din care 481.000 de lei la secţiunea de dezvoltare.

Repartizarea veniturilor pe capitole, subcapitole, paragrafe şi cheltuielilor conform clasificaţiei bugetare pe capitole, subcapitole, paragrafe şi titluri s-a făcut cu minuţiozitate astfel că bugetul a fost aprobat repede, cu toate că au fost şi…..

…vorbe şi discuţii.

Începutul a fost făcut de Ciprian Turdean care a citat două intervenţii ale consilierilor Ioan Bungardi şi Liviu Botezan la aprobarea bugetului pe anul 2012, cu referire la cheltuieli. Replica lui Bungardi a venit prompt: „Ar trebui ca PD-L să tacă pentru că a lăsat multe datorii pentru oraş”. De altfel, Turdean a pus mai multe întrebări la care Executivul, administratorul public al oraşului, Sorinel Tripon a dat răspunsuri despre diferenţa de preţ la canalizare, despre amenajarea pieţei de zi, despre repararea carosabilului de pe anumite străzi şi despre viitorul fotbalului din oraş. În legătură cu preţul mare al reparării unui podeţ din cartierul Gheja, Gelu Puia a precizat că acel obiectiv nu se reabilitează ci se reconstruieşte total. Tănasie Bologa şi Daniel Totu au pus întrebări în legătură cu repararea unor străzi, iar Sorinel Tripon a răspuns că în acest an se vor face doar reparaţii curente.

Bugetul supus la vot a întrunit 14 voturi „pentru” şi două „abţineri” din totalul de 17 consilieri, Enyedi Mihai fiind absent. Despre sursele de finanţare şi cheltuielile bugetului local vom relata în curând.

Ioan A. Borgovan

Read more »

Dezbatere pe bani, în CL Reghin

By |

Dezbatere pe bani, în CL Reghin

maria precupŞedinţa ordinară a Consiliului Local municipal Reghin aferentă lunii aprilie a fost convocată pentru luni (08.04) de la ora 15.00. Întâlnirea se va desfășura în Sala de şedințe de la sediul Primăriei şi are pe ordinea de zi 16 puncte.

Se alocă bani

Primul punct îl reprezintă Proiectul de hotărâre privind utilizarea în anul 2013 a excedentului total rezultat la încheierea exerciţiului bugetar al anului 2012. Este vorba de 12.225 de lei care vor fi direcţionaţi către investiţiile anului 2013.

Consilierii se vor pronunţa şi asupra propunerilor care vizează bugetul general al municipiului Reghin pe anul 2013, dar și asupra proiectului de hotărâre privind aprobarea contului de exerciţiu al bugetului de venituri şi cheltuieli al Primăriei pentru trimestrul IV din 2012.

Alte 3 puncte de pe e ordinea de zi fac referire la diferite sume de bani care, dacă se va aproba alocarea lor, vor ajunge la Şcoala Speciala din Apalina (4.000 de lei pentru continuarea hipoterapiei cu 8 elevi), Liceul Tehnologic Lucian Blaga (14.000 de lei pentru participarea a 13 elevi şi doi profesori la concursul de practică pentru elevi organizat la Vilnius în Lituania) şi Clubul Sportiv David (3.100 de lei pentru participare la Campionatul Naţional de Karate Kyokushin de la Oradea şi la Campionatul European de Karate Kyokushin care va avea loc la Lutzern în Elveţia ).

Apartamente sociale, delegaţii şi garaje

Aleşii reghinenilor se vor pronunţa, printre altele, şi asupra repartizării nominale a unui număr de 18 apartamente sociale din blocul de locuinţe situat în strada Salcâmilor, vor vota componenţa delegaţiei municipiului Reghin ce se va deplasa în localitatea Érd-Ungaria, regulamentul pentru închirierea terenurilor aferente garajelor construite din fondurile cetăţenilor şi darea în folosinţă gratuită a unui imobili din strada Castelului către Parohia Ortodoxă din cartierul Apalina pentru a fi amenajat drept casă parohială.

Emeșe Ardelean

Read more »

Fostul consilier Poruțiu atacă bugetul CJ

By |

Fostul consilier Poruțiu atacă bugetul CJ

Mihail PorutiuDupă ce a renunțat la scaunul de consilier județean pentru funcția de manager al aeroportului, de unde a fost mai apoi înlăturat, Mihail Poruțiu rămâne aproape de activitatea Consiliului Județean (CJ) și critică acum recent adoptatul buget pe anul 2013. În opinia fostului lider al grupului PDL din CJ, bugetul este dezechilibrat, iar executivul a apelat prea mult la credite: „Noi considerăm la ora actuală că bugetul nu este centrat bine, pentru că nu avem nici o investiție nouă. Vizavi de creditul pe care vrea să-l ia CJ, suntem de acord cu creditul pentru cofinanțarea proiectelor europene, dar nu am fost de acord cu creditul luat pentru repararea drumurilor, pentru că noi considerăm că orice credit luat trebuie să fie luat pentru o cofinanțare”.

Legat de aeroport, Mihail Poruțiu spune că investițiile pentru repararea pistei sunt absolut necesare și ar trebui derulate încă de anul acesta: „Noi considerăm că la ora actuală nu se investește în pistă așa cum ar fi normal. Bugetul aeroportului pentru acest an nu prevede nici un leu pentru reparația pistei. Ori din punct de vedere al dezvoltării aeroportului, cel mai important punct este dezvoltarea pistei. Ei au un proiect european, dar atunci mergem la următorul subiect. Unu la mână, există niște criterii, indiferent dacă ai sau nu acest proiect european – nu poți lăsa un an întreg aeroportul fără reparații la pistă. Doi la mână, mergem la creditul acela de 90 de milioane de lei – dacă tu acum îndatorezi CJ la maxim, ajungi la 30%, din ce vei cofinanța proiectul de la aeroport?”. Poruțiu mai spune, de asemenea, că din proiectul european pe care conducerea aeroportului l-a depus în vederea obținerii unei finanțări au fost scoase unele cheltuieli cum ar fi cele pentru gardul de împrejmuire și drumurile de patrulare.

Read more »

CJ a aprobat bugetul și două credite mari

By |

CJ a aprobat bugetul și două credite mari

cjCu o agendă încărcată pe Ordinea de zi, ședința CJ de joi a mers relativ repede cu aprobările, dar s-a poticnit la aprobarea bugetului. În linii mari, bugetul ar putea fi descris astfel: veniturile şi cheltuielile secţiunii de funcţionare sunt de 208.299 de mii de lei, cele de la dezvoltare sunt de 210.597 de mii de lei, iar la cheltuieli (aceeași secțiune) cheltuielile se opresc la suma de 261.597 de mii de lei. Deficitul secţiunii de dezvoltare de 51.000 de mii de lei se acoperă din excedentul anilor precedenţi. Venitul total al bugetului Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2013 este de 418.826 de mii de lei, iar totalul cheltuielilor de 469.826 de mii de lei. În fine, veniturile proprii ale instituţiilor finanţate parţial din bugetul local al judeţului sunt de 2.309 mii de lei, iar ale instituţiilor finanţate integral din venituri proprii (spitale) sunt de 133.869 de mii de lei.

Disputa pe bani mărunți

Contrele pe marginea bugetului au început imediat după prezentarea președintelui CJ Ciprian Dobre care a explicat care sunt marile cheltuieli din acest an: „Prima categorie, și aici cred că toată lumea este de acord, este finanțarea proiectelor începute, cu precădere a proiectelor cu finanțare europeană, unde noi avem cofinanțarea. Aici cu toți cunoaștem cele trei mari proiecte. Primul ar fi finanțarea proiectului de sistem integrat de management al deșeurilor, unde valoarea este foarte mare și CJ are o presiune foarte mare în acest an. Al doilea ar fi terminarea parcului pentru sporturi cu motor și modernizarea ambulatoriului de la Spitalul Județean. Anul 2013 este un vârf de plată la toate aceste proiecte și, pentru a reuși să facem față acestor plăți a trebuit să tăiem din altă parte. Soluția în vederea acoperirii acestor plăți este exact ceea ce avem pe un alt punct de pe ordinea de zi, și anume contractarea unor credite. Pentru cofinanțarea acestor proiecte ar fi cel mai ușor să accesăm acest credit. De asemenea, pentru proiectele pe care trebuie să le începem, aproape imperios, am prevăzut contractarea unui credit pentru dezvoltare. Cred că vom avea în acest fel supapa care să ne permită ca în a doua parte a anului să pornim investițiile și să avem finanțarea pentru ele. Vorbesc aici despre minicentura de la Sîncrai – Sîntioana – Ungheni, finanțarea noii amenajări de la Aeroportul Transilvania și noua parcare de la Spitalul Clinic Județean”.

Imediat după, opoziția PD-L a luat cuvântul prin vocea consilierului Vasile Filimon, care a spus că grupul din care face parte nu va vota bugetul și este de acord doar cu unul din cele două credite care erau supuse aprobării: „Până la apariția acestui proiect de buget, așteptam o viziune asupra dezvoltării județului pe un termen de 3-4 ani, în care să vedem ce facem în continuare, nu să aștept proiectul de hotărâre și să fiu pus în fața unui fapt împlinit, să aprob tot felul de materiale care nu sunt ceea ce cred că trebuie acestui județ. Este un buget de super-austeritate. În cadrul comisiei tehnico-economice am avut o discuție cu toate instituțiile subordonate. Am descoperit că sunt probleme în special la cheltuielile de personal. Oamenii și-au făcut un proiect de buget și au descoperit că pe finalul anului o să apară probleme la salarii. Noi am zis că sigur nu se va întâmpla așa dar, din păcate, de marți până azi am început să devin tot mai sceptic. Vedem în media ieșiri publice care spun că vor fi mari probleme începând cu luna iunie. Există varianta unei rectificări de buget undeva în vară. Sigur va fi, dar tare mi-e frică că va fi pe minus. Rugămintea mea și către directori este de a fi extrem de atenți cu banii care vor fi alocați, în special pe secțiunea de cheltuieli de personal”.

Problema a fost lămurită însă rapid de directorul economic din cadrul CJ Bartha Iosif, care a spus că bugetul are prevăzuți banii de salarii la toate instituțiile subordonate până la finalul anului, singura excepție fiind spitalul, care încă nu și-a semnat contractele cu Casa de Asigurări de Sănătate. În cele din urmă bugetul a fost supus la vot și a trecut.

Disputa s-a mutat pe tema creditelor…

…pe care CJ intenționează să le acceseze. Primul credit este în valoare de 40 de milioane de lei, iar acesta va trebui returnat în 10 ani. Motivul, prevăzut de altfel și în proiectul de hotărâre, este exclusiv pentru cofinanțarea proiectelor europene mari aflate în derulare, unde CJ n-ar avea de unde să-și achite aceste contribuții. Concret, este nevoie de 20 de milioane de lei pentru parcul auto pentru sporturi cu motor și câte 10 milioane de lei pentru sistemul integrat de management al deșeurilor și modernizarea drumului Măgherani Sărățeni. Al doilea credit este însă mai mult decât dublu, adică 89 de milioane de lei, cu o perioadă de rambursare de 15 ani. Banii, potrivit tot proiectului de hotărâre, vor merge la reabilitarea drumului Sîngeorgiu de Pădure – Bezidu Nou – lim. jud. Harghita, reabilitarea drumului Reghin –Lăpuşna și reabilitarea drumului Botorca – Deleni – Băgaciu. De asemenea, o parte din bani vor merge pentru reabilitarea podului peste Valea Şaeş de pe DJ 106 limita judeţului Sibiu – Apold – Sighişoara și amenajare peisagistică de acces la Aeroportul Transilvania, inclusiv prin realizarea unui sens giratoriu.

Legat de toate aceste investiții, au fost din nou păreri contradictorii referitoare la oportunitatea accesări în acest moment a creditului. Vasile Filimon a fost din nou cel mai vehement împotrivă, deși tot el își încheia luarea de cuvânt spunând că dacă nu vor fi bani investiți în rețeaua de drumuri, vom avea mari probleme: „Vizavi de împrumutul de 40 de milioane necesar cheltuielilor de cofinanțare sunt de acord, dar nu văd de ce am trece dintr-odată de la un grad de îndatorare de 2,7%, până aproape spre 30%, care este maximul. Întrebarea este dacă acest credit de 89 de milioane este sustenabil sau intrăm într-o zonă destul de periculoasă cu finanțele județului. Noi, colegii din PD-L, nu vom fi de acord cu acest buget și nu vom vota de asemenea creditul de 89 de milioane de lei. Ce facem dacă din 2014 până în 2020 vor apărea alte oportunități pentru fonduri europene? De unde mai cofinanțăm aceste proiecte europene? Și eu am fost unul din cei care am insistat alături de mai mulți colegi și am cerut să luăm un credit pentru drumuri. Rugămintea aceasta este: dacă vor rămâne bani de investiții să ne aplecăm mai mult la drumurile din județ, pentru că în perioada următoare vom avea mari probleme în acest sens. N-am făcut nicăieri o reparație capitală, am făcut doar plombări, doar covoare asfaltice, care la un moment dat nu mai rezistă. Vom avea în perioada următoare extrem de multe probleme”.

Ceva mai temperat…

…a fost tonul fostului președinte CJ Lokodi Edita, care în mandatul său s-a opus întotdeauna contractării de credite, tocmai pentru ca ele să fie luate doar în cazul cofinanțării unor proiecte mari europene. Și acum tonul a fost același: „N-o luați ca o cuvântare că nu vreau dezvoltarea județului și nu doresc dezvoltarea infrastructurii, dar eu cred că fără nicio problemă putem să mergem la votarea primei hotărâri și la a doua haideți să mai amânăm. Și așa nu vom putea contracta efectiv împrumutul decât anul viitor. Haideți să lăsăm încă o lună și să analizăm”.

Acestea fiind spuse, Ciprian Dobre le-a răspuns consilierilor că dacă ar fi bani în buget n-ar mai fi nevoie de credite, s-a trecut la vot și ambele credite au fost aprobate. Astfel, gradul de îndatorare al județului va crește semnificativ, însă pe de altă parte în aproximativ un an, vor intra în județ aproape 130 de milioane de lei. Dacă e oportun sau nu, rămâne să vedem în modul în care vor fi cheltuiți.

Cătălin Hegheș

Read more »

CJ cu buget aprobat și 2 credite substanțiale

By |

CJ cu buget aprobat și 2 credite substanțiale

consiliul judetean cj muresConsiliul Județean și-a aprobat asătzi bugetul pe anul 2013, care ar putea fi descris astfel: veniturile şi cheltuielile secţiunii de funcţionare sunt de 208.299 mii lei, cele de la dezvoltare sunt de 210.597 mii lei, iar la cheltuieli aceeași secțiune se opresc la suma de 261.597 mii lei. Deficitul secţiunii de dezvoltare de 51.000 mii lei se acoperă din excedentul anilor precedenţi. Venitul total al bugetului Consiliului Judeţean Mureş pe anul 2013 este de 418.826 mii lei, iar totalul cheltuielilor de 469.826 mii lei. În fine, veniturile proprii ale instituţiilor finanţate parţial din bugetul local al judeţului sunt de 2.309 mii lei, iar ale instituţiilor finanţate integral din venituri proprii ( spitale) sunt de 133.869 mii lei.

Despre principalele cheltuieli de anul acesta, liderul CJ Ciprian Dobre explica în ședință: „Prima categorie, și aici cred că toată lumea este de acord, este finanțarea proiectelor începute, cu precădere a proiectelor cu finanțare europeană, unde noi avem cofinanțarea. Aici cu toți cunoaștem cele trei mari proiecte. Primul ar fi finanțarea proiectului de sistem integrat de management al deșeurilor, unde valoarea este foarte mare și CJ are o presiune foarte mare în acest an. Al doilea ar fi terminarea parcului pentru sporturi cu motor și modernizarea ambulatoriului de la Spitalul Județean. Anul 2013, este un vârf de plată la toate aceste proiecte și, pentru a reuși să facem față acestor plăți a trebuit să tăiem din altă parte. Care cred că este soluția în vederea acoperirii acestor plăți, este exact ceea ce avem pe un al punct de pe ordinea de zi, anume contractarea unor credite. Din discuțiile pe care le-am avut, pentru cofinanțarea acestor proiecte ar fi cel mai ușor să accesăm acest credit. Pe urmă, proiectele pe care avem nevoie să le începem, aproape imperios, am prevăzut de asemenea contractarea unui credit pentru dezvoltare. Cred că vom avea în acest fel supapa care să ne permită ca în a doua parte a anului să pornim investițiile și să avem finanțarea pentru ele. Vorbesc aici despre minicentura de la Sîncrai – Sîntioana – Ungheni, finanțarea noii amenajări de la Aeroportul Transilvania și noua parcare de la Spitalul Clinic Județean”.

Tot în ședința de astăzi s-au aprobat și două credite care vor crește substanțial gradul de îndatorare al județului. Primul este în valoare de 40 de milioane de lei și va trebui returnat în 10 ani. Banii vor merge la cofinanțarea a trei proiecte europene: 20 de milioane de lei pentru parcul auto pentru sporturi cu motor și câte 10 milioane de lei pentru sistemul intregrat de management al deșeurilor și modernizarea drumului Măgherani Sărățeni. Al doilea credit este de 89 de milioane de lei, cu o perioadă de rambursare de 15 ani. Banii vor fi cheltuiți la reabilitarea drumului Sîngeorgiu de Pădure – Bezidu Nou – lim.jud. Harghita, reabilitarea drumului Reghin –Lăpuşna și reabilitarea drumului Botorca – Deleni – Băgaciu. De asemenea, o parte din bani vor merge pentru reabilitarea podului peste Valea Şaeş de pe DJ 106 limita judeţului Sibiu – Apold – Sighişoara și amenajare peisagistică de acces la Aeroportul Transilvania, inclusiv prin realizarea unui sens giratoriu.

Mai multe despre acest subiect puteți citi și în Punctul care apare mâine, o ediție specială înainte de Sărbătorile Pascale catolice.

Read more »

ABA Mureș are doar 10% din bugetul de investiții

By |

ABA Mureș are doar 10% din bugetul de investiții

apele romane lucrari mures 2012Directorul în exercițiu al Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Mureş, David Csaba a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că sumele pentru investiţiile prevăzute în acest an în Bazinul Hidrografic Mureş vor reprezenta circa 10% din necesar, adică de la 100 milioane de lei în 2012, la circa 6-10 milioane în 2013.

‘Vom avea cam 10% din suma de bani alocată faţă de 2012. Deci este clar că este subfinanţat. Oficial nu am primit înapoi lisat aprobată. În 2012 ABA Mureş a avut în jur de 100 milioane de lei, din diferite fonduri de stat sau de mediu, anul acest o să fim la maximum 6-10 milioane de lei. Necesarul ar fi de 83 de milioane de lei per total investiţii. Nu vorbim de sumele proprii care nu sunt pentru investiţii ci pentru exploatare şi punere în siguranţă. Partea de exploatare şi întreţinere în ponderea activităţii unei ABA este între 55 şi 65%, iar restul de activităţi, laborator, hidrologie, management bazinal, administrativ, inspecţii, avize este mai puţin’, a arătat David Csaba.

Acesta a spus că în judeţul Harghita ar fi nevoie de 5,1 milioane lei de la bugetul de stat pentru 3 lucrări, 28, 5 milioane lei pentru 12 lucrări efectuate în judeţul Mureş, 30, 7 milioane lei pentru 10 lucrări de investiţii în judeţul Alba, 2,1 milioane lei pentru 3 lucrări din judeţul Cluj, 14,3 milioane se lei pentru 8 lucrări din judeţul Hunedoara şi 1,3 milioane de lei pentru 4 lucrări din judeţul Arad.

‘Toate aceste acumulări trebuie să funcţioneze în siguranţă’, a arătat David Csaba. Acesta a spus că pe zona deservită de ABA Mureş s-a reuşit ca 121 de acumulări, din cele 124 să fie deja analizate în comisia de baraje regională Transilvania, iar instituţia este pe o cale foarte bună din punct de vedere al siguranţei în exploatare a tuturor lucrărilor, indiferent de deţinători.

David a precizat că există însă două cazuri de deţinători care nu-şi conştientizează atribuţiile din punct de vedere al siguranţei, respectiv barajul Szeke din Harghita şi un deţinător din Zau de Câmpie, judeţul Mureş.

‘Consider că suntem pe o cale foarte bună din punct de vedere al siguranţei în exploatare a tuturor lucrărilor, indiferent de deţinători. Avem două cazuri în care anumiţi deţinători nu-şi conştientizează atribuţiile din punct de vedere al siguranţei. A fost unul în 2005, ANIF Harghita Barajul Szeke, nici la ora actuală nu este repus în funcţiune. S-a rupt barajul pentru că nu a respectat regulamentul de deversare. Ar avea acum un proiect de reabilitare. Mai este un deţinător particular în judeţul Mureş. Nu-şi fac întreţinerea lucrărilor de siguranţă – stavile, descărcătoare de fund sau laterale, nu întreţin, nu decolmatează – un particular din Zau de Câmpie’, a accentuat David Csaba.

AGERPRES

Read more »

CJ a publicat proiectul de buget pe 2013

By |

CJ a publicat proiectul de buget pe 2013

bani leiExecutivul Consiliului Județean Mureș (CJ) a publicat pe site-ul propriu proiectul de buget pe anul 2013. Potrivit estimărilor, în acest an veniturile totale se vor ridica la puțin peste 568 de milioane de lei, în creștere cu 37 de milioane de lei față de anul trecut. Cheltuielile sunt însă cu mult mai mari, ridicându-se la un total de 605 milioane de lei, difretența fiind acoperită din excedentul bugetar de anul trecut, dar și din derularea unor fonduri europene. Din aceste sume, 266,6 milioane sunt destinate investițiilor, în timp ce cheltuielile de funcționare sunt considerabil mai mari, ajungând la 338,5 milioane de lei. Puteți consulta sinteza bugetului cu cele mai importante surse de venit, dar și cele mai mari cheltuieli, pe site-ul CJ. Proiectul urmează apoi să fie supus la vot într-o viitoare ședință CJ.

Read more »

CJ se află în deficit bugetar de 7 milioane de lei

By |

prefecturaPreşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a anunţat miercuri, în cadrul dezbaterii pe tema proiectelor de dezvoltare ale judeţului Mureş şi regionalizare a României, organizată la Târgu Mureş, că în anul 2013 instituţia va avea un deficit de şapte milioane de lei şi că analizează inclusiv posibilitatea accesării unui credit.

‘Numai dacă se continuă contractele încheiate de Consiliul Judeţean, respectiv de judeţul Mureş, în anul 2012 şi anterior anului 2012, deficitul este de şapte milioane de lei. Aşa să privim deficitul pe 2013. 2013 este anul de vârf al plăţilor pentru derularea marilor investiţii şi proiecte ale judeţului Mureş, în special proiectul de gestionare integrată a deşeurilor. Asta ce înseamnă: că judeţul Mureş avansează sumele şi ele vor fi decontate. Pentru asta va trebui să avem bani. Evident, o să ne gândim şi la un împrumut’, a susţinut Dobre.

Acesta a spus că speră ca şi consilierii judeţeni să accepte propunerea sa de a contracta un credit, pentru că, fără a încheia nici măcar un contract în acest an, deficitul CJ Mureş este de şapte milioane de lei.

Printre proiectele prezentate de Ciprian Dobre pentru acest an figurează sprijinirea investiţiilor în extinderea şi modernizarea reţelelor de transport a energiei electrice de la Sânpaul, modernizarea căii de acces către Aeroportul ‘Transilvania’, construirea Spitalului regional de Urgenţă şi finalizarea Patinoarului artificial din Târgu Mureş.

La proiecte de infrastructură, Dobre a amintit cuprinderea centrului intermodal de transport Ungheni în strategia naţională de transport intermodal şi crearea unei noi legături de acces spre Parcul Industrial Mureş.

AGERPRES

Read more »

Fonduri epuizate pe 3 mari programe de sănătate

By |

Fonduri epuizate pe 3 mari programe de sănătate

analize medicaleDeși suntem abia în primul trimestru al acestui an, Casa de Asigurări de Sănătate Mureș începe să aibă probleme cu bugetele. În această săptămână, CAS a anunțat că și-a epuizat fondurile pentru programul național de oncologie, cel de diabet și cel post-transplant. Comunicatul CAS Mureș precizează următoarele:

În temeiul art.6 lit.”d” din Contractul de furnizare de medicamente şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate CAS Mureş vă aduce la cunoştinţă epuizarea creditelor de angajament destinate eliberarii medicamentelor pentru PNS 3 Programul național de oncologie, PNS 5 Programul național de diabet și PNS 9.7 Programul național de post-transplant.

În final, reprezentanții CAS mai precizează că fac demersuri în continuare pentru suplimentarea banilor.

Read more »

Urcan nemulțumit de bugetul de investiții

By |

Urcan nemulțumit de bugetul de investiții

florin urcanDeputatul PDL Florin Urcan şi-a manifestat vineri nemulţumirea cu privire la stoparea finanţării unor obiective începute în cadrul ‘Programului guvernamental privind construirea unor bazine de înot’, cum e şi cel din oraşul Luduş, care este realizat în proporţie de 60%. ‘Nu este normal să nu mai finanţăm aceste obiective începute, care vor intra în stare de degradare, vor fi supuse vandalismelor, distrugerii şi furtului. USL greşeşte în acest fel faţă de locuitorii acestor localităţi care au mari aşteptări în acest sens’, a arătat deputatul într-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, peste 1.000 de copii din oraşul Luduş, care aşteptau cu mare interes darea în folosinţă a bazinului de înot, vor fi nevoiţi să mai aştepte, întrucât în acest an nu s-a alocat niciun leu pentru continuarea lucrărilor. Florin Urcan a precizat că secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Iulian Matache l-a informat că în acest an nu s-au alocat sume din bugetul naţional pentru continuarea finanţării ‘Programului guvernamental privind construirea unor bazine de înot’, inclusiv acest obiectiv.

Valoarea totală a investiţiei de la Luduş se ridică la 4,52 milioane de lei, din care două milioane de lei s-au achitat constructorului.

AGERPRES

Read more »

Excedent de 50 mil. lei la Consiliul Județean

By |

Excedent de 50 mil. lei la Consiliul Județean

bani leiConsiliul Județean Mureș a raportat un excedent bugetar de peste 50 de milioane de lei, din execuția bugetului pe anul trecut. În ședința de săptămâna viitoare, consilierilor județeni li se cere votul pentru alocarea acestor bani în bugetul pe 2013. Potrivit proiectului de hotărâre, bună parte din bani vor merge la secțiunea de dezvoltare:

Conform situaţiilor financiare încheiate la data de 31 dec.2012, excedentul anului precedent este în sumă de 51.794.256,65 lei, din care propunem utilizarea sumei de 50.000.000 lei pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare, şi a sumei de 1.794.256,65 lei pentru acoperirea temporară a golurilor de casă provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare în anul curent.

Read more »