Posts Tagged “fonduri”

Bani pentru bolnavii cu infarct miocardic

By |

Bani pentru bolnavii cu infarct miocardic

Nicolae BanicioiuNicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii a anunţat că ministerul a alocat 20 de milioane de lei pentru tratamentul pacienţilor cu infarct miocardic acut. Sume importante au fost deblocate deja pentru secţiile de Anestezie-Terapie Intensivă din 79 de spitale, iar 15 spitale cu unităţi de tratament al urgenţelor cu infarct miocardic vor primi 20 de milioane de lei, a spus ministrul. „Astfel pacienţii diagnosticaţi cu infarct miocardic acut vor avea la dispoziţie materiale sanitare necesare pentru instalarea stenturilor în centrele de specialitate”, a mai spus Nicolae Bănicioiu. Aceste măsuri vor fi completate şi cu fonduri alocate pentru pacienţii cu trauma şi accident vascular cerebral, dar şi pentru cei cu risc de moarte subită.(E.M.)

Read more »

14 milioane de lei pentru investiții

By |

14 milioane de lei pentru investiții
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a spus că suma primită este binevenită şi datorită ei, în curând, condiţiile de trai ale oamenilor se vor îmbunătăţi

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a spus că suma primită este binevenită şi datorită ei, în curând, condiţiile de trai ale oamenilor se vor îmbunătăţi

Mai multe investiţii începute în 20 de localităţi harghitene vor fi finalizate în perioada următoare, după ce autorităţile locale au primit fonduri în valoare totală de 14 milioane de lei, de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Contractele de finanţare, în valoare totală de 14.1 milioane de lei, au fost semnate marţi, la sediul Consiliului Judeţean Harghita, banii fiind alocaţi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, subprogramul ,,Modernizarea satului românesc”.
Investiţiile din cele 20 de localităţi vizează, în principal, finalizarea reţelelor de apă şi canalizare şi a drumurilor comunale. De asemenea, Consiliul Judeţean Harghita a semnat patru contracte pentru finalizarea unor drumuri judeţene şi pentru realizarea unui zid de sprijin la Cristuru Secuiesc.
Primarii şi-au manifestat satisfacţia că lucrările, începute de câţiva ani, vor fi terminate şi au spus că au în plan demararea unor noi investiţii.
,,Am semnat astăzi pentru finalizarea DC 74, din comuna Gălăuţaş, pe care sperăm să-l terminăm în acest an. Drumul e început din 2008 şi cu aceşti bani – 257.0000 lei-vom finaliza proiectul”, a declarat Radu Ţăran, primarul comunei Gălăuţaş.
La rândul său, primarul comunei Lueta, Lazar Zoltan, şi-a exprimat bucuria că va putea finaliza realizarea canalizării şi a staţiei de epurare şi că va putea pune în funcţiune sistemul.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a spus că suma primită este binevenită şi datorită ei, în curând, condiţiile de trai ale oamenilor se vor îmbunătăţi.

Decizii echitabile

,,Noi credem că acum, la începutul anului, când şi UDMR a intrat la guvernare, este foarte binevenită această sumă pentru judeţul Harghita, având în vedere că avem foarte multe proiecte deja în derulare, care sunt aproape de a fi finalizate. Şi astăzi am semnat contracte prin care (…) în maxim două luni se pot finaliza lucrările început, prin care vom ajuta, ca oamenii care trăiesc în aceste localităţi să aibă o viaţă normală”, a declarat Borboly Csaba.
Acesta a adăugat că de la Ministerul Dezvoltării a mai a fost alocată suma de 11 milioane de lei, pentru care se vor semna contracte în perioada următoare, în vederea începerii unor investiţii noi.
Borboly a punctat faptul că banii nu au fost împărţiţi ,,din pixul preşedintelui”, ci deciziile au fost echitabile.
,,Am promis primarilor (…) că deciziile CJ vor fi echitabile, pot fi susţinute şi vor ajuta aproape fiecare localitate din Harghita exact acolo unde rana doare cel mai tare. Şi acum pot să ciocnesc un pahar de vin cu primarii pentru că am reuşit să mă ţin de promisiune (…) Fiecare a înţeles că nu trebuie să ne certăm la fiecare împărţeală de bani, ci să avem o strategie prin care să ne corelăm în aşa fel încât peste tot oamenii să primească o şansă să trăiască mai bine”, a adăugat Borboly Csaba.
De altfel, după ce au fost semnat contractele, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita le-a oferit primarilor câte un pahar de vin din producţia proprie, cu care intenţionează să iasă pe piaţă, în curând.

Read more »

Caritatea se întâlnește cu arta, într-un concert de pian

By |

Caritatea se întâlnește cu arta, într-un concert de pian

bogdan-otaMiercuri, 9 aprilie, pianistul român care a reușit să se claseze pe locul doi la competiția „Norvegienii au talent”, cântă pe scena Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” din Luduș. Bogdan Ota, muzicianul român care a fost descoperit mai întâi de norvegienii, deși absolvise înainte Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, vine să susțină un concert caritabil, denumit „Artă pentru suflet”, toate fondurile care vor fi strânse din bilete, dar nu numai, urmând să meargă la Fundația Impuls, care se ocupă cu ajutorarea copiilor cu dizabilități. Înainte de eveniment, am reușit să stăm câteva zeci de minute de vorbă cu el despre motivația unui astfel de concert și ajutorul pe care copiii aflați sub aripa Fundației Impuls ar urma să-l primească.

De ce?

Reporter: Care este scopul concertului de la Luduș, pe care-l veți susține miercuri?

Bogdan Ota: „Concertul de la Luduș a venit la propunerea domnului Zsoltan Szilágyi, prieten de-al meu, cu care am intrat în contact cu ocazia unor alte evenimente de caritate pe care le-am susținut în Cluj. Dumnealui a participat, fiind un tip caritabil și generos de felul lui, iar cu ocazia asta mi-a făcut invitația să ajutăm financiar Fundația Impuls din Luduș, în urma unui eveniment în care să împletim caritatea cu arta și să ajutăm copiii cu dizabilități severe din Luduș. Problema este, la Luduș, că există 11-12 astfel de copii care nu provin din familii foarte înstărite. În majoritatea cazurilor, părinții sunt nevoiți să trăiască cu un astfel de copil toată viața, fără a primi ajutor de la psihopedagogi sau kinetoterapeuți care le-ar putea ușura viața. Nu-l pot abandona, nu se pot despărți de el. În această situație, am fost sensibilizat de poveste și încerc să conving cât mai multă lume să ajute. Nu-i poți convinge așa, pur și simplu pe stradă, dar cu ocazia unui spectacol se mai poate vinde un tablou, se mai poate vinde un oarecare obiect de artizanat, iar toți acești bani se duc la Fundația Impuls și ajută copiii. Dacă Fundația Impuls are suficienți bani, măcar pentru o perioadă de timp, ca să mai suplinească din nevoi, atunci datoria părintelui care a rămas să fie gardian ai destinului acestor copii, devine mult mai ușoară. Le ia de pe umeri din responsabilități, cel puțin pe cele legate de bani. Astfel, atunci când știu că banii ajung la beneficiar, mă implic în acte de caritate”.

Rep.: Cum puteți să verificați încotro o iau banii?

B. O.: „Nu pot să verific, e adevărat. Pot doar să mă bazez pe buna-credință a celor împreună cu care mă implic în astfel de evenimente. Din câte îl cunosc pe domnul Zoli Szilágyi, și-l cunosc de mai demult, nu-i pot contesta buna – credință. La rândul său, el a garantat pentru doamna Mărioara Șofron, președintele Asociației Impuls, cea care reprezintă fundația, iar în aceste condiții am spus da, hai să facem. Dacă venea un total necunoscut să-mi spună hai să strângem bani pentru o fundație oarecare, pentru că banii aceia vor merge pentru nu știu ce cauză, cu siguranță nu m-aș fi implicat așa, cu ochii închiși. Aș fi stat multă vreme să studiez persoanele, cauza, fundația și să mă asigur că scopul este acela care mi-a fost introdus și nu altul”.

Experiențe pozitive

Rep.: Ați avut experiențe negative de acest fel până acum, să fi susținut concerte caritabile, iar mai apoi să fi aflat că banii au luat o cale greșită?

B. O.: „Din fericire nu… Am fost atent, am căscat ochii. Am avut doar experiențe pozitive. Colaborarea mea cu Biserica Ortodoxă a fost una revelatoare de-a dreptul, pentru că împreună cu Arhiepiscopia Vadului Feleacului și Clujului, am strâns bani pentru un centru de îngrijiri paliative la Cluj. Aici sunt oameni care sunt în fază terminală cu acea boală pe care nu îmi place s-o menționez, iar ce mi-a plăcut (eu am avut la un moment dat, un dinte împotriva unor preoți care sunt deontologi numai așa cu numele) a fost că arhiepiscopul, domnul Vasile Someșanul, mi-a explicat: Bogdan, în acest centru, (chit că e făcut din donații ortodoxe) s-a internat și catolicul, și baptistul, și martorul lui Iehova și oricine este afectat de această oribilă maladie. Am văzut că acest centru, care este o investiție îngrozitor de mare, a fost susținut de mulți oameni de afaceri. Unul a dat acoperișul, altul a dat tabla, altul a dat pavelele, altul geamurile și mi-am dat seama că oricâte donații, oricât ar fi ei lipsiți de tact, oricât de multă bună-voință ar exista, Biserica Ortodoxă nu poate să susțină acest centru pentru că nu e singura chestie pe care o au în grijă. Și atunci am găsit de cuviință ca, împreună cu arhiepiscopul, să organizăm acest eveniment. S-au strâns în jur de 500 de milioane, a fost un succes total. Mai ales că eu mai avusesem un concert în Cluj, cu o săptămână sau două înainte, am reușit din nou să umplu sala filarmonicii la refuz și toată lumea să doneze. Deci, din fericire, am avut experiențe plăcute în astfel de evenimente. Însă de la televizor am învățat despre cele neplăcute și de aceea suflu și-n iaurt înainte de a mă implica într-un act caritabil”.

La Luduș, CL a zis DA

Rep.: Câtă lume vă așteptați să vină la Luduș? Ați făcut paralela asta cu Clujul, dar totuși Clujul este puțin altceva.

B. O.: „Da, așa este, Clujul este un centru cultural foarte mare. Domnul Zsoltan Szilágyi, fiind un tip boem, speră că va reuși să umple acea sală. Sala are 470 de locuri. Dumnealui, pe lângă faptul că m-a asigurat că este cât se poate de pozitiv în privința acestui eveniment, a subliniat totodată faptul că nu are niciun fel de rezerve că evenimentul nu va fi un succes. … chiar în ziua în care am stabilit data interviului, în dimineața aceea, am fost personal în Consiliul Local. Dumneavoastră probabil știți, ei au problemele lor pe cap, probabil afacerile care le merg mai bine sau mai puțin bine, dar eu nu m-am dus acolo să alint pe nimeni, le-am spus-o într-un mod cât se poate de direct și pe scurt, da, arta e artă, e frumos, dar îi trebuie bani mulți…”.

Rep.: Și ați reușit să smulgeți măcar vreo promisiune de ajutor de la ei?

B. O.: „Nu, am reușit să smulg, într-un sfert de oră, 50 de milioane de lei vechi. Da, a fost un rezultat absolut excepțional… Cinci minute am vorbit în acest mod al meu direct, am plecat apoi spre un radio din Luduș, iar pe drum ne-au sunat domnul primar că au aprobat în Consiliu această sumă de 5.000 de lei. Apoi oamenii de afaceri din Luduș, fiecare cu o afacere mai mare sau mai mică – o spălătorie, un chioșc, un magazin de mobilă – fiecare a donat cât a putut. În acest moment există deja o sumă considerabilă strânsă, iar evenimentul încă nu a avut loc. Suma va mai fi suplimentată cu aceste bilete, care de fapt nu sunt practic bilete, sunt invitații la concert și reprezintă donații”.

Invitația

Rep.: Cât reprezintă această invitație?

B. O.: „Această invitație… hai să-i spunem bilet, ne-am gândit să plece de la 30 de lei în sus. 30 de lei ar fi o sumă de bun-simț, considerând că vom calcula că se vând 400 de bilete (Doamne ajută!), asta înseamnă 12.000 de lei, pe care dacă-i împărțim la 11 copii cu nevoi speciale sună bine. Numai că nu-i împărțim doar la ei, ci și la cei care au grijă de copiii respectivi. Asta însemnând părinți, îngrijitori, fundație etc. Pentru că la Guvernul României mai mult dăm decât luăm, nu prea așteptăm să primim, am făcut ca aceste bilete să fie de fapt donație, ca ele să nu fie purtătoare de taxe și impozite, iar acești oameni, săracii, să beneficieze de întreaga sumă pe care o dă cetățeanul. Rezultatele strângerii de fonduri și a licitației cu obiecte de artizanat sau de artă, ce va fi acolo, vor fi făcute publice în presă bineînțeles, a doua zi după eveniment”.

A consemnat Cătălin Hegheș

Read more »

S-au epuizat fondurile la anumite rețete compensate

By |

S-au epuizat fondurile la anumite rețete compensate

casa de asigurari de santateCasa de Asigurări de Sănătate Mureș anunță că și-a epuizat fondurile destinate compensării medicamentelor pentru persoanele cu venituri de până la 700 de lei pe lună. În anunțul postat pe site-ul instituției se precizează: „CAS Mureş vă aduce la cunoştinţă epuizarea creditelor de angajament destinate eliberarii medicamentelor pensionarilor cu venituri numai din pensii de pana la 700 lei pe luna (40%) pentru anul 2013. Vă informăm că CAS Mureş a facut demersurile necesare pentru suplimentarea fondurilor alocate cu această destinaţie pentru anul 2013”.

Read more »

Harghita, județ fruntaș la subvenția pe suprafață

By |

Harghita, județ fruntaș la subvenția pe suprafață

subventia teren agricol lanHarghita atrage cele mai multe fonduri la nivel naţional din subvenţia pe suprafaţă acordată de Uniunea Europeană, arată o analiză prezentată săptămâna trecută, în şedinţa Colegiului Prefectural, de directorul Agenţiei de Plăţi din Intervenţii în Agricultură (APIA) din judeţ, Haschi Andras.

64 de milioane de euro

Datele statistice relevă că doar pentru subvenţia pe suprafaţă fermierii din Harghita primesc, în acest an, 54 de milioane de euro. Această sumă este destinată unui număr de aproximativ 32.000 de fermieri, care au depus cereri pentru o suprafaţă totală de 190.000 de hectare.
La subvenţia pe suprafaţă se adaugă, în Harghita, şi alte ajutoare comunitare, cele mai multe fiind acordate pentru că terenurile se află în zona montană. Fermierii harghiteni primesc subvenţie pentru zona montană defavorizată, dar şi dacă lucrează pământul cu mijloace tradiţionale. Haschi Andras a spus că fermierii pot primi, anual, peste 420 de euro pe hectar, sumă care este mai mare, uneori, decât valoarea propriu-zisă a terenului.
„Aceste sume mari se datorează zonei de munte, pentru care primim şi altfel de subvenţii faţă de fermierii din alte judeţe. (…) Acesta este unul dintre motivele pentru care Harghita este fruntaş în acest domeniu, doar pentru simplul fapt că Dumnezeu a creat judeţul Harghita într-o zonă montană”, a explicat Haschi Andras.
El a subliniat că toate subvenţiile acordate prin APIA Harghita, atât din fonduri comunitare, cât şi din cele naţionale, însumează 64 de milioane de euro, anual.

Dezvoltarea satelor

Haschi Andras a adăugat că, începând cu 2007, în Harghita au intrat, prin APIA, peste 300 de milioane de euro, bani care s-au folosit pentru dezvoltarea localităţilor.
„Unii se întreabă unde se duc aceşti bani. Aceşti bani nu sunt fonduri pentru agricultură, sunt fonduri pentru dezvoltare rurală. Ceea ce înseamnă că banii aceştia nu trebuie reinvestiţi în agricultură, ci sunt pentru ca omul de la ţară să trăiască în condiţii la fel de bune ca omul de la oraş. (…) Dacă vrem să vedem cum se dezvoltă spaţiul rural, atunci să privim un sat de la înălţime şi să vedem că aproape toate casele au ţigle noi”, a afirmat Haschi Andras.
Şeful APIA Harghita a spus că pentru plata subvenţiei pentru anul 2013 situaţia este „într-o fază excepţională”, fiind pentru prima dată când fermierii au primit un avans important din sumele alocate, după ce UE a fost de acord cu acest lucru.

Read more »

Brad mai frumos, la Miercurea Ciuc

By |

Brad mai frumos, la Miercurea Ciuc

bradPrimăria Miercurea Ciuc a alocat, pentru prima oară în ultimii trei ani, fonduri pentru împodobirea oraşului de iarnă, în anii precedenţi fiind folosite ornamente recondiţionate.

Ornamente noi

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, a declarat că s-a alocat suma de 30.000 de lei, cu care se vor cumpăra podoabe şi ornamente noi, care să le completeze pe cele existente.
În plus, se lucrează deja la repararea şi condiţionarea celor vechi, aşa cum s-a întâmplat în ultimii trei ani, când din considerente financiare municipalitatea a decis să nu mai cumpere podoabe, spre nemulţumirea unor localnici.
Decizia de a aloca bani pentru împodobirea oraşului este legată şi de faptul că s-a finalizat reabilitarea pieţelor publice, care pot fi acum puse în valoare.

Coronița de advent

Antal Attila a mai precizat că în ultima săptămână din noiembrie se va amplasa, în centrul oraşului şi tradiţionala coroniţă de advent, de mărimi impresionante, pe care se vor afla patru lumânări artificiale ce vor fi aprinse în fiecare săptămână, până la Naşterea Domnului.
Viceprimarul a precizat că împodobirea oraşului va începe săptămâna viitoare pentru ca, măcar parţial, să fie gata până la aprinderea primei lumânări de advent.
Aprinderea lumânărilor de advent este un obicei practicat mai ales de catolici, dar care a fost preluat şi de ortodocşi. Coroniţa are patru lumânări, câte una pentru fiecare duminică a postului, şi o lumânare în mijloc, pentru seara de Ajun.

Read more »

110 proiecte europene în Harghita

By |

110 proiecte europene în Harghita

proiecte euro, baniAutorităţile publice locale şi instituţiile din Harghita derulează, în prezent, 110 proiecte europene, în valoare de aproximativ 224 milioane de euro, arată o analiză realizată de Instituţia Prefectului Harghita.

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a precizat că cele mai multe proiecte sunt derulate în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, pe locurile următoare situându-se proiectele depuse în cadrul Programului Operaţional Regional, cele de mediu, de dezvoltare a resurselor umane sau proiectele finanţate din fonduri nerambursabile.
Datele statistice mai arată că cele mai multe proiecte, respectiv 57, în valoare de peste 61 milioane de euro, sunt implementate de 35 de comune harghitene, pe locul doi situându-se Consiliul Judeţean Harghita care are în derulare 32 de proiecte, evaluate la circa 128 milioane de euro.
De la începerea ultimului exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, administraţia locală a depus 174 de proiecte, valoarea acestora fiind de circa 358 milioane de euro.
Autorităţile publice locale din judeţ au atras fonduri pentru dezvoltarea localităţilor, de la asfaltarea de străzi, reabilitarea unor pieţe publice, refacerea drumurilor distruse de inundaţiile din 2010, până la reabilitarea unor case de cultură sau construirea unor centre de informare turistică. De asemenea, au fost câştigate proiecte şi pentru dezvoltarea resurselor umane sau pentru creşterea competitivităţii economice.

Read more »

Târnăvenenii luptă pentru Edi

By |

Târnăvenenii luptă pentru Edi

edi meghesanDeşi are doar 5 ani, pentru Edi fiecare clipă pe care o trăiește este o luptă pentru viaţă. Eduard Sebastian Megheşan, din Târnăveni, diagnosticat cu leucemie are nevoie de tratament în străinătate. Nu are cei 80.000 de euro necesari, dar speră să poată găsi 80.000 de prieteni care să îl ajute în lupta pentru viață. În urma unei campanii derulate la Tîrnăveni foarte mulţi cetățeni i-au oferit ajutorul.

Cruntul diagnostic

Problemele au apărut în data de 16 iulie, când părinţii Alin şi Erika au decis să facă nişte analize pentru ca au observat că Edi era foarte palid, deşi nicio altă reacţie a lui nu arăta că ar fi ceva în neregulă; el se juca, râdea, şi era foarte neastâmpărat, un fapt obişnuit pentru cei care îl cunosc.
Diagnosticul a fost Leucemie Acută Limfoblastică cu Celule preB cu Markeri Mieloizi şi Afectare SNC.

A urmat un adevărat calvar…

… Edi are o grupă foarte rară de sânge A2 RH Negativ, nu existau donatori, dar după un apel disperat de ajutor pe internet în câteva ore au apărut oameni dornici să ajute. De atunci, părinţii lui Edi s-au lovit de tot felul de ,,găuri” din sistemul nostru de sănătate, medicamente care trebuia procurate din Ungaria, Italia şi Germania, nenumărate apeluri spre prieteni şi cunoştinţe pentru ajutor, dar apoi s-au văzut nevoiţi să plece la o clinică din afara ţării, unde Edi poate avea șanse mai mari de vindecare.

După o perioadă de tratament, analizele de Genetică şi Biologie Moleculară au fost negative, adică nu s-au detectat mutaţii genetice, ceea ce încadrează pacientul într-un risc mediu, dar totuşi părinţii au luat hotărârea să meargă într-o clinică din străinătate, chiar dacă Statul nu va deconta cheltuielile de tratament, care se ridică la aproximativ 80.000 de euro.

Luni, 9 septembrie, Edi a ajuns la spitalul ,,Bambino Gesu” din Roma, Italia unde Edi va fi tratat. Deşi au primit până acum o sumă considerabilă de bani de la cei din Tîrnăveni, părinţii lui Edi mai au nevoie în continuare de mulţi bani pentru acoperirea cheltuielilor de tratament. Totuși sunt optimişti, iar întreaga comunitate le este alături atât moral, cât şi financiar.
Cei care vor să ajute în continuare pot găsi detalii pe site-ul edimeghesan.eu.org .

Read more »

Zâmbete pentru copiii bolnavi de cancer

By |

Zâmbete pentru copiii bolnavi de cancer

teatrul national targu muresJoi 6 iunie 2013 a fost o zi specială, în care Sala Mare de Spectacol a Teatrului Național Tg. Mureș a fost luminată de peste o mie de zâmbete. Acestea au fost oferite copiilor bolnavi de leucemie și cancer în cadrul Spectacolului Caritabil ”Zâmbet de copil”. Spectacolul a fost organizat de Asociația ”Împreună pentru copiii cu cancer” și Maxijoy, parteneri au fost Teatrul Național Tg.Mureș și AXA Asigurări Tg.Mureș. Scopul a fost strângerea de fonduri pentru organizarea unei tabere de o săptămână la Sovata pentru copiii bolnavi aflați în evidența Clinicii de Onco-Hematologie Pediatrică de la Spitalul Județean Mureș.

Pe scenă a fost o adevărată paradă de momente artistice: cântece, dansuri populare românești și maghiare, dansuri moderne și country, demonstrații de arte marțiale, gimnastică ritmică, cabaret, dansuri sportive. În total 215 copiii au dansat și au cântat din tot sufletul și au fermecat spectatorii cu momente simpatice, vesele, dinamice și profesioniste.

Au urcat pe scenă grupurile de copii de la grădinițele Codrișor și Piticot, elevilor de la Școala Gimnazială Europa, Liceul cu Program Sportiv Szász Adalbert, Grupul Kéknefelejts Școala Gimnazială Liviu Rebreanu, Școala Gimnazială Emil Drăgan din Ungheni, Clubul Sportiv Bushi Shindo și Clubul Sportiv Dance Art, Grupul Together Școala Gimnazială numărul 2.  Zâmbetele dăruite de pe scenă au fost primite cu căldură de cei 656 de copii și 150 de adulți prezenți în sală. Spectatorii au fost atât de receptivi la veselia transmisă de pe scenă, încât toată sala a dansat și a cântat împreună cu micii artiști.

În urma acestui eveniment s-au obținut din biletele de intrare și din donații 5985 Ron. Copiii de la grădinițe și școli au demonstrat că sunt alături de prietenii și tovarășii lor bolnavi.

Gabriela Farczádi
Președinte Asociația „Împreună pentru copiii cu cancer” Tg.Mureș

Read more »

„Lupta” fondurilor europene: Mureșul vs. județele vecine

By |

„Lupta” fondurilor europene: Mureșul vs. județele vecine

cetatea targu muresJudețul Mureș se plasează mai bine decât alte județe din Transilvania din punctul de vedere al accesării de fonduri; dar când vine vorba de orașe mureșene, județul nostru punctează un mare minus, deoarece, cu mici excepții, celelalte orașe mureșene se lasă pe tânjeală când vine vorba de întocmit proiecte pentru a accesa bani europeni…

La cumpănă

Anul acesta este ultimul din perioada 2007 – 2013, o primă perioadă de dezvoltare pe bani europeni. Următoarea perioadă va începe în 2014 şi se va termina în 2020. Pentru a afla ce şi câte fonduri a accesat judeţul Mureş în această primă etapă, am accesat documentele emise de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, în special cele 13 liste cu proiectele contractate prin REGIO la nivelul Regiunii Centru. Astfel, din analiza care urmează veți observa că, în foarte multe cazuri, județul Mureș se plasează mai bine decât alte județe din Transilvania, accesând mai multe fonduri. Un punct minus ar fi că, orașele mureșene, cu excepția reședinței de județ, nu punctează, cu mici excepții, la capitolul accesării fondurilor europene.

Dezvoltarea orașelor: Mureșul codaș printre vecini

Conform listei cu proiectele contractate prin REGIO, Axa 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, Tîrgu-Mureș este singurul oraș mureșean care a contractat proiecte prin această Axă, având doar două proiecte, din care unul finanțat în două tranșe. Comparativ, municipiul Alba Iulia a contractat 7 proiecte (Reabilitarea centrului istoric Alba Iulia – Fortificaţia de tip Vauban – căi de acces, iluminat exterior şi mobilier urban zona interioară; Intervenţie la obiectivul DN1, Sebeş – Alba Iulia, Km 378+020; Pasaj superior peste calea ferată Alba Iulia etc.).

Nici Sibiul nu s-a lăsat mai prejos, având 7 proiecte, dintre care amintim: Modernizare spaţiu public zona centrală cartier Ţiglari (strada Cuptorului); Modernizare centru recuperare şi reabilitare copii cu handicap Aleea Streiu, nr. 8, Sibiu etc.

Mai mult, municipiul Brașov a contractat 14 proiecte (Sistem integrat de parcări – parcare spitalul militar Regina Maria; „Achiziţia și instalarea echipamentelor specifice pentru creșterea siguranţei și prevenirea criminalităţii în unităţile de învăţământ și pe domeniul public din Municipiul Brașov; Reabilitare Căminul pentru persoane vârstnice din Municipiul Brașov etc.).

În Tîrgu-Mureș este vorba despre Modernizare reţea stradală la nivelul Municipiului Tîrgu-Mureş – tranşa I și II – val țoală aproape 78 de milioane de lei; Sistem de monitorizare pentru siguranța populației – val totală 3,511,549.60 lei.

Desigur, diferența de proiecte se vede clar, căci de la două proiecte la șapte sau 14 este cale lungă, dar aceasta nu înseamnă neapărat că Tîrgu-Mureșul a obținut cei mai puțin bani. De exemplu, Sibiul a avut mai multe proiecte, dar a încasat mai puțini bani: 64 de milioane de lei. În schimb, după cum s-a văzut, Brașovul a avut de aproximativ cinci ori mai multe proiecte, și o sumă considerabil mai mare: aproape 350 de milioane de lei.

La transport, Sibiul e lider

Axa Prioritară 2 are ca obiectiv îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale. În această privinţă, județul nostru a accesat patru proiecte: Reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ 142C; Modernizare străzi în municipiul Tîrgu-Mureș; Reabilitarea, modernizarea DJ 135 Măgherani – Sărăţeni; Dezvoltarea economică, socială și durabilă a localităţii Sângeorgiu de Pădure prin modernizarea unor străzi din oraș. Valoarea totală a acestora este de aproximativ 155 de milioane de lei.

La acest capitol stăm mai bine decât județul Alba (cu doar trei proiecte, în valoare de aproximativ 90 de milioane de lei), județele Harghita și Covasna (ambele cu câte două proiecte, şi sume sub 100 de milioane de lei), sau chiar decât Braşov, cu doar un proiect în valoare de aproximativ 80 de milioane de lei.

În schimb, județul Sibiu ne bate din nou cu 5 proiecte, care însumează aproximativ 190 de milioane de lei.

Infrastructura socială: Mureșul „bate” vecinii

Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale a adus alţi bani europeni în judeţele ardelene, judeţul Mureş stând din nou foarte bine, comparativ cu judeţele învecinate. De data aceasta, chiar dacă numărul proiectelor mureşene atinge cifra 13, ele sunt în general proiecte mai mici, de aceea suma totală se ridică la aproximativ 100 de milioane de lei: modernizarea şcolilor generale Sînmartinul de Cîmpie şi Ulieş, Comuna Râciu; modernizarea și dotarea Ambulatoriului Spitalului Clinic Judeţean Mureș; extindere Centru social Hălchiu prin mansardare cu funcţiuni multiple și construcţie unităţi locative pentru persoane vârstnice în curtea centrului; extinderea centrului de îngrijire medico-social Niraj; „Înfiinţarea unui nou centru social pentru persoane vârstnice în satul Valea Izvoarelor, comuna Sânpaul, judeţul Mureș” etc.

Comparativ, Judeţul Alba a contractat de aproape 4 ori mai puţine proiecte, în valoare de aproximativ 40 de milioane; Harghita stă ceva mai bine, cu 10 proiecte, în valoare de aproximativ 60 de milioane de lei. Din nou Braşovul stă foarte prost, cu o valoare totală de aproximativ 30 de milioane, nedepăşind 5 contracte.

Și la afaceri stăm bine, dar ne bate Sibiul

Pe Axa Prioritară 4: „Consolidarea mediului de afaceri regional şi local”, judeţul Mureş a contractat foarte multe proiecte. Desigur, aici e vorba despre firme private. În general proiectele sunt de valoare relativ mică, comparativ cu proiectele amintite anterior. Adeseori, vorbim despre sume sub un milion sau chiar sub 500 de mii de lei, existând foarte multe proiecte care se învârt şi în jurul sumei de 10 mii de lei.

Unul dintre cele mai mari proiecte este ,,Construire clădire de birouri pentru sprijinirea afacerilor în municipiul Tîrgu-Mureș”, beneficiar SC Multinvest SRL – în valoare de aproape 30 de milioane de lei.

Amintim şi proiectele: „Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor la întreprinderea S.C. Topjoy Olimpcom S.R.L. Tîrgu-Mureş prin achiziţionare de utilaje” – 1,5 milioane de lei, „Achiziţie echipamente necesare desfăşurării activităţii în centru medical Puls 2009” – aproximativ 1,5 milioane de lei.

O comparaţie cu celelalte judeţe este difícil de realizat având în vedere că foarte multe firme nu au precizate localitățile în care-și au sediul social (în tabelele emise de ADR Centru). Oricum, cel mai mare proiect din această Axa Prioritară este „Centru de afaceri Sibiu” – în valoare de aproape 85 de milioane de lei.

Suntem lideri la bani accesați în turism

Axa Prioritară 5: „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului” a adus în judeţul Mureş 124 de milioane de lei, prin 5 proiecte: modernizare și reamenajare spații publice de agrement „Platoul Cornești” din Tîrgu-Mureș; parc auto pentru sporturi cu motor; modernizare şi extindere Hotel Grand – Tîrgu-Mureş; reamenajare şi conservare Cetatea Medievală Tîrgu-Mureş.

Astfel, judeţul Mureş a reuşit să adune cam de două ori mai multe fonduri decât județul Sibiu sau judeţul Covasna. Alba, în schimb, cu trei proiecte, a adunat suma de aproximativ 105 milioane, iar Braşovul 80 de milioane de lei, cu 5 proiecte. Iată un domeniu în care judeţul Mureş se prezintă ca lider, accesând foarte mulţi bani pentru dezvoltarea turismului.

Ce aduc fondurile din afaceri?

După cum am amintit anterior, foarte multe proiecte s-au contractat pentru dezvoltarea afacerilor. Contracte în valoare de 25,19 milioane de euro fonduri nerambursabile au fost semnate la nivelul Regiunii Centru de către 227 de microîntreprinderi, procentul de contractare depășind astfel procentul de 100% . Aceste fonduri vor genera modernizarea a 227 de microîntreprinderi şi crearea a 870 de noi locuri de muncă. Din totalul fondurilor contractate de către microîntreprinderi, deja au fost decontate cheltuieli în valoare de 15,87 de milioane de euro, iar cele 136 proiecte finalizate au generat peste 500 de noi locuri de muncă pentru cetățenii din cele șase județe ale regiunii, respectiv Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.

„Pe acest domeniu se înregistrează un procent de aproape 60% privind finalizarea proiectelor contractate. Este unul dintre domeniile cele mai dinamice din cadrul Programului Operațional Regional implementat de către ADR Centru la nivel de regiune. Comparativ cu celelalte domenii, aceste proiecte au bugete mici, în care se pot solicita maxim 200.000 de euro, dar contribuția lor la dezvoltarea economico-socială a regiunii este directă. Este unul dintre cele mai solicitate domenii de finanțare nerambursabilă de la nivelul Regiunii Centru, fapt demonstrat prin cele 668 de proiecte depuse spre finanțare, dar și de către oamenii care mai sună încă să întrebe dacă mai sunt fonduri disponibile. Pe lângă echipamentele și dotările achiziționate, sediile renovate sau extinse, beneficiarii vor mai câștiga prin implementarea acestor proiecte și experiența necesară pentru a continua accesarea de noi fonduri pe viitor”, a declarat Simion Crețu, director general ADR Centru.

Turismul cu motor

Prin proiectul „Parc auto pentru sporturi cu motor”, depus de către Unitatea Administrativ Teritorială Județul Mureș, peste 20 de milioane de lei fonduri nerambursabile vor fi alocate finanțării prin domeniul major de intervenție 5.2 al Programului Operațional Regional, domeniu ce urmărește „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterii calității serviciilor turistice”.

Proiectul are o valoare totală de aproape 56 de milioane de lei, din care contribuția Consiliului Județean (CJ) Mureș la implementarea proiectului este de peste 20,5 milioane de lei. Implementând acest proiect în localitatea Ungheni CJ Mureș dorește creșterea numărului de turiști și a numărului de înnoptări, prin construirea unui complex de agrement pentru pasionații de sporturi cu motor din țară și din străinătate. Pe lângă acest complex de agrement, se vor mai construi structuri de cazare turistică, restaurante, magazine, un circuit de viteză, tribună pentru diverse evenimente, un centru de informare, se vor amenaja drumuri de acces, parcări, stații de lucru pentru echipe. De asemenea, vor fi achiziționate echipamente specifice pentru curățarea pistei, dar și pentru remorcarea și tractarea autovehiculelor. Rezultatele finale așteptate de către autoritățile județene sunt crearea a peste 180 de locuri de muncă pe termen scurt și a 35 de locuri de muncă permanente, creșterea numărului de turiști cu circa 10.000 de persoane și a numărului înnoptărilor din Ungheni cu peste 22.000.

Dezvoltarea oraşului, un pilon important

Proiectele „Modernizare rețea stradală la nivelul municipiului Tirgu Mureș” şi „Sistem de monitorizare pentru siguranța populației”, au un rol important pentru Tîrgu-Mureş, care este deja vizibil.

Detalii despre aceste proiecte a dat şi directorul ADR Centru, Simion Creţu: „Aceste două proiecte din cadrul PIDU Tîrgu-Mureș pot rezolva două probleme importante dintr-un areal urban. În primul rând, se continuă modernizarea infrastructurii de transport, care este mereu una dintre prioritățile unui oraș, fiind necesară pentru dezvoltarea sa economică. Astfel, fondurile angajate prin proiectele destinate strict domeniului infrastructurii de transport, în urma cu doi ani, sunt și mai bine valorificate, iar impactul acestor investiții va fi unul semnificativ. Municipiul Tîrgu-Mureș mai are încă un proiect ce urmărește modernizarea infrastructurii rutiere, care se află în faza precontractuală și care va completa aceste investiții. Astfel, se va asigura descongestionarea traficului, mai ales acum, când studiile de trafic impun fluidizarea circulației și când activitățile economice necesită flexibilitate și rapiditate, iar reducerea timpilor de parcurgere a unei rute a devenit un element de civilizație.

Proiectul pentru investiții în monitorizarea siguranței cetățenilor va duce la îmbunătățirea calității vieții și sporirea gradului de siguranță a cetățenilor municipiului Tîrgu-Mureș prin monitorizarea zonelor urbane ce prezintă pericol social și grad de infracționalitate ridicat. Beneficiile implementării acestor proiecte, pe lângă celelalte derulate în municipiu și în județul Mureș vor fi valorificate în viitoarea perioadă, când Regiunea Centru va deveni tot mai atractivă, atât pentru propriii cetățeni, cât și pentru investitorii români și străini”.

Un proiect ambițios – Reabilitarea Cetății

Un proiect foarte important pe linia de turism este „Reamenajare și conservare Cetatea Medievală Tîrgu-Mureș” cu o valoare totală de peste 29,22 de milioane de lei, din care suma nerambursabilă solicitată se cifrează la 22,1 de milioane de lei. Obiectivul investiției vizează valorificarea Cetății Medievale Tîrgu-Mureș, prin reamenajare și conservare, în vederea creșterii numărului de turiști. Desigur, orice tîrgumureșean a observat deja efectele acestui proiect: dacă acum câteva luni creșteau copaci și buruieni din zidurile cetății, astăzi Cetatea este renovată, țiglele schimbate, bastioanele zugrăvite, ierburile înlăturate etc. „Municipiul Tîrgu-Mureș avea nevoie de investiții de acest gen. Proiectul pentru reabilitarea Cetății este un proiect ambițios, care poate îmbunătăți atractivitatea turistică a orașului. Regiunea Centru va fi mult mai bine reprezentata din punct de vedere turistic și Tîrgu-Mureș se va prezenta mult mai bine între punctele regionale de mare atracție”, a declarat domnul Simion Crețu, director general ADR Centru.

Vasile Dancea

Read more »

Aeroportul vrea 38 milioane euro din fondurile europene

By |

aeroport, targu muresAeroportul Internaţional “Transilvania” Tîrgu Mureş a depus o cerere de finanţare pentru un proiect cu finanţare europeană, în valoare de 38,9 milioane de euro, care se află în faza finală de evaluare şi vizează extinderea pistei de decolare-aterizare şi a platformei de operare pentru aeronave, inclusiv instalaţiile aferente şi modernizarea instalaţiilor de balizaj pentru apropierea de precizie corespunzătoare cat II OACI (Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale).

În acelaşi timp, în privinţa volumului de pasageri înregistrat de aeroporturile din România în 2012, Aeroportul“Transilvania” Tîrgu Mureş se găseşte pe locul al V-lea, după Aeroporturile din Otopeni, Timiş, Cluj-Napoca şi Bacău însă la categoria sa (categoria D, aeroporturile cu un trafic anual sub 1 milion de pasageri) a fost devansat, în această privinţă doar de Aeroportul din Bacău. Totodată, introducerea de noi destinaţii operate de Wizz Air şi începerea activităţii operatorului ultra low-cost Ryanair de la Tîrgu Mureş, ne îndreptăţesc să previzionăm o creştere cu 30 de procente a volumului de trafic la Aeroportul Internaţional “Transilvania” Tîrgu Mureş în cursul anului 2013.

În ceea ce priveşte Reţeaua TEN-T, considerăm că se impun o serie de precizări importante. Reţeaua trans – Europeană de transport (TEN-T) priveşte crearea unei reţele intermodale care să includă toate modurile de transport rutier, feroviar, aerian şi maritim, pentru asigurarea libertăţii de mişcare a pasagerilor şi bunurilor în Uniunea Europeană. Reţeaua TEN-T este planificată pe două niveluri, respectiv reţeaua centrală (core network), care urmează să fie finalizată până în 2030 şi reţeaua globală (comprehensive network), care urmează să fie finalizată până în 2050.

În cazul aeroporturilor, acestea sunt admise în reţeaua TEN-T pe baza concluziilor elaborate de Comisia europeană de experţi JASPERS. Ultimul Studiu JASPERS – „Studiu asupra priorităților de investiții pentru aeroporturile regionale” a fost efectuat în anul 2007 şi concluziile sale au defavorizat anumite aeroporturi din România printre care şi Aeroportul din Tîrgu Mureş, deoarece cuprinde o serie de previzionări privind potenţialul de dezvoltare al aeroporturilor regionale, care însă ulterior au fost infirmate de datele înregistrate de acestea. Astfel, în martie 2013 Ministerul Transporturilor a solicitat aeroporturilor date concludente pentru a fi înaintate Comisiei de experţi JASPERS în vederea elaborării unui studiu asupra aeroporturilor regionale din România. În urma finalizării acestui studiu este posibil ca Aeroportul Internaţional “Transilvania” Tîrgu Mureş să fie acceptat din nou în Reţeaua TEN-T, care se reactualizează periodic. Criteriul teritorial aplicat Aeroportului din Tîrgu Mureş nu mai este valabil, deoarece singurul aeroport de categoria D din proximitatea sa, Aeroportul din Sibiu, se află la o distanţă mai mare de 100 de km.

Considerăm că în urma efectuării noului Studiu JASPERS Aeroportul din Tîrgu Mureş are şanse reale de a fi inclus în Reţeaua TEN-T, însă până atunci vom continua promovarea proiectului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii în cadrul Programului Operaţional Sectorial „Transport” 2007-2013, care va asigura finanţarea europeană pentru extinderea pistei de decolare-aterizare la 3600 m, unică de acest fel în Transilvania.

Sursa: Aeroportul Transilvania Tîrgu-Mureș

Read more »

S-au terminat medicamentele pentru pensionari

By |

S-au terminat medicamentele pentru pensionari

medicamenteCasa de Asigurări de Sănătate Mureș anunță că nu mai are fonduri pentru decontări un program de asistență socială, mai exact pentru pensionarii cu venituri numai de pensii de până la 700 de lei/lună, care se încadrează în Programul Național de Diabet. Anunțul CAS precizează:

CAS Mureş vă aduce la cunoştinţă epuizarea creditelor de angajament destinate eliberarii medicamentelor pentru Pensionari cu venituri numai din pensii de până la 700 lei pe luna ( 40%) si PNS 5 PROGRAMUL NATIONAL DE DIABET. În acest sens, vă informăm că CAS Mureş face toate demersurile necesare pentru suplimentarea fondurilor alocate cu această destinaţie pentru anul 2013.

Read more »

Fonduri suplimentate la Spitalul Județean de Urgență

By |

Fonduri suplimentate la Spitalul Județean de Urgență

spitalul judeteanÎntr-o informare oficială, conducerea Spitalului Județean de Urgență Tîrgu-Mureș, anunță că i s-au suplimentat fondurile pe mai multe programe naționale. Mai exact este vorba despre:

  • Program naţional de tratament al suridăţii prin proteze auditive implantabile implanturi cohleare cu suma de 15.000 lei
  • Programul naţional de ortopedie- endoprotezare cu suma de 168.500 lei
  • Programul naţional de oncologie cu suma de 355.000 lei
  • Programul naţional de depistare precoce activă a afecţiunilor oncologice (screening CCU) cu suma de 40.000 lei

Read more »

Fonduri epuizate pe 3 mari programe de sănătate

By |

Fonduri epuizate pe 3 mari programe de sănătate

analize medicaleDeși suntem abia în primul trimestru al acestui an, Casa de Asigurări de Sănătate Mureș începe să aibă probleme cu bugetele. În această săptămână, CAS a anunțat că și-a epuizat fondurile pentru programul național de oncologie, cel de diabet și cel post-transplant. Comunicatul CAS Mureș precizează următoarele:

În temeiul art.6 lit.”d” din Contractul de furnizare de medicamente şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate CAS Mureş vă aduce la cunoştinţă epuizarea creditelor de angajament destinate eliberarii medicamentelor pentru PNS 3 Programul național de oncologie, PNS 5 Programul național de diabet și PNS 9.7 Programul național de post-transplant.

În final, reprezentanții CAS mai precizează că fac demersuri în continuare pentru suplimentarea banilor.

Read more »

„7-8 citostatice de bază lipsesc cu desăvârşire”

By |

„7-8 citostatice de bază lipsesc cu desăvârşire”

benedekProf. univ. dr. Istvan Benedek, şeful Clinicii de Hematologie şi Transplant Medular din Târgu Mureş, a declarat presei, joi, că deşi Guvernul a alocat sume mari pentru achiziţionarea de medicamente citostatice, există şapte sau opt citostatice de bază împotriva leucemiei care lipsesc.

”Lipsesc acele medicamente care ar fi absolut necesare. Am încercat ca prin acea firmă despre care s-a vorbit să aducem medicamente din afara ţării, dar nu merge. Guvernul a alocat o sumă mare pentru achiziţionarea de medicamente, dar şi la ora actuală lipsesc o serie de medicamente absolut necesare pentru tratamentul acestor bolnavi, pe care nu îi ţii în viaţă, ci poţi să-i vindeci, să fie clară treaba asta pentru toată lumea, dacă ai la dispoziţie condiţii şi medicamente poţi să-l vindeci, altfel îl pierzi pe bolnav. Sunt o serie de medicamente, sunt vreo 7-8 citostatice de bază cum este Endoxanul, Bleomicina şi altele care lipsesc cu desăvârşire şi bolnavii încearcă prin rude să facă rost din ţările vecine. La transplant lipsesc Melphalanul şi un alt un citostatic absolut necesar dar care trebuie să-l procure aparţinătorii”, a arătat dr. Benedek.

Şeful Clinicii de Hematologie şi Transplant Medular din Târgu Mureş a arătat că transplantul de celule stem, de măduvă osoasă etc., s-ar putea face în ţară în orice centru, întrucât este dovedit faptul că bolnavul de leucemie se poate vindeca, însă în lipsa unei medicaţii durata de vindecare a bolnavului se poate prelungi.

”În aceste condiţii, când nu ai posibilitatea să-l tratezi corect, te costă şi mai mult, pentru că îngrijirea durează mult mai mult faţă de un tratament corect condus şi rezultatele nu sunt aceleaşi. Deci ai nevoie de aceste medicamente. Situaţia asta începe să ţină deja de mai mult de un an. Suntem un centru care semnează pentru plecarea pacienţilor în străinătate, unde costă de 3-4 ori mai mult decât la noi”, a susţinut dr. Benedek.

Problema lipsei citostaticelor pentru bolnavii de leucemie va fi ridicată de reprezentanţii Clinicii de Hematologie şi Transplant Medular din Târgu Mureş la Congresul Internaţional de Transplant care va avea loc la Londra, la începutul lunii aprilie.

”La congresul internaţional de transplant de la Londra, de la începutul luni aprilie, unde vor fi cei mai renumiţi transplantologi, unde se va discuta despre ţările care au dificultăţi şi noi să prezentăm acolo că lipsesc medicamente de bază şi să intervină la Bruxelles, dacă se poate. Din păcate, am impresia că la noi în ţară pe nimeni nu interesează, ba din contră dacă lucrezi bine te dezavantajează”, a susţinut Istvan Benedek.

Doctorul a precizat că atunci când s-a apucat de hematologie nici nu a visat că va putea vindeca bolnavi cu leucemii şi că la ora actuală există peste 40 de foşti bolnavi, care sunt vindecaţi, fie prin transplant, fie prin aplicarea unui tratament corect.
AGERPRES

Read more »

Fonduri lipsă la Programul Național de Oncologie

By |

Fonduri lipsă la Programul Național de Oncologie

Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Mureș a anunțat că și-a terminat fondurile pentru compensarea medicamentelor destinate Programului Național de Oncologie. Deși mai e o lună până la finele anului, ieri CAS Mureș a publicat pe site-ul propriu următorul comunicat:

În temeiul art.6 lit.”d” din Contractul de furnizare de medicamente şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate CAS Mureş vă aduce la cunoştinţă epuizarea creditelor de angajament destinate eliberarii medicamentelor pentru PNS 3 PROGRAMUL NATIONAL DE ONCOLOGIE.

Documentul mai precizează că CAS face demersuri pentru suplimentarea fondurilor pentru bugetul pe 2012.

Sursa: CAS Mureș

Read more »

Fondurile pentru diabetici epuizate din nou

By |

Fondurile pentru diabetici epuizate din nou

Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș anunță că și-a epuizat din nou fondurile pentru programul național prin care erau subvenționate medicamentele bolnavilor de diabet. Într-un comunicat postat pe site-ul instituției, CAS Mureș se menționează următoarele:

În temeiul art.6 lit.”d” din Contractul de furnizare de medicamente şi a unor materiale sanitare specifice care se acordă pentru tratamentul în ambulatoriu al bolnavilor incluşi în unele programe naţionale de sănătate cu scop curativ, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate CAS Mureş vă aduce la cunoştinţă epuizarea creditelor de angajament destinate eliberarii materialelor sanitare pentru PNS 5 PROGRAMUL NATIONAL DE DIABET -TESTE DE AUTOMONITORIZARE ADULTI.

În final, reprezentanții Casei mai precizează că fac demersuri pentru o nouă suplimentare de fonduri pe anul 2012.

Read more »

Şantiere cu duiumul

By |

Şantiere cu duiumul

constructii santiere nefinalizateStăm prost la finalizarea proiectelor europene şi a celor din fonduri bugetare. Lipsa finanţării este principalul motiv pentru care şantierele împânzesc România, inclusiv judeţul Mureş, acolo unde acestea au fost deschise. Şantiere care nu ştim, în unele cazuri, dacă se vor închide vreodată.

La jumătatea lunii august…

… agenţia de presă Mediafax publica o analiză prin care arăta că mai mult de o treime din proiectele finanţate din fonduri europene şi asumate ca prioritate de Guvern au avansat extrem de slab în primul semestru, în multe cazuri cu un ritm de execuţie de nici măcar jumătate de procent. Printre judeţele amintite se număra şi Mureşul unde se înregistrau, potrivit analizei menţionate, întârzieri atât la proiectul privind extinderea reţelei de apă şi canalizare, cât şi la cel privind managementul integrat al gestiunii deşeurilor. Potrivit sursei citate, proiectul privind alimentarea cu apă înaintase de la 0% la 1,21% de la sfârşitul anului 2011 până la jumătatea acestui an.

Fapt recunoscut, de altfel, şi de beneficiarii acestui proiect. Preşedintele Consiliului Judeţean, Ciprian Dobre, susţine că acest proiect este în întârziere cu aproape 12 luni din cauza contestaţiilor depuse de către participanţii la licitaţiile privind contractarea executanţilor proiectului. Sunt în joc 110 milioane de euro, pe care autoritatea judeţeană nu are de gând să îi piardă, motiv pentru care a solicitat Autorităţii de Management din Ministerul Mediului o prelungire a termenului de finalizare a proiectului. Termenul de finalizare ar fi 2015. Până acum, s-au semnat contracte de prestări servicii de consultanţă şi proiectare, dar şi de lucrări, şi anume pentru reabilitatarea staţiilor de epurare din Reghin şi Tîrnăveni. Numărul total de contracte de lucrări este de 16, potrivit reprezentanţilor Aquaserv, beneficiarul proiectului.

Celălalt proiect mai sus-amintit este mai avansat, fapt demonstrat şi de procentul mai mare de realizare a lucrărilor care a crescut de la 1,23%, cât era la sfârşitul anului trecut la aproape 8% la jumătatea acestui an. Întârzierile sunt puse în cârca Primăriei Tîrgu-Mureş care nu s-a grăbit cu licitaţia pentru construcţia drumului şi introducerea utilităţilor – curent electric, apă şi canalizare la staţia de transfer din satul Vălureni, comuna Cristeşti. Proiectul privind managementul integrat al deşeurilor are o valoare de 44 de milioane de euro.

Apa noastră cea de toate zilele

Derularea investiţiilor privind reţelele de apă şi canalizare este dezastruoasă şi dacă ne referim la finanţarea lor în baza HG 577 din 1997. Din nouă lucrări pe subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor, aprobate spre finanţare în comunele Brâncoveneşti, Şăulia, Cristeşti, Sîngeorgiu de Mureş, Grebenişu de Câmpie, Mica, Suplac, Viişoara şi Zagăr, singura începută este cea din comuna Brâncoveneşti. Restul sunt cel mult la stadiul de fezabilitate sau proiect tehnic pentru că fie nu au fost finanţate, fie au fost finanţate insuficient. Vorbim despre o sumă totală de aproape 46 de milioane de lei şi în stilul românesc proiectele au fost aprobate înainte să existe sursa de finanţare, cu toate că în legea bugetului scrie negru pe alb altceva. În ceea ce priveşte subprogramul de canalizare şi epurare a apelor uzate, situaţia este şi mai tragică. Din cele nouă proiecte depuse de administraţiile publice comunale – Saschiz, Brâncoveneşti, Cristeşti, Sîngeorgiu de Mureş, Pănet, Vărgata, Suseni, Aluniş şi Suplac, niciunul nu este măcar început. În acest an, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a cuprins în buget alocarea a 9 milioane de lei acestor proiecte dintr-un necesar total de aproape 90.

Puţin mai bine stăm în ceea ce priveşte drumurile comunale. Din cele 23 care au fost propuse spre finanţare MDRT, patru au fost realizate integral prin eforturile autorităţilor locale – vorbim de comunele Zau de Câmpie, Ideciu de Jos, Mica şi Pogăceaua. Doar că Ministerul nu a aprobat banii din motive rămase necunoscute. Pentru modernizarea celor 23 de drumuri ar fi necesare 36 de milioane de lei.

La Răstoliţa a început realizarea reţelei de canalizare, proiect derulat prin intermediul Ministerului Mediului. Stadiul proiectului e undeva la 50%, iar costul investiţiei la 9 milioane de lei. La fel, 3,9 milioane de lei ar urma să coste introducerea reţelei de apă curentă, proiect finanţat pe OG 7 început şi nici până acum finalizat. În funcţie de bani, lucrările vor continua sau vor intra în conservare.

Alte întârzieri

Nu sunt însă singurele probleme constatate în derularea proiectelor de investiţii în judeţul Mureş. Să începem cu investiţia nefinalizată Patinoarul Artificial, beneficiar Clubul Sportiv Mureşul, de lângă Stadionul Municipal de care şi-a legat numele deputatul UDMR Borbély László. Lucrările la ceea ce se vroia cel mai mare patinoar artificial din România au început în iunie 2008 şi urmau să fie finalizate în luna decembrie a aceluiaşi an. Ceea ce nu s-a întâmplat. În luna decembrie 2008, Primăria Tîrgu-Mureş a emis o nouă autorizaţie de construcţie potrivit căreia lucrările urmau să se încheie în luna decembrie a anului următor. Pe şantier au lucrat muncitorii şi specialiştii Kesz Ungaria, Ecoterm Ardeal şi Izorep, valoarea lucrărilor fiind estimată la peste şase milioane de euro, bani de la bugetul de stat.

Lucrările nu s-au încheiat nici în decembrie 2009, nici în 2010 şi nici măcar în 2012. S-au cheltuit în schimb în jur de 20,5 de milioane de lei şi ar mai fi nevoie de încă vreo şase pentru ca patinoarul să fie funcţional şi să fie dotat conform standardelor competiţionale internaţionale. Speranţele s-au legat după cum a menţionat şeful Direcţiei Judeţene de Sport, Horaţiu Cioloboc, de o rectificare bugetară aşteptată în această vară după ce anul trecut s-a aprobat, dar banii nu au mai ajuns la CS Mureşul. Iar sursele noastre spun că nu prea ar vrea nimeni să îşi mai asume această investiţie deoarece ar fi cel mai scump patinoar din Europa, raportat la capacitatea sa – 1.800 de locuri, teren – 1.800 de mp şi dotări.

Iar dacă am amintit de patinoar să nu uităm de Stadionul Municipal. În vara lui 2010, Primăria Tîrgu-Mureş după ce a plâns vreo alţi 10 ani că nu îi este transferat stadionul în patrimoniu îl primea cadou de la Guvernul Boc. De atunci au trecut doi ani şi nici măcar o bucată de lemn nu a fost schimbată din tribunele fostului stadion ASA. Primăria l-a primit cu titlu gratuit şi cu sarcina de a nu-i schimba timp de 5 ani zile destinaţia. Mai sunt vreo trei şi edilii pot să îl demoleze şi să construiască altceva acolo. Dacă rămânem la Primăria Tîrgu-Mureş, lucrurile nu stau mai bine cu terenul şi cazarma obţinute de la Ministerul Apărării Naţionale sau cu cel aferent Aeroclubului Tîrgu-Mureş, transmis din patrimoniul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

În cel de-al doilea caz, aleşii locali au votat recent caietul de sarcini pentru găsirea unei companii care să se ocupe de proiectarea Aerodromului ce va fi dat la schimb. Nu ştim însă dacă Primăria are măcar terenul. Până atunci însă, reprezentanţii Aeroclubului Elie Carafoli continuă să organizeze spectaculoasele demonstraţii aviatice, să instruiască paraşutişti şi să închirieze hangarele pentru piloţii proprietari de avioane private.

Banii, piatra de moară legată de gâtul primarilor

Nici în domeniul educaţiei, lucrurile nu arată roz. Celebru este cazul de la Iernut, unde a început construcţia unei grădiniţe în 1996, lucrare care nu este finalizată nici în ziua de azi, cu toate că, inclusiv, mass-media a prezentat acest caz. Nu este singura unitate de învăţământ din Iernut cu probleme. Din cauza lipsei fondurilor, lucrările la internatul de la Grupul Şcolar din oraş, respectiv Şcoala Generală din satul Sălcud nu au mai fost finalizate.

La fel s-a întâmplat în cazul şcolilor din comuna Cucerdea, Gurghiu şi nu numai. Un caz fericit l-am întâlnit în comuna Crăciuneşti. Şi aici noua şcoală era acum doi ani lăsată în şantier, dar de atunci până azi, lucrările au fost finalizate.

Sunt doar câteva exemple de şantiere deschise şi apoi oprite din cauza, în principal, a lipsei finanţării. În acest răstimp, sunt aprobate lucrări pentru care se plătesc din bugetul de stat sume astronomice, când se plătesc.

Ligia Voro

Read more »

Bani pentru programul de diabet

By |

Bani pentru programul de diabet

CJAS Mureș a anunțat că au fost suplimentate fondurile destinate subvenționării medicamentelor din Programul Național de Diabet (ADO, insuline și tratament mixt). Anunțul vine după ce săptămâna trecută CJAS anunțase epuizarea fondurilor pentru aceste tratamente. Costul unei rețete pentru acești bolnavi de regulă trece de 1.000 de lei, iar 2012 este al treilea an consecutiv în care Casa are probleme cu bugetul destinat acestor medicamente.

C.H.

Read more »

Fonduri epuizate la Programul Național de Diabet

By |

Fonduri epuizate la Programul Național de Diabet

Bolnavii de diabet rămân din nou la mâna farmaciștilor, pentru că s-au epuizat fondurile Casei Județene de Asigurări de Sănătate Mureș destinate subvenționării acestor medicamente. Într-un comunicat de presă, CJAS Mureș precizează:

CAS Mureş vă aduce la cunoştinţă epuizarea in data de 08.06.2012 a creditelor de angajament destinate eliberarii medicamentelor pentru PNS 5 PROGRAMUL NATIONAL DE DIABET (ADO, INSULINE SI TRATAMENT MIXT). În acest sens, vă informăm că CAS Mureş face toate demersurile necesare pentru suplimentarea fondurilor alocate cu această destinaţie pentru anul 2012.

Este al treilea  an consecutiv în care bugetul destinat acestor medicamente este subdimensionat, iar înainte de jumătatea intervalului bolnavii rămân fără medicamente. Costurile acestor rețete trece de 1.000 de lei, iar acum bolnavii rămân la mila producătorilor și distribuitorilor de medicamente care sunt de acord să elibereze în continuare aceste medicamente în condițiile în care CJAS și-a epuizat bugetul.

C.H.

Read more »