Posts Tagged “Harghita”

Circulaţie întreruptă în Harghita

By |

Circulaţie întreruptă în Harghita

harta_lacu_rosu_3Circulaţia pe DN 12 C, care face legătura între Gheorgheni şi Bicaz, este întreruptă marţi seara în zona staţiunii Lacu Roşu, după ce, în urma ploilor torenţiale, apele pârâului Bicaz s-au revărsat şi au acoperit carosabilul.

Potrivit informaţiilor furnizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Harghita, carosabilul este inundat pe aproximativ 400 de metri, apa ajungând la jumătate de metru, ceea ce a dus la întreruperea traficului.

Localnicii au spus că circulaţia este redusă la această oră şi doar câteva maşini aşteaptă ca apele să se retragă.

În judeţul Harghita plouă torenţial de câteva ore, fiind înregistrate probleme în Miercurea Ciuc, unde apa a intrat în mai multe subsoluri de blocuri şi case, dar şi în localităţile Voşlăbeni şi Leliceni, unde apa scursă de pe versanţi a inundat mai multe gospodării. De asemenea, pompierii au intervenit pentru stingerea a patru incendii izbucnite la grajduri din localităţile Delniţa, Siculeni, Mihăileni şi Remetea provocate, cel mai probabil, de trăsnete.

Judeţul Harghita se află sub avertizare de cod meteo şi hidrologic, fiind prevăzute averse cu caracter torenţial, descărcări electrice, dar şi scurgeri de pe versanţi cu depăşiri ale cotelor de atenţie.

Sursa AGERPRES/

Read more »

Proiectul Samaris pe Valea Mureşului

By |

Proiectul Samaris pe Valea Mureşului

news_image_225485_22582_largeAdministraţia Fondului Cultural Naţional, Muzeul Judeţean Mureş şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni finanţează proiectul Samaris cu suma de 65.000 de lei. Arheologul Daniel Cioată, managerul de proiect a precizat că proiectul se referă la protejarea monumentelor saline ale zonei dintre defileul Deda până la Depresiunea Homoroadelor. Cea mai bogată zonă saliferă din Transilvania cuprinde 3 situri arheologice, la Sărăţeni şi Orşova în judeţul Mureş şi la Comăneşti în Harghita, 2 fântâni la Jabeniţa şi Corund, o baie sărată la Jabeniţa precum şi peisajele cultural-naturale la Sovata, Praid şi Jabeniţa.

Toate monumentele incluse în proiect se află într-un proces accelerat de degradare din cauza agresiunii umane şi a factorilor naturali, dar proiectul urmăreşte ca obiectivele să fie incluse în Lista Naţională a Monumentelor, să se afle sub protecţia legii ca apoi  să intre în circuitul turistic.(EM)

Sursa RTM

Read more »

La Bac 2014 în Harghita

By |

La Bac 2014 în Harghita

61347065La proba orală de limba maghiară începută miercuri, s-au înscris aproximativ 1.700 de elevi harghiteni. Reprezentanţii IŞJ Harghita au precizat că, până în prezent, nu s-au înregistrat cazuri medicale care să necesite susţinerea bacalaureatului în condiţii speciale. Secretarul comisiei judeţene de bacalaureat, inspectorul Hodgyai Laszlo, a declarat pentru Agerpres că la examenul de bacalaureat s-au înscris, în total, 2.656 elevi harghiteni, dintre care 1.721 vor susţine proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, ce se desfăşoară în perioada 11-13 iunie. În ceea ce priveşte probele scrise, care vor avea loc peste trei săptămâni, s-au înscris 2.513 elevi la limba română, 1.777 la limba maghiară, 1.788 de candidaţi la matematică şi 578 la istorie. La cele zece discipline opţionale vor participa 2.334 de elevi, cei mai mulţi dintre ei alegând geografia şi biologia.
În Harghita există zece centre de examen pentru bacalaureat şi un centru de evaluare, organizat la Miercurea Ciuc. Aproape 300 de elevi care au absolvit în acest an clasa a XII-a nu s-au înscris la bacalaureat, fie pentru că au rămas corigenţi, fie pentru că nu doresc să participe la acest examen.(EM)



 

 

Read more »

O comunitate puternică, UDMR

By |

O comunitate puternică, UDMR

win_sog_bKelemen Hunor consideră comunitatea maghiară din Transilvania o comunitate puternică care dispune de o reprezentare puternică. Pe de o parte, rezultatele obţinute (mai mult…)

Read more »

50 de proiecte au câștigat „Spații Verzi”

By |

50 de proiecte au câștigat „Spații Verzi”

proiecteUn număr de 50 de proiecte de mediu vor fi finanţate de către MOL România cu suma de 650.000 lei, în cadrul Programului ,,Spaţii Verzi”, derulat de Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc.

Potrivit unui comunicat, au fost primite 179 de cereri de finanţare, din 35 de judeţe, iar Fundaţia pentru Parteneriat a selectat 50 de proiecte câştigătoare. Pentru componenta ,,Spaţii Verzi Urbane” au fost depuse 94 de proiecte, dintre care 27 au fost declarate câştigătoare de către comitetul de evaluare a programului.
Se vor reamenaja curţi de şcoli, de grădiniţe, parcuri publice şi curţi ale centrelor de copii în 25 de oraşe, din 17 judeţe. În comunicatul menţionat se mai arată că vor fi plantaţi peste 2.000 de arbori şi arbuşti şi în jur de 14.000 flori, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi de spaţii verzi.

Arii Naturale Protejate

La categoria ,,Arii Naturale Protejate” au fost propuse 85 de proiecte, iar 23 dintre acestea au fost selectate pentru finanţare. Câştigătorii au obţinut fonduri pentru activităţi tip Junior Ranger, amenajarea de poteci tematice, organizarea de evenimente precum ,,Ziua Rezervaţiei”, ,,Ziua Biodiversităţii”, expoziţii şi amenajarea unor centre de vizitare. Proiectele se vor derula în 14 judeţe din ţară.
Directorul Fundaţiei pentru Parteneriat, László Potozky, a declarat că interesul organizaţiilor şi comunităţi de a se implica în activităţi de protecţia mediului este unul crescut.
,,Evaluarea proiectelor din cadrul celor două componente ale programului ‘Spaţii Verzi’ ne-a demonstrat interesul continuu al organizaţiilor neguvernamentale şi al comunităţilor de a se angaja în activităţi care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu urbane, respectiv la conştientizarea valorii patrimoniului natural din România. Modalităţile de abordare descrise în cadrul proiectelor aprobate sunt caracterizate printr-un grad ridicat de inovaţie şi creativitate”, a declarat László Potozky, director al Fundaţiei pentru Parteneriat.

La rândul său, Kinga Daradics, director al MOL România, a precizat că responsabilitatea faţă de mediu trebuie dublată de eforturi consecvente pe termen lung. ,,Este parte a filosofiei noastre de afaceri şi vom rămâne un partener de încredere al celor care vor să realizeze proiecte verzi, care vor înfrumuseţa şi îmbunătăţi viaţa comunităţilor, cu efecte durabile şi sustenabile”, a spus ea.

134.000 de voluntari

În cadrul celor opt ediţii anterioare ale programului Spaţii Verzi, desfăşurate în perioada 2006-2013, s-au implicat peste 134.000 de voluntari. Proiectele finanţate au ,,înverzit” o suprafaţă de circa 363.000 de metri pătraţi. De asemenea, au fost sprijinite 124 de proiecte de popularizare a importanţei ariilor protejate, prin activităţi variate. Finanţările totale acordate de la începutul programului depăşesc echivalentul a un milion de euro.

Read more »

Întreținerea șanțurilor, în vizorul prefectului

By |

Întreținerea șanțurilor, în vizorul prefectului

santPrefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a dispus acţiuni de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi întreţinute şanţurile şi rigolele în localităţi, pentru prevenirea inundaţiilor ce ar putea avea loc în timpul primăverii.

Adrian Jean Andrei a declarat că în cadrul acestor controale se vor verifica, în principal, existenţa depozitelor de deşeuri şi de material lemnos pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, precum şi zonele de scurgere a podurilor şi podeţelor , inclusiv modul în care au fost întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere ale apelor pluviale din localităţi.
Controalele vor fi coordonate direct de prefectul Harghitei şi vor fi efectuate de o echipă mixtă formată din reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Gărzii de Mediu, Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
Prefectul Adrian Jean Andrei a subliniat că în localităţile unde se vor identifica nereguli sau unde nu se respectă termenele de remediere a deficienţelor, primarii vor fi sancţionaţi potrivit legislaţiei în vigoare.
,,Autorităţile publice locale nu trebuie să facă altceva decât să respecte legea. Iar aceste controale sunt necesare pentru prevenirea blocajelor în cazul unor inundaţii iminente, care pot duce la pagube materiale sau chiar la pierderi de vieţi omeneşti”, a declarat prefectul Harghitei.

Read more »

Incze Csongor, nou vice al CJ Harghita

By |

Incze Csongor, nou vice al CJ Harghita

Incze-CsongorVicepreşedintele organizaţiei de tineret a UDMR Odorhei, Incze Csongor, în vârstă de 31 ani, a fost ales miercuri vicepreşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, după ce postul a rămas liber în urma numirii fostului vicepreşedinte, Birtalan Jozsef, în funcţia de şef al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Incze Csongor a fost ales în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita, fiind singura propunere a grupului UDMR, ai cărei membri sunt majoritari în acest organism. El a fost votat de 21 dintre consilieri, în vreme ce consilierii Partidului Civic Maghiar (PCM) nu au dorit să participe la vot, pe motiv că vicepreşedintele trebuie ales în şedinţă ordinară şi nu extraordinară. În plus, reprezentanţii PCM au reclamat faptul că UDMR ‘face politică de forţă’ şi tratează această formaţiune ca pe ‘fratele mai mic, căruia îi mai dă câte o palmă’, făcând referire la faptul că grupul civicilor maghiari nu a fost consultată în alegerea vicepreşedinţilor.
Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a ţinut să puncteze faptul că doreşte să continue colaborarea cu opoziţia, pentru ca, în deciziile luate, ,,să se oglindească şi părerea celor care nu au votat cu UDMR” şi le-a cerut reprezentanţilor grupurilor din consiliu să discute între ei.

Cine este

Noul vicepreşedinte al CJ Harghita, Incze Csongor, a absolvit Facultatea de inginerie informatică la Budapesta, a fost timp de patru ani şeful biroului parlamentar al deputatului Antal Istvan, a lucrat timp de un an ca şi consilier în Ministerul Comunicaţiilor, iar în prezent este reprezentant vânzări pentru Harghita şi Covasna al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, funcţie de unde va trebui să se suspende, în următoarele 15 zile.
El a declarat că va avea aceleaşi atribuţii ca şi fostul vicepreşedinte Birtalan Jozsef şi va lucra în echipă la proiectele Consiliului Judeţean Harghita.
În mod tradiţional, dacă preşedintele CJ Harghita provine din zona Ciuc, ceilalţi doi vicepreşedinţi trebuie să reprezintă zonele Odorhei, respectiv Gheorgheni, acest algoritm fiind păstrat cu stricteţe în ultimii ani.

Read more »

Peste 120 de producători la Târgul de paşte

By |

Peste 120 de producători la Târgul de paşte

targ de pastePeste 120 de producători şi meşteşugari din Harghita au participat la sfârșitul săptămânii trecute, vineri şi sâmbătă, la Târgul de paşte al produselor locale şi tradiţionale, în pofida ploii persistente şi a temperaturilor scăzute.

În parcarea clădirii Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc şi sub coloanele imobilului au fost amplasate standuri cu produse dintre cele mai diverse, de la preparate din carne şi lapte, siropuri, pâine de casă şi turtă dulce până la ouă încondeiate, ţesături, îmbrăcăminte, bijuterii lucrate manual sau decoraţiuni de Paşte. Atmosfera a fost întreţinută de fanfara din localitatea Cârţa, care a interpretat cântece de promenadă.

Cojocarul Peter Istvan

Peter Istvan este un cojocar din comuna Zetea şi prezintă publicului căciuli, cojoace sau mănuşi. Chiar dacă vine primăvara, el speră să vândă câte ceva înainte de Paşte, dar recunoaşte că cei care sunt interesaţi de produsele sale sunt mai ales turiştii.
,,Am 65 de ani şi fac acest meşteşug din 1968. Mă ajută nevasta şi un fecior. Acum ne pregătim să începem argăseala pieilor, după ce sunt tăiaţi mieii şi toată vara asta facem. Iar iarna ne apucăm de lucru şi muncim până în primăvară”, a spus Peter István.

Veres Imre, dogar din satul Fâncel

La târg a venit şi Veres Imre, un dogar din satul Fâncel, zona Odorhei, care oferă la vânzare butoiaşe şi putini pentru făcut brânza sau pentru iaurt, dar şi alte obiecte de lemn necesare în bucătărie. Întrebat dacă produsele sale au căutare, Veres Imre a replicat: ,,Care cumpără, cumpără şi care nu, nu. Noi să fim sănătoşi”.

Dajka Julianna, Faluvegi Irma – mărgele și covoare

În apropierea standului bătrânului dogar expune Dajka Julianna, din Miercurea Ciuc, care realizează ouă brodate cu mărgele, în vreme ce Faluvegi Irma, o ţesătoare din municipiu, a venit la târg cu covoare de perete tradiţionale, pe care le realizează cu multă migală şi cu care vorbeşte ,,pentru a le însufleţi”.
La această ediţie a târgului s-a desfășurat şi un concurs de brânzeturi, organizat de Asociaţia producătorilor tradiţionali din Harghita şi o prezentare a mărcii ,,Hargita Sajt” (nr: ,,Caşcavalul Harghita”). De asemenea, în holul Consiliului Judeţean a fost deschisă o expoziţie care are ca temă energia regenerabilă şi unde cei interesaţi vor putea vedea sisteme de colectoare solare, cazane pe biomasă şi pot adresa întrebări experţilor din domeniul eficienţei energetice a caselor.

Tradiţionalul Târg de Paşte de la Miercurea Ciuc este organizat de Consiliul Judeţean Harghita, prin Camera Agricolă, cu scopul de a încuraja locuitorii să cumpere produse de calitate, dar şi pentru a sprijini meşteşugarii şi producătorii locali.

Read more »

Interes ridicat pentru agricultură

By |

Interes ridicat pentru agricultură

agricol (2) tractor campAproximativ 15.000 fermieri harghiteni au depus, până în prezent, cererile pentru acordarea subvenţiei pe suprafaţă, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), ceea ce înseamnă aproape jumătate din numărul solicitărilor programate până în 15 mai.

Şeful APIA Harghita, Haschi Andras, a declarat că perioada de depunere a cererilor este 1 martie – 15 mai şi sunt aşteptaţi aproximativ 32.000 fermieri. Dacă în anii trecuţi, în aceeaşi perioadă, abia se depuseseră 10.000 de cereri, în acest an interesul este unul foarte ridicat.
,,Până în momentul de faţă, adică în prima treime a lunii aprilie, s-au depus la Centrul Judeţean al APIA Harghita un număr de aproximativ 15.000 de cereri, ceea ce însumează o suprafaţă de aproximativ 90.000 de hectare. Pentru ca să putem termina în perioada optimă, adică 15 mai, trebuie să se depună zilnic aproximativ 680 de cereri în judeţ, iar în momentul de faţă noi preluăm chiar acest număr de cereri şi pot să spun că ne-am încadrat sută la sută în grafic. Faţă de anii trecuţi stăm mult mai bine”, a declarat Haschi Andras.
Fermierii harghiteni au primit, în ultimii şapte ani, de la aderarea României la Uniunea Europeană, peste 300 de milioane de euro, reprezentând subvenţii pe suprafaţă, fonduri accesate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA).
Potrivit specialiştilor, aceste fonduri sunt folosite pentru dezvoltare rurală, pentru creşterea nivelului de trai de la sate, astfel încât fermierii să nu-şi dorească să se mute la oraş.
Campania de preluare a cererilor pentru anul 2014 se desfăşoară în perioada 1 martie-15 mai, dar va continua încă 25 de zile şi după această dată, dar cu aplicarea unei sancţiuni de 1% pe zi.

Read more »

Turiştii, așteptați în Harghita de Paști

By |

Turiştii, așteptați în Harghita de Paști
În Harghita, ficiorii merg la ,,stropitul fetelor”

În Harghita, ficiorii merg la ,,stropitul fetelor”

Turiştii din România şi Ungaria sunt aşteptaţi să-şi petreacă sărbătorile pascale în pensiunile din Harghita cu bucate tradiţionale şi programe speciale, atât Paştele ortodox, cât şi cel catolic fiind celebrate, în acest an, în aceeaşi zi.

Praid

Unele dintre cele mai căutate pensiuni sunt cele aflate în zona Praid, unde turiştii vin pentru relaxare şi pentru a face tratament în salina din localitate.
Reprezentanta unei agenţii de turism din Praid, Laszlo Ildiko, a declarat că gradul de ocupare a pensiunilor din zonă este de 70-75%, în vreme ce în centrul localităţii nu se mai găsesc locuri de cazare. Cei mai mulţi turişti sunt din România, dar există şi rezervări făcute de turişti din Ungaria care îşi vor petrece Paştele în această zonă. Laszlo Ildiklo a spus că de pe masa festivă nu vor lipsi ouăle roşii, mielul umplut sau cozonacul şi, în premieră, va fi pregătită o ,,pâine a soarelui”, care va avea forma florii soarelui şi ,,va fi umplută cu seminţe şi şuncă”.
Preţurile practicate de pensiunile din zona Praid pornesc de la 55-60 de lei pe zi, cazare, şi ajung până la peste 100 de lei, în funcţie de categorie.

Valea Ghimeşului

Şi la pensiunile de pe Valea Ghimeşului se fac ultimele pregătiri pentru sărbătorile pascale. Zona este una deosebit de frumoasă şi mulţi turişti au ales să sărbătorească aici Învierea Domnului.
Csillip Arpad este proprietarul unei pensiuni din Valea Rece şi afirmă că toate locurile de cazare au fost ocupate de Paşte de turişti din Bucureşti, Iaşi sau din Ungaria. Oaspeţilor li s-au pregătit programe speciale, ei putând să vopsească şi să încondieze ouă sau să frământe cozonaci, împreună cu angajatele pensiunii. Csillip Arpad a spus că turiştilor li se pregăteşte pentru masa de Paşte miel la cuptor, drob sau pâine umplută cu ciolan afumat, o specialitate a acestei pensiuni. De asemenea, în a doua zi a Paştelui catolic, turiştii vor putea vedea obiceiul ,,stropitului fetelor”, foarte iubit în zonă.
,,Suntem pe ultima sută de metri cu pregătirile, iar turiştii vor avea parte de bucate tradiţionale, specifice zonei, vor putea să vopsească şi să încondeieze ouă, dar vor putea merge cu noi la stropit în satele din împrejurimi şi vor participa şi la o petrecere”, a declarat Csillip Arpad.
Preţurile practicate la această pensiune sunt cuprinse între 30 şi 60 de euro pe zi, all inclusive.

Băile Tuşnad

În staţiunea Băile Tuşnad jumătate dintre locurile de cazare din pensiuni sunt ocupate, interesul turiştilor fiind destul de ridicat, a precizat primarul Albert Tibor. El a subliniat că înainte de sărbători turiştii pot mânca preparate de post, iar de pe masa de Paşte nu vor lipsi ouăle roşii, mielul şi palinca. De asemenea, centrul wellness din staţiune, deschis în această iarnă, va avea program prelungit pentru a sta la dispoziţia tuturor celor care doresc să se relaxeze după o masă copioasă.
Tarifele în staţiunea Băile Tuşnad sunt cuprinse între 350-700 de lei, pentru trei zile, all inclusive, în funcţie de categoria pensiunii.

Borsec

Un interes mai mic se manifestă pentru staţiunea Borsec, unde doar aproximativ 30% din locurile de cazare sunt ocupate. Preşedintele Asociaţiei de Turism din Borsec, Sarpatki Melania, a declarat că turiştii care au ales să-şi petreacă sărbătorile pascale în staţiune vor putea vizita împrejurimile şi peşterile din zonă, însoţiţi de un ghid, dar se vor putea relaxa şi la minicentrul de tratament cu apă minerală, ,,Baia O-Saros”. Bucatele pascale vor fi ,,specific ungureşti”, iar pentru un pachet de patru zile şi trei nopţi, tarifele pornesc de la 100 de lei pe zi cazare şi ajung la 280 de lei cu demipensiune şi masă festivă.

Read more »

Modernizarea satelor mici, un proiect unic

By |

Modernizarea satelor mici, un proiect unic

modernizareConsiliul Judeţean (CJ) Harghita derulează, de câţiva ani, un program destinat modernizării satelor mici, ce vizează electrificarea gospodăriilor, repararea şcolilor şi grădiniţelor sau reabilitarea drumurilor.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că este vorba de un program cadru, unic la nivel naţional, destinat modernizării satelor mici, în cadrul căruia se derulează un subprogram ce vizează electrificarea acestora. Borboly a spus că este inacceptabil ca în secolul XXI sate întregi să fie neelectrificate, iar copiii să înveţe la lumina lămpilor, motiv pentru care autoritatea judeţeană s-a implicat în rezolvarea acestei probleme, după ce a văzut că de la nivel central nu se alocă fonduri în acest sens.

Program unic în țară

,,Este un program unicat în ţară, prin care Consiliul Judeţean s-a implicat pentru rezolvarea unei necesităţi, unei probleme majore. Pentru că în secolul XXI nu este bine şi este inacceptabil ca sate întregi să nu fie electrificate, copiii să înveţe la lumina lămpilor sau să se folosească combustibil pentru iluminat şi pentru aparatură electronică. Foarte mulţi oameni nu au frigider sau nu folosesc un calculator. (…) De aceea, din 2010, noi ne-am implicat şi am realizat, în cadrul programului cadrul pentru satele mici, un subprogram intitulat ,,Electrificarea satelor mici”, de sub 100-200 de locuitori. Astfel, realizăm investiţii în comun cu localităţile respective şi cu locuitorii care vor fi beneficiari”, a declarat preşedintele CJ Harghita.
El a spus că electrificarea se realizează în sistem ,,clacă”, respectiv Consiliul Judeţean ,,cumpără cablurile de tensiune şi transformatoarele şi finanţează lucrarea, iar racordarea şi planul lucrării sunt realizate de către locuitori şi de autorităţile locale”.
Potrivit sursei citate, în ultimii ani, peste zece sate mici au fost electrificate, ceea ce înseamnă mai mult de 500 de gospodării. În acest an se află pe listă şi alte localităţi, cum ar fi Borzon, Hodoşa, Şicasău şi Liban.
În afară de electrificarea zonelor respective, prin acelaşi program al CJ Harghita, sute de locuitori au fost racordaţi la reţeaua de apă şi canalizare, drumurile au fost reabilitate, iar grădiniţele şi şcolile au fost reparate. În ceea ce priveşte suma cheltuită, Borboly a spus că este de ordinul milioanelor de euro, întrucât din cele 237 de localităţi din judeţ, 100 sunt sate mici şi în majoritatea dintre acestea s-au realizat lucrări de acest gen.
,,Avem programul cu drumuri, cu electrificarea, de alimentare cu apă, programul de clacă pentru repararea şi modernizarea şcolilor şi grădiniţelor şi căminelor culturale şi aşa dăm o şansă oamenilor de acolo pentru o viaţă normală. Şi dăm o posibilitate ca depopularea acestor localităţi să se reducă şi să fie reversibilă, pentru că avem multe cazuri în care oameni de la oraş s-au mutat într-o astfel de localitate. Şi ideea de bază este aceea că valorile tradiţionale, natura, artizanatul, foarte multe lucruri pot fi păstrate în aceste sate mici”, a punctat Borboly Csaba.

Și Internet

Acesta a adăugat că va încerca şi derularea unui subprogram, intitulat ,,Internet pentru satele mici”, în sistem broadband, în condiţiile în care în aceste localităţi nu există acoperire nici pentru reţelele de telefonie mobilă şi sunt, de multe ori, izolate.

Read more »

14 milioane de lei pentru investiții

By |

14 milioane de lei pentru investiții
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a spus că suma primită este binevenită şi datorită ei, în curând, condiţiile de trai ale oamenilor se vor îmbunătăţi

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a spus că suma primită este binevenită şi datorită ei, în curând, condiţiile de trai ale oamenilor se vor îmbunătăţi

Mai multe investiţii începute în 20 de localităţi harghitene vor fi finalizate în perioada următoare, după ce autorităţile locale au primit fonduri în valoare totală de 14 milioane de lei, de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Contractele de finanţare, în valoare totală de 14.1 milioane de lei, au fost semnate marţi, la sediul Consiliului Judeţean Harghita, banii fiind alocaţi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, subprogramul ,,Modernizarea satului românesc”.
Investiţiile din cele 20 de localităţi vizează, în principal, finalizarea reţelelor de apă şi canalizare şi a drumurilor comunale. De asemenea, Consiliul Judeţean Harghita a semnat patru contracte pentru finalizarea unor drumuri judeţene şi pentru realizarea unui zid de sprijin la Cristuru Secuiesc.
Primarii şi-au manifestat satisfacţia că lucrările, începute de câţiva ani, vor fi terminate şi au spus că au în plan demararea unor noi investiţii.
,,Am semnat astăzi pentru finalizarea DC 74, din comuna Gălăuţaş, pe care sperăm să-l terminăm în acest an. Drumul e început din 2008 şi cu aceşti bani – 257.0000 lei-vom finaliza proiectul”, a declarat Radu Ţăran, primarul comunei Gălăuţaş.
La rândul său, primarul comunei Lueta, Lazar Zoltan, şi-a exprimat bucuria că va putea finaliza realizarea canalizării şi a staţiei de epurare şi că va putea pune în funcţiune sistemul.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a spus că suma primită este binevenită şi datorită ei, în curând, condiţiile de trai ale oamenilor se vor îmbunătăţi.

Decizii echitabile

,,Noi credem că acum, la începutul anului, când şi UDMR a intrat la guvernare, este foarte binevenită această sumă pentru judeţul Harghita, având în vedere că avem foarte multe proiecte deja în derulare, care sunt aproape de a fi finalizate. Şi astăzi am semnat contracte prin care (…) în maxim două luni se pot finaliza lucrările început, prin care vom ajuta, ca oamenii care trăiesc în aceste localităţi să aibă o viaţă normală”, a declarat Borboly Csaba.
Acesta a adăugat că de la Ministerul Dezvoltării a mai a fost alocată suma de 11 milioane de lei, pentru care se vor semna contracte în perioada următoare, în vederea începerii unor investiţii noi.
Borboly a punctat faptul că banii nu au fost împărţiţi ,,din pixul preşedintelui”, ci deciziile au fost echitabile.
,,Am promis primarilor (…) că deciziile CJ vor fi echitabile, pot fi susţinute şi vor ajuta aproape fiecare localitate din Harghita exact acolo unde rana doare cel mai tare. Şi acum pot să ciocnesc un pahar de vin cu primarii pentru că am reuşit să mă ţin de promisiune (…) Fiecare a înţeles că nu trebuie să ne certăm la fiecare împărţeală de bani, ci să avem o strategie prin care să ne corelăm în aşa fel încât peste tot oamenii să primească o şansă să trăiască mai bine”, a adăugat Borboly Csaba.
De altfel, după ce au fost semnat contractele, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita le-a oferit primarilor câte un pahar de vin din producţia proprie, cu care intenţionează să iasă pe piaţă, în curând.

Read more »

Hoții din Odorheiu Secuiesc au fost prinși

By |

masini-politieO grupare infracţională specializată în furturi din garaje, societăţi comerciale sau chiar cimitire a fost destructurată de poliţiştii harghiteni.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, a declarat că este vorba de patru tineri din municipiul Odorheiu Secuiesc, cu vârste cuprinse între 23-29 ani, despre care existau indicii de mai mult timp că acţionează în oraş şi în satele din împrejurimi. În cursul zilei de joi (10 aprilie) au fost efectuate mai multe percheziţii domiciliare la cei patru şi la doi apropiaţi ai acestora, în urma acestora fiind descoperite mai multe bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Gheorghe Filip a spus că este vorba de scule electrice şi unelte (moto-fierăstraie, moto-cositori, truse de scule, generatoare electrice, maşini de găurit) sustrase din societăţi comerciale şi garaje, precum şi arbuşti ornamentali şi obiecte din cupru şi alamă sustrase din cimitire, dar şi animale furate din diferite gospodării.
În urma cercetărilor efectuate, până la acest moment, s-a stabilit că tinerii au sustras bunurile şi animalele în ultima parte a anului 2013 şi în cursul anului 2014 până în prezent, fiind documentate 19 infracţiuni de furt, cu o valoare totală a prejudiciului de aproximativ 50.000 de lei.
Toate bunurile respective au fost ridicate în vederea stabilirii provenienţei acestora şi restituirii lor către părţile vătămate. Gheorghe Filip a precizat că pentru o parte a bunurilor nu s-au găsit încă proprietarii, ceea ce înseamnă că numărul infracţiunilor este mai mare.
Cei patru au fost reţinuţi şi vor fi prezentaţi instanţei, cu propunere de arestare preventivă.
,,Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii întregii activităţi infracţionale a suspecţilor, urmând să fie extinse şi cu privire la alte furturi aflate în lucru cu autori necunoscuţi, dar şi la alţi eventuali participanţi”, a conchis purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita.

Read more »

Castorii, protejați de lege, produc inundații

By |

Castorii, protejați de lege, produc inundații

castoriBarajele construite de castori pe râul Olt şi afluenţi ai acestuia, pe raza judeţului Harghita, din cauza cărora în fiecare an se produc inundaţii, când sunt precipitaţii mai însemnate, rămâne în continuare o problemă pentru a cărei rezolvare autorităţile nu au soluţii.

Directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Harghita, Miklós Geza, a ridicat această problemă în cadrul şedinţei ordinare a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU). Acesta a spus că începând din luna februarie, specialiştii instituţiei au identificat pe râul Olt şi afluenţii acestuia baraje construite de castori, problema fiind că din cauza acestora se produc inundaţii şi, implicit, pagube. Mai multe comunităţi locale au depus o serie de reclamaţii scrise şi verbale, problema devenind destul de mare. Întrucât castorii sunt animale strict protejate de lege – iar dacă sunt luate împotriva lor „măsuri drastice”, atunci amenzile prevăzute de lege sunt foarte mari – nu se poate face nimic în rezolvarea acestei probleme. Totuşi, în cazul pagubelor provocate de aceste animale protejate de lege, statul trebuie să asigure fonduri pentru despăgubiri. Însă directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Harghita a spus că până în momentul de faţă nu s-au înregistrat solicitări pentru a se acorda aceste despăgubiri.

Cursurile de râu au fost populate cu aceste animale la sfârşitul anilor ’90, în judeţul Covasna, de către o asociaţie neguvernamentală. Iar de acolo s-au răspândit în judeţele învecinate, inclusiv în Harghita, numărul lor fiind scăpat de sub control. Autorităţile harghitene în domeniu au spus în cadrul şedinţei că s-a încercat a se găsi o cale de mijloc pentru rezolvarea problemei cu asociaţia respectivă. Dar nu s-a ajuns la niciun consens.

În cadrul aceleiaşi şedinţe semestriale, generalul Gheorghe Pop, inspectorul şef al ISU „Oltul” Harghita, a apreciat că situaţia privind sursele cu alimentare de apă a autospecialelor de intervenţie la incendii, la nivelul judeţului, „este destul de bună”, „deocamdată nefiind puşi în situaţii deosebite”. Un punct mai slab îl constituie rampele de alimentare de la surse naturale de apă, de pe raza localităţilor, acest aspect fiind neglijat după ’90.

La nivelul judeţului Harghita, sunt 1.705 de hidranţi. Dintre aceştia 95 sunt defecţi, procentul de funcţionare a hidranţilor fiind de aproape 95%. Iar privitor la rampele de alimentare la surse naturale amenajate, la ora actuală în judeţ sunt 106.
Situaţia pare bună şi în ceea ce priveşte utilajele, mijloacele şi materialele avute la dispoziţie de către Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă. Şeful ISU „Oltul” a spus că, din datele comunicate de comitetele locale, „noi considerăm că la ora actuală putem face faţă oricărei situaţii de urgenţă”, având în vedere dotările şi materialele avute la dispoziţie.
La nivelul judeţului sunt la dispoziţie 33 de ambulanţe, 58 de autocamioane, 43 de autospeciale, 27 de vidanje, 7 freze, 59 de tractoare cu lamă, 30 de buldozere, 8 autogreble, 14 de utilaje de împrăştiat materiale.

Tot la aceeaşi întâlnire, prefectul judeţului, Adrian Jean Andrei, a propus ca Serviciul Salvamont din cadrul Consiliului Judeţean Harghita să fie inclus în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Acesta a argumentat că Serviciul Salvamont, prin dotările pe care le are la dispoziţie, poate ajuta mult la limitarea efectelor unor situaţii de urgenţă. Adrian Jean Andrei a amintit că iarna care a trecut salvamontiştii harghiteni au intervenit în zonele înzăpezite din ţară şi „au făcut faţă cu brio situaţiei”. „Insist ca acest Serviciu să fie inclus, pentru că aşa este normal”, a accentuat prefectul. Membrii CJSU au fost de acord cu această propunere, urmând ca, în viitor, să se încerce cooptarea în Comitet şi a asociaţiilor de off-road din judeţ, care la rândul lor pot ajuta mult în cazul unor situaţii de urgenţă, datorită autovehiculelor pe care le deţin.

Read more »

Explozii din război

By |

Explozii din război

proiectile-neexplodateÎn luna martie, pe raza judeţului Harghita a fost găsită mai multă muniţie provenită din timpul celor două războaie mondiale, rămasă neexplodată. La Ditrău au fost găsite 9 proiectile perforant-trasoare de diferite calibre, precum şi o lovitură de aruncător, iar la Gheorgheni a fost găsită o grenadă defensivă.

Astfel, săptămâna trecută în Poligonul de Garnizoană din Miercurea-Ciuc, Serviciul Intervenţii Pirotehnice a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a executat o misiune de distrugere a acestor muniţii. Plt. adj. şef Adrian Bârnoagă, din cadrul ISU „Oltul” Harghita, spunea că pentru distrugerea muniţiilor s-au folosit 4,8 kg de trotil şi un număr de 6 capse electrice.
În urma exploziei s-a format un crater cu un diametru de aproximativ 8 metri.
Anul trecut, reprezentanţii ISU „Oltul” au efectuat 11 misiuni, din care 8 au fost de ridicare, transport şi depozitare, iar 3 misiuni de ridicare, transport şi distrugere.
Anul acesta a mai avut loc o misiune de distrugere a unei muniţii pe 20 ianuarie, la Frumoasa.

Read more »

Activităţi de Ziua Naţională a Poliţiei Române

By |

Activităţi de Ziua Naţională a Poliţiei Române

contrabanda_tigari_e1c9a702cfUn număr de trei poliţişti harghiteni au fost premiaţi, marţi, pentru rezultate deosebite obţinute în combaterea contrabandei cu ţigări. Premiile au constat în sume de bani şi câte un ceas elveţian. Înmânarea premiilor a avut loc marţi, în cadrul evenimentelor organizate de Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Harghita pentru a marca Ziua Naţională a Poliţiei Române. Cei trei poliţişti premiaţi sunt agentul şef principal Constantin Dandea şi agenţii şefi adjuncţi Benedek Károly Eugen şi Gere Levente.
Astfel, secretarul general al Corpului Naţional al Poliţiştilor, Marian Cristea, a înmânat sume de bani din partea organizaţiei profesionale pe care o reprezintă. De asemenea, câte un ceas elveţian a fost oferit de către Armand Tănase, reprezentantul unei companii internaţionale, care are ca obiect de activitate comercializarea produselor de tutun. Acesta preciza că, potrivit unui studiu, în luna ianuarie a acestui an, în Regiunea Centru, din care face parte şi Harghita, piaţa neagră a ţigaretelor reprezintă 2,3%, cel mai scăzut nivel comparativ cu restul ţării.
Tot în cadrul evenimentelor dedicate aniversării a 192 de ani de atestare documentară a Poliţiei Române, la sediul IPJ Harghita au fost prezentate cele mai recente volume ale unor poliţişti-autori de carte. Este vorba despre romanul „Descătuşarea” şi volumul de epigrame „Ţinte cu învăţăminte” ale lui Mihai Păr, precum şi antologia de poezii „Dialog în cer” a lui Ionel Simota, care este şi membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Braşov (De altfel, despre cele trei volume s-a relatat pe larg în paginile ziarului nostru).

Rămânând în sfera cultural-artistică, la sediul IPJ Harghita din Miercurea-Ciuc a fost organizată o mini-galerie de artă, în care au fost vernisate lucrările artiştilor plastici, la rândul lor poliţişti, Gelu Simota şi Tamás Bege.
Cu ocazia Zilei Naţionale a Poliţiştilor, tot la sediul Inspectoratului, a avut loc şi o întâlnire festivă, la care au participat alături de poliţişti şi oficialităţi judeţene, care au vizionat un film documentar de prezentare a IPJ Harghita. Totodată, au fost citite ordinele de avansare în grad a unor poliţişti la îndeplinirea stagiului profesional şi înainte de termen. Diplome de excelenţă au fost înmânate şi poliţiştilor care s-au evidenţiat în mod deosebit în ultimul an, în special pe linia prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional. La această întâlnire festivă au participat şi i-au felicitat pe poliţişti, la ceas aniversar, prefectul judeţului, Adrian Jean Andrei, procurori de pe lângă Tribunalul Harghita, precum şi şefi de instituţii publice din Harghita. Marţi, tot cu această ocazie, a fost şi Ziua Porţilor deschise la IPJ Harghita. (Şt.P.)

Read more »

Ziua Jandarmeriei Române, marcată în Harghita

By |

Ziua Jandarmeriei Române, marcată în Harghita

jandarmi (1)Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Harghita organizează în această perioadă mai multe activităţi cu ocazia Zilei Jandarmeriei României, pe 3 aprilie împlinindu-se 164 de ani de la înfiinţarea instituţiei.

Aceste activităţi au debutat, miercuri (săptămâna trecută), cu tradiţionala Cupă a Presei la Tir, la care au participat jurnalişti din presa scrisă, televiziuni şi posturile de radio din Miercurea-Ciuc. „Ţinta presei”, cum a fost intitulat concursul, a fost găzduit de poligonul militar, ziariştii având la dispoziţie, pentru competiţie, câte un pistol Makarov şi 15 cartuşe (din care 3 de reglare). Tot miercuri şi tot în poligon, jandarmii au avut şi un scurt exerciţiu demonstrativ.
Vineri a început Cupa Jandarmeriei Române care va dura până pe 1 aprilie, urmând a fi desfăşurate competiţii de minifotbal, tenis de masă, baschet şi bowling.
Sâmbătă, jandarmii harghiteni s-au alăturat celor care, printr-un gest mic, încearcă sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică faţă de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice – Ora Pământului.
În această săptămână, pe 3 aprilie, chiar de Ziua Jandarmeriei, va avea loc o adunare festivă în cadrul căreia vor fi recompensaţi jandarmii care s-au remarcat prin activitatea desfăşurată. Tot atunci va avea loc şi festivitatea de trecere în rezervă cu drept de pensie a trei subofiţeri.
Spre sfârşitul săptămânii, jandarmii harghiteni vor merge la Casa Familială „Sfânta Familie” din Frumoasa, unde, cu ocazia campaniei „În dar o jucărie de la Jandarmerie”, vor oferi copiilor jucării strânse încă de anul trecut.

În anul 2014, Jandarmeria harghiteană şi-a propus să promoveze mişcarea, iar un prim eveniment se va desfăşura pe 5 aprilie. Atunci, locuitorii din Miercurea-Ciuc, Topliţa, Odorheiu-Secuiesc şi Gheorgheni, sunt invitaţi la plimbare cu bicicletele.

Read more »

Priorităţi pe 2014 pentru Tuşnad Cycling Team

By |

Priorităţi pe 2014 pentru Tuşnad Cycling Team

tusnad_cycling_team_20131Doborârea de către Eduard Novak a propriului record mondial la paraciclism, dar şi dezvoltarea echipei de copii şi a şcolii de ciclism, nou-înfiinţată, reprezintă priorităţi ale anului 2014 pentru Tuşnad Cycling Team, singura echipă continentală de ciclism din România.

Prezentarea oficială pentru sezonul competiţional 2014 a avut loc, luni seara, la Casa Harghita din Miercurea Ciuc, în prezenţa autorităţilor locale şi judeţene, a sponsorilor dar şi a numeroşilor susţinători.
Tuşnad Cycling Team va avea în componenţă, în acest an, 26 de ciclişti, la categoriile elite, juniori, copii, paraciclism, mountain bike şi trial.

Anul 2014 are ținte mari

Liderul echipei, campionul paralimpic şi multiplul campion mondial Eduard Novak, a declarat că anul 2014 este unul foarte important, întrucât este primul din seria de calificare pentru JO de la Rio de Janeiro, iar Tuşnad Cycling Team îşi doreşte să califice patru sportivi.
În ceea ce priveşte obiectivele personale, Eduard Novak doreşte să-şi bată propriul record mondial, la Campionatele Mondiale de velodrom din Mexic, unde există cea mai rapidă pistă din lume.
,,Peste o lună am prima probă, Campionatul Mondial pe velodrom, unde sunt şi campion paralimpic şi deţinător al recordului mondial. Doresc să bat acest record, să fac un rezultat bun, care să nu fie doborât foarte mulţi ani. Acolo e cea mai rapidă pistă din lume şi vreau să profit de această ocazie. Plus de asta mai este Campionatul Mondial din Greenville, în America, şi acolo vreau să fiu în forma maximă, la care se adaugă cursele cu echipa, cu care trebuie să am o participare foarte bună, pentru a-i ajuta pe băieţi să câştige’, a declarat Eduard Novak.

Echipa de copii, o ,,chestiune socială importantă”

Un al proiect important al Tuşnad Cycling Team este echipa de copii, care funcţionează în premieră şi din componenţa căreia fac parte şi cei doi băieţi ai lui Eduard Novak, Edvard şi Edmond.
,,Echipa de copii e o iniţiativă la care mă gândesc de mai mulţi ani, dar acum s-a materializat. Copiii sunt viitorul, noi am ajuns la cea mai mare performanţă şi dacă nu dăm mai departe, atunci de ce am făcut totul? Copiii noştri trebuie să aibă posibilitatea de a învăţa de la campioni. Şi mai cred că românii au acelaşi potenţial fizic ca italienii sau spaniolii”, a spus Eduard Novak. El a explicat că membrii Tuşnad Cycling Team promovează ciclismul în şcolile din Miercurea Ciuc, îi învaţă pe copii regulile de circulaţie, acesta fiind şi un demers social.
,,Este o chestiune socială foarte importantă, deoarece noi învăţăm copiii să meargă cu bicicleta pe şosea, îi învăţăm care sunt regulile de circulaţie şi e bine şi pentru societate, pentru că vor fi mai puţine accidente de maşină, pe lângă faptul că cei mici fac şi sport”, a mai spus liderul Tuşnad Cycling Team.

Despre faptul că cei doi băieţi ai săi fac parte deja din echipa de copii, Eduard Novak a subliniat că nu vrea să-i forţeze să fie campioni, ,,ci să urmeze şcoala vieţii de sportiv”.

Sprijin de la CJ

La prezentarea echipei a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, care a vorbit despre faptul că Tuşnad Cycling Team reprezintă cu onoare judeţul şi zona, iar instituţia pe care o conduce va încerca să-i fie alături.
La finalul evenimentului, în holul Casei Harghita a avut loc o spectaculoasă demonstraţie de ciclism trial.

Echipa …

Echipa Elite a Tuşnad Cycling Team este formată din Nandor Csaba Lazar, Arpad Csilip, Vlad Dobre, Szabolcs Sebestyén, Oleg Berdos, Attila Olah (paraciclism), Facundo Lezica (Argentina), Alexander Braico (Republica Moldova), Ivan Stevic (Serbia) şi Carol Eduard Novak. Echipa de trial este compusă din Levente Ianosi şi Barra Gabor Orban, cea de mountain bike din Ferenc Ilyes şi Arpad Kelemen, în vreme ce din echipa de juniori fac parte Akos Szanto, Laszlo Peter (debutanţi), Zsolt Sarany, Andor Sarig, Robert Tămârjan şi Botond Szasz. La copii, Tuşnad Cycling Team este reprezentată de Edvard Novak, Edmond Novak, Bálint Bocskor, David Farkas, David Csiszer, Akos Csato.
Stafful echipei îi are în componenţă pe Imre Torok, team manager, Arpad Santa – asistent team manager, Cristiano Valoppi – director sportiv, Karoly Novak – antrenor, Jeno Vajda şi Istvan Biro – mecanici, Tibor Janosi – masor.

Eduard Novak doreşte să-şi bată propriul record mondial, la Campionatele Mondiale de velodrom din Mexic, unde există cea mai rapidă pistă din lume.

Anul 2014 este unul foarte important, întrucât este primul din seria de calificare pentru JO de la Rio de Janeiro, iar Tuşnad Cycling Team îşi doreşte să califice patru sportivi

Read more »

15-20% din producţia de cartofi este nevândută

By |

15-20% din producţia de cartofi este nevândută

1392482069_747_Fotografie-0032Aproximativ 15-20% din producţia de cartofi este încă nevândută în Harghita, unii producători sperând că preţul va mai creşte în perioada următoare.

Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, Török Jenó, a declarat că în depozitele producătorilor de cartofi din judeţ se află între 15 şi 20 la sută din recolta anului trecut, dar cu diferenţe mari de la un producător la altul. ,,Unii producători au vândut aproape tot, dar sunt şi producători mai mici care mai au în stoc chiar şi jumătate din recoltă”, a explicat Török Jenó.

Cartofii se vând la producător cu 1-1.1 lei pe kilogram, existând situaţii când coboară până la 90 bani, după ce în toamnă s-a înregistrat cel mai bun preţ din ultimii cinci ani. În noiembrie, un kilogram de cartofi se vindea, în Harghita, şi cu 1.5 lei.
Török Jenó a explicat că, în urma unor declaraţii făcute în toamnă de reprezentanţi ai asociaţiilor din domeniu, potrivit cărora preţul urma să crească foarte mult, există producători care au riscat şi care acum au o cantitate mai mare de cartofi în depozite.
Şeful DADR Harghita consideră că atitudinea producătorilor, mai ale a celor mici, este de înţeles, ţinând cont că anii 2011 şi 2012 au fost foarte slabi, cu preţuri mici. Cu toate acestea, el recomandă producătorilor să înceapă să vândă treptat, ‘pentru că 1 leu pe kilogram nu este un preţ rău’, iar cei care au depozite bune pot risca, în speranţa creşterii preţului.
,,Ar trebui încet, încet să înceapă să vândă, dar nici să nu intre în panică. (…) Cine are depozit foarte bun, controlabil, aerisit, să mai ţină pentru că s-ar putea ca în jurul Paştelui, în aprilie-mai, să crească preţul”, a precizat Török Jenó.
Cartoful este cultura de bază în Harghita, dar în ultimii ani a început să scadă suprafaţa cultivată, din cauză că producătorii au întâmpinat dificultăţi în valorificarea recoltei. În anul 2011, în judeţ a fost supraproducţie şi recolta nu a putut fi vândută în totalitate, iar în 2012 producţia a fost una redusă, iar piaţa a fost slabă. Anul trecut, pentru prima dată în istoria judeţului, suprafaţa cultivată cu cartofi a scăzut sub 10.000 de hectare, producătorii orientându-se şi spre culturi alternative.

Read more »

Incendiile fac ravagii

By |

Incendiile fac ravagii

incendiiPompierii harghiteni au intervenit, în ultimele zile pentru stingerea a aproximativ 10 incendii de vegetaţie uscată şi fond forestier, care au mistuit o suprafaţă de peste 15 hectare şi care au avut loc în toate zonele judeţului.

Potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Harghita, cele mai mari incendii s-au produs în apropierea municipiului Topliţa şi în comuna Ulieş, sat Nicoleşti, unde flăcările au mistuit, în total, 10 hectare de vegetaţie uscată. Pentru stingerea incendiului de la Topliţa, pompierii au folosit lopeţi şi mături şi au fost nevoiţi să se deplaseze pe jos aproximativ doi kilometri, întrucât suprafaţa cuprinsă de flăcări se afla într-o zonă greu accesibilă. În acest caz, focul a mistuit şi un gard de lemn şi o parte dintr-o anexă gospodărească.
Un alt incendiu puternic a avut loc în comuna Sârmaş, unde flăcările au distrus un hectar de pădure tânără de brad şi molid şi 1,5 hectare de vegetaţie uscată. Intervenţia, la care au participat şi voluntari din sat, a fost dificilă din cauza vântului puternic. Celelalte trei incendii s-au produs în apropierea municipiului Miercurea Ciuc, unde au ars două hectare de vegetaţie uscată şi lângă municipiul Odorheiu Secuiesc, unde focul a distrus 2,5 hectare de vegetaţie. Pentru stingerea incendiilor de vegetaţie uscată şi fond forestier au intervenit zeci de pompieri profesionişti şi civili.
Şeful Centrului Operaţional al ISU Harghita, col. Ovidiu Dudu, a declarat că, în toate cazurile, incendiile au fost provocate de focuri deschise, lăsate nesupravegheate, după ce proprietari au decis să-şi cureţe astfel terenurile.
Col. Dudu a avertizat că, potrivit legii, proprietarii de terenuri trebuie să solicite de la Primărie permis de lucru cu focul şi să supravegheze permanent zona incendiată, fiind interzisă folosirea focului în perioade secetoase.
,,Proprietarii de la noi dau foc la vegetaţia uscată şi apoi pleacă. Şi este foarte periculos în perioadele cu vânt şi secetă, când flăcările se extind rapid. Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă trebuie să fie anunţate, pentru monitorizarea situaţiei”, a explicat şeful Centrului Operaţional al ISU Harghita.
Săptămâna trecută, pompierii harghiteni au intervenit şi pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o casă de locuit din satul Borzont, comuna Joseni şi care a fost generat de un scurtcircuit electric.

Read more »

Prefectul Adrian Jean Andrei pentru vârstnici

By |

Prefectul Adrian Jean Andrei pentru vârstnici

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, le-a transmis o circulară primarilor şi şefilor serviciilor deconcentrate în care i-a atenţionat că trebuie să traducă, conform legii, informaţiile de pe site-urile instituţiilor în limba română, acolo unde acest lucru nu s-a întâmplat deja

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a solicitat tuturor primarilor din judeţ să efectueze o analiză detaliată a situaţiei persoanelor vârstnice din fiecare localitate, pentru a se găsi, ulterior, soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii acestora. Prefectul a precizat că analiza trebuie să cuprindă numărul persoanelor vârstnice din fiecare localitate, adică a celor care au împlinit vârsta de pensionare, numărul celor care beneficiază de ajutor social, de ajutor de încălzire şi a celor care necesită îngrijire la domiciliu. De asemenea, s-a solicitat numărul vârstnicilor internaţi în cămine de bătrâni şi a acelor care au cereri în acest sens în curs de rezolvare, măsurile stabilite pentru ajutorarea vârstnicilor, inclusiv dificultăţile cu care se confruntă autorităţile publice locale pe această temă.

Adrian Jean Andrei a subliniat că este nevoie de o astfel de analiză întrucât în ultimii ani, la nivel judeţean, nu s-a mai pus în discuţie această temă. ‘La nivelul judeţului funcţionează Comitetul Consultativ de dialog civic pentru persoanele vârstnice şi (…) având în vedere că în ultimii ani această temă nu a mai fost pusă în discuţie la nivel judeţean există necesitatea unei analize riguroase a situaţiei din judeţ. (…) Pe baza propunerilor autorităţilor locale dorim să identificăm măsuri şi soluţii, iar acolo unde problematica excede competenţelor noastre să solicităm sprijin de la ministerul de resort’, a declarat prefectul Adrian Jean Andrei pentru AGERPRES.

El a precizat că în cadrul ultimelor întâlniri ale membrilor Comitetului Consultativ de dialog civic pentru persoanele vârstnice s-a născut ideea cooptării unor ONG-uri existente deja la nivel judeţean, pentru ca acestea, împreună cu reprezentanţii autorităţilor locale, ‘să găsească soluţii optime pentru ca viaţa vârstnicilor să se îmbunătăţească’.

AGERPRES

Read more »

Judeţul Harghita, fruntaș la într-ajutorarea vârstnicilor

By |

Judeţul Harghita, fruntaș la într-ajutorarea vârstnicilor

varstnici Zsigmond VargaCâteva mii de vârstnici din Harghita beneficiază de serviciile oferite de Asociaţia de Întrajutoare Caritas Alba Iulia, care prin diferite proiecte încearcă să îmbunătăţească viaţa celor cu diferite nevoi.

Judeţul Harghita beneficiază de cel mai amplu şi complet sistem de îngrijire la domiciliu din Estul Europei, în cadrul căruia sunt asistate, în mod continuu, peste 4.000 de persoane, majoritatea fiind vârstnici. Numărul de asistente medicale şi de îngrijitori implicaţi în acest sistem se ridică la 140, la care se adaugă şi asistenţii sociali care analizează fiecare caz în parte.
Îngrijitorii merg acasă la persoanele aflate în dificultate, le ajută să facă o baie, să îşi ia medicamentele, să urmeze diverse terapii de recuperare, dar le acordă şi sprijin în igienizarea casei sau în efectuarea cumpărăturilor.

La domiciliu

Şeful Departamentului Socio-Medical al Caritas, Peter Gyorgy, a declarat că s-a înfiinţat mai întâi sistemul de îngrijire la domiciliu, pentru că, în acest fel, asistentele, îngrijitorii sau asistenţii sociali pot da informaţii despre alte probleme pe care le au cei asistaţi şi cum se pot fi ele rezolvate, iar Caritas demarează diverse proiecte de ajutoare.
,,Aceşti colegi ai noştri sunt un barometru prin care vedem cum trăiesc oamenii, care sunt problemele lor şi văzând necesităţile, putem să venim cu alte servicii care să ducă la rezolvarea problemelor”, a explicat Peter Gyorgy.
Acesta a spus că aşa s-a născut proiectul prin care persoanele vârstnice primesc telefoane cu butoane de panică, prin care pot apela, atunci când se află în dificultate, dispeceratul Caritas şi pot beneficia de ajutor într-un timp foarte scurt. De asemenea, Caritas derulează un program de supraveghere la domiciliu a persoanelor cu probleme medicale, imobilizate la pat, dar şi un proiect prin care persoanele vârstnice singure şi neajutorate beneficiază de reparaţii la locuinţă sau de un mic ajutor prin care viaţa lor se poate îmbunătăţi.

Implicare

Peter Gyorgy a spus că, de multe ori, ajutorul se multiplică din comunitate şi că în proiectele derulate de Caritas sunt implicate autorităţile locale, dar şi mulţi membri ai fiecărei comunităţi. El a dat exemplul unei bătrâne din Miercurea Ciuc care donează în fiecare lună Asociaţiei Caritas suma de 2 lei, din pensia de 300 lei pe care o primeşte şi care, recent, a solicitat ajutorul pentru efectuarea de reparaţii la locuinţa unui vecin în vârstă, aflat în dificultate.
‘Aproximativ 80 la sută din beneficiarii noştri sunt vârstnici, multe dintre programele pe care le derulăm fiind destinate acestei categorii’, a precizat şeful Departamentului Socio-Medical al Caritas.

Asociaţia Caritas derulează programe de ajutorare pentru vârstnicii din mai multe judeţe, cum ar fi Mureş, Covasna, Braşov, Alba sau Hunedoara.

Read more »

Harghita a ocolit epidemia de gripă

By |

Harghita a ocolit epidemia de gripă
Şefa Direcţiei de Sănătate Publică Harghita (DSP), Tar Gyöngyi

Şefa Direcţiei de Sănătate Publică Harghita (DSP), Tar Gyöngyi

Şefa Direcţiei de Sănătate Publică Harghita (DSP), Tar Gyöngyi, a declarat că, deocamdată, epidemia de gripă din Ungaria nu a ajuns în judeţ, numărul cazurilor de viroze şi pneumonii scăzând semnificativ.

Datele statistice arată că, în ultima săptămână, s-au înregistrat 975 de viroze, numărul fiind mai mic decât în intervalul precedent, când au fost 1270 de cazuri. De asemenea, a scăzut şi numărul pneumoniilor, în ultima săptămână fiind înregistrate 58 de astfel de cazuri, faţă de 73 de pacienţi diagnosticaţi în săptămâna anterioară şi nu a fost confirmat niciun caz de gripă.
Tar a precizat că autorităţile sanitare din Harghita sunt pregătite pentru a face faţă creşterii numărului de îmbolnăviri, dar deocamdată epidemia de gripă din Ungaria a ocolit judeţul.
,,Din fericire, se pare că am reuşit să evităm, deocamdată, epidemia de gripă din Ungaria. Aşa că stăm, deocamdată, relativ liniştiţi. Suntem, bineînţeles, în expectativă, suntem pregătiţi dar nu a fost nevoie de niciun fel de acţiune specială pentru că tendinţa este de scădere, de săptămâna trecută pe săptămâna aceasta, şi este o scădere destul de însemnată chiar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, a declarat şefa DSP Harghita.
Autorităţile sanitare din Harghita se află în alertă de aproximativ trei săptămâni, de când în Ungaria a fost declarată epidemie de gripă. Întrucât numărul harghitenilor care merg în Ungaria şi a cetăţenilor din această ţară care vin în Harghita este destul de mare, s-au luat măsuri pentru diagnosticarea la Miercurea Ciuc a cazurilor de gripă, iar populaţia a fost sfătuită să se vaccineze antigripal.

Read more »

Șomaj în scădere?

By |

Șomaj în scădere?

AJOFM Harghita are disponibile, în prezent, peste 300 de locuri de muncă vacante.

Rata şomajului înregistrată în judeţul Harghita este în scădere cu peste un procent faţă de luna precedentă, dar nu se constată o creştere a angajărilor întrucât în domeniile sezoniere nu a fost reluată activitatea.

Şeful Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că rata şomajului, la finalul lui februarie, a fost de 6,07%, ceea ce corespunde unui număr de 8.826 de şomeri. Rata şomajului este în scădere faţă de luna ianuarie, când aceasta era de 7.23%.
Potrivit lui Tiberiu Pănescu, această scădere nu se datorează creşterii numărului de angajări, ci este doar de conjunctură, întrucât a scăzut cu 700 numărul absolvenţilor promoţiei 2013, după ce acestora le-au expirat cele şase luni de şomaj şi s-a redus cu aproximativ 1.100 numărul şomerilor indemnizaţi, aceştia fiind, în general, beneficiari ai venitului minim garantat.
Şeful AJOFM Harghita a precizat că luna trecută s-au înregistrat 207 angajări, ritmul fiind acelaşi ca şi anul trecut şi, deocamdată, nu se semnalează o creştere a numărului de angajări în domeniile sezoniere, acestea fiind influenţate direct de starea vremii.
Datele statistice mai arată că în primele două luni ale anului AJOFM a demarat 9 programe de formare profesională, la care au fost cuprinşi 216 şomeri, iar în perioada următoare se vor organiza cursuri de formare pentru operator-calculator, infirmier, limba germană sau instalatori.

Read more »

Ziarul „Informația Harghitei”, pe punctul de a fi închis

By |

Ziarul „Informația Harghitei”, pe punctul de a fi închis

informatia hr2Singurul ziar editat în limba română din judeţul Harghita, ,,Informaţia Harghitei”, riscă să-şi înceteze apariţia din cauza dificultăţilor financiare, toate demersurile întreprinse pentru salvarea publicaţiei soldându-se cu eşecuri. Astfel, cei aproape 40.000 de români care trăiesc în judeţul situat în inima ţării nu vor mai avea acces la informaţie locală, iar consecinţele unui asemenea fapt nu sunt conştientizate de cei care ar putea veni în ajutorul lor.

Redactorul-şef al ziarului, Mihail Groza, care lucrează în această redacţie de 42 de ani, povesteşte cu amărăciune că ziarul a ajuns la doar trei apariţii pe săptămână şi un tiraj de aproximativ trei mii de exemplare zilnic şi spune că fiecare ediţie ieşită de sub tipar reprezintă acum o victorie pentru micul colectiv de jurnalişti. Lipsa finanţării este generată de faptul că piaţa de publicitate este împărţită etnic şi nu poate susţine nici măcar un singur ziar românesc, în vreme ce în judeţ funcţionează peste zece ziare, posturi de televiziune şi radio în limba maghiară.

„Motivul pentru care am ajuns în această situaţie…

…este legat de lipsa finanţării, ţinând cont că vorbitorii de limba română reprezintă doar 13 la sută din populaţie. Dintr-un judeţ şi aşa mic, acest 13 la sută, nu poate susţine ziarul nici într-un caz. Şi piaţa de publicitate este împărţită etnic, e normal. Şi atunci, singurele căi de supravieţuire au fost reducerea apariţiilor pe săptămână şi reducerea personalului”, a explicat Mihail Groza.

De la 36 de angajaţi câţi avea înainte de 1989, ziarul are acum opt angajaţi cu tot cu şofer, contabil şi conducerea redacţiei. Jurnalişti care scriu efectiv sunt doar patru şi mai dau o mână de ajutor şi foştii angajaţi, acum pensionari. Redactorul-şef spune că atât angajaţii, cât şi colaboratorii fac mai mult ,,muncă patriotică”, iar el cumulează, într-un mod ,,aproape ridicol”, funcţiile de redactor-şef, redactor-şef adjunct, secretar de redacţie, manager, preşedinte de fundaţie şi… secretară.

Implicaţiile absenţei oricărui ziar local editat în limba română ar putea avea consecinţe asupra întregii populaţii româneşti din judeţul Harghita. ,,Dacă ziarul Informaţia Harghitei şi-ar înceta activitatea, s-ar înregistra o ruptură dramatică între cetăţeni şi administraţia locală, între cetăţeni şi instituţiile statului şi puţinii români care trăiesc în judeţ nu vor putea ajunge la informaţiile de utilitate publică”, a spus Mihai Groza.

Comunicarea electronică nu suplineşte totul

În plus, populaţia română locuieşte mai mult în mediul rural, iar comunicarea electronică nu este încă o obişnuinţă. ,,Comunicarea electronică nu suplineşte totul, pentru că trebuie să ai o comunicare sistematică între instituţiile administraţiei locale şi comunităţi, de altă natură decât cea personală. Administraţia comunică, există şi un feedback din partea populaţiei, se reglează anumite lucruri care trebuie să funcţioneze. Să ne referim la publicitatea care trebuie făcută pentru proiecte europene, pentru cele locale, pentru finanţări, relaţia ANAF-ului cu publicul, anunţuri de licitaţii, fermierul care trebuie să fie informat de diferite subvenţii etc. Ar fi o prăpastie efectivă între cetăţeni şi administraţie şi între cetăţeni şi informaţia care parvine de la instituţiile statului, pentru că nici presa centrală nu are la noi pătrunderea care trebuie, în absenţa difuzorilor”, a mai spus Mihail Groza.

Difuzarea, ,,o nenorocire”

De altfel, o altă mare problemă a ziarului este imposibilitatea de a fi difuzat la timp în zonele din nordul judeţului, locuite de români, din cauză că nu există o firmă care să se ocupe de acest aspect, după ce compania de distribuţie a presei scrise RODIPET a dispărut. ,,RODIPET s-a vândut, aşa cum s-a vândut, unor arabi, care l-au devalizat pur şi simplu şi la ora actuală în toată ţara este un dezastru în privinţa difuzării presei scrise. Nu se mai poate ajunge, de pildă, în zona Topliţa, zona de nord, care este zonă românească, nemaivorbind de localităţile mai îndepărtate – Bilbor, Corbu, Tulgheş, aflate la 100-145 de kilometri de Miercurea Ciuc. Am găsit o aşa-zisă soluţie prin care ziarul ajunge acolo în jurul orei 11.00, în loc să fie dimineaţa, când, conform obişnuinţei, lumea cumpără ziarul. Este o nenorocire cu difuzarea presei”, punctează Mihail Groza.

Indiferență

Dificultăţile cu care se confruntă publicaţia ,,Informaţia Harghitei” au fost aduse periodic în atenţia politicienilor, s-au făcut zeci de demersuri pentru finanţarea singurului ziar românesc din judeţ, dar, după cum spune redactorul-şef, nicio instituţie a statului nu a răspuns corespunzător cererilor şi nu pare interesată de această temă. ,,Problema asta e adusă în atenţie de ani de zile. Am avut discuţii directe şi cu miniştri şi cu tot felul de persoane cu anumite responsabilităţi. Reacţia este următoarea: în primul moment se cer hârtii, pe urmă se cer hârtii, apoi se cer iarăşi hârtii, apoi constaţi că au trecut şase luni şi se cere încă un vraf de hârtii şi apoi nu se mai aude absolut nimic. Cam asta este relaţia noastră cu instituţiile statului”, spune Mihail Groza.
Conducerea redacţiei a făcut demersuri inclusiv ca fundaţia care editează ziarul să fie declarată de utilitate publică, pentru ca să poată cere finanţare, dar după ce s-au trimis ,,tone de hârtii” la Ministerul Culturii, proceduri care au durat trei ani, s-a comunicat recent că cererea este prea veche, că unele documente au expirat şi procesul trebuie reluat. Ceea ce ar însemna ,,încă cel puţin doi ani”, spune redactorul-şef.
Instituţiile statului nu sunt interesate şi nu răspund corespunzător pentru că nu înţeleg situaţia şi nu îşi dau seama de consecinţe?, vine întrebarea firească. ,,S-ar putea să nu înţeleagă, să nu aibă soluţii, să nu aibă legislaţie, să nu aibă voinţă de a rezolva, se adună toate din foarte multe părţi şi o soluţie nu s-a găsit până la ora actuală”, răspunde Mihail Groza, care şi-a pierdut optimismul că lucrurile s-ar putea schimba în bine. ,,Nu sunt optimist pentru că lucrurile merg prost în continuare. Dacă piaţa de publicitate merge slab şi creşterea economică nu se vede deloc, altă soluţie nu există pentru supravieţuirea presei scrise. Da, probabil că ăsta va fi viitorul: primul judeţ din România fără presă de expresie română va fi Harghita”, spune redactorul-şef, care adaugă: ,,Să scoatem ziarul a devenit o chestiune interesantă: e atât de greu, că fiecare lună parcă ar fi o mare victorie şi astfel devine incitant”.

O istorie zbuciumată

,,Informaţia Harghitei” are o istorie zbuciumată, diferită de a celorlalte cotidiane locale din ţară. A luat fiinţă în data de 23 februarie 1968 şi era unul dintre puţinele ziare din perioada comunistă al cărui nume nu avea conotaţii politice. Mihai Groza îşi aminteşte că numărul de cititori era mare şi, în ciuda cenzurii şi a problemelor cunoscute din acea vreme, jurnaliştii puteau avea satisfacţii profesionale. ,,La început, fiind un ziar de stat, erau circa 36 de angajaţi, avea format mare, apărea de şase ori pe săptămână şi se lucra destul de mult. Era interesant şi atunci, cu hibele şi satisfacţiile pe care ţi le oferea meseria în acea perioadă. Tirajul, pe vremea aceea, era de 7.000-8.000 de exemplare zilnic. Erau destul de mulţi cititori de limbă română atunci, pentru că se construiau, practic, toate oraşele dintr-o dată: Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Topliţa, Odorheiu-Secuiesc, se construiau fabricile, blocurile. Atunci când se începea un proiect, veneau mii de oameni care începeau să construiască şi care citeau, pentru că nu exista altă posibilitate de informare”, afirmă redactorul-şef al ziarului.
Mihai Groza spune că ziarul a trecut prin perioade grele încă din 1989, întrucât în Harghita Revoluţia s-a transformat rapid într-un şir de revendicări etnice şi orice relatare obiectivă despre evenimentele de atunci nu era pe placul etnicilor maghiari. ,,A fost greu chiar începând din 89, pentru că aici, spre surpriza multora, Revoluţia, care în restul ţării avea un caracter democratic, cu hiatusurile şi poticnelile de rigoare, aici a primit cu totul altă turnură, a început să devină o revoluţie etnică, pro-ungaristă de-a dreptul. Nu a mai contat aproape deloc esenţa Revoluţiei sau natura problemelor care se discutau la Bucureşti sau Timişoara. Totul a început să se axeze pe separatism, în special pe separatismul şcolar. A fost o perioadă cumplit de grea”, a relatat Mihail Groza.

După evenimentele de la Târgu Mureş din martie 1990, la sediul redacţiei ,,Informaţia Harghitei” a avut loc o demonstraţie la care au participat câteva sute de persoane care îi acuzau pe redactori că nu susţin revendicările maghiare. Mihai Groza îşi aminteşte că în fruntea manifestanţilor s-a aflat chiar un fost angajat al redacţiei, Jancsi Kiss, care fusese corespondent al ziarului ,,Scânteia” şi a cărui sarcină principală era scrierea articolelor despre ,,frăţia româno-maghiară”. ,,Pe lângă faptul că erau destul de ameninţători, dar asta era temperatura zilei, voiau nişte lucruri stranii. Unele dintre acuzele care ni s-au adus erau că nu susţinem suficient revendicările maghiare, cele de natură etnică, că nu schimbăm modul de percepere al istoriei, adică nu redăm istoria adevărată, care ar fi istoria în viziune maghiară. La sediul redacţiei a avut loc, în ziua respectivă, o discuţie cu circa 30 de reprezentanţi ai manifestanţilor şi, până la urmă, tensiunile s-au stins încet-încet şi situaţia s-a calmat”.

Read more »

Mii de persoane la Balul de Fărşang

By |

Mii de persoane la Balul de Fărşang

balMii de persoane au participat săptămâna trecută în localitatea harghiteană Armăşeni, la tradiţionalul bal de Fărşang, organizat înainte de intrarea în Postul Paştelui pentru a îngropa iarna şi a alunga spiritele rele.

Grupuri folclorice din Ocna de Jos, Bârzava, Ciceu, Sândominic, Sâncrăieni, Sânsimion, Cioboteni, Ditrău, Remetea, Lăzarea, Plăieşii de Jos, Vlăhiţa au prezentat câte o scenetă despre păcatele omeneşti, de care credincioşii trebuie să se lepede înainte de post. Din fiecare localitate au venit şi muzicieni, care au întreţinut atmosfera cu cântece tradiţionale.

Tradiții

La fel ca în fiecare an, la Fărşang au luat parte şi ,,oamenii cu cenuşa”, bărbaţi care poartă saci de cenuşă şi care semnifică faptul că la romano-catolici postul începe în ‘miercurea cenuşii’, iar cu o zi înainte toate vasele sunt curăţate cu cenuşă pentru a îndepărta orice urmă de grăsime.
De asemenea, tineri cu tobe şi bice au făcut un zgomot asurzitor, pentru a alunga iarna şi duhurile rele.
Alaiurile zgomotoase au fost aşteptate de localnici cu palincă, ceai cald, pâine cu untură, cartofi fierţi, brânză sau colaci secuieşti, iar gardurile caselor au fost împodobite cu covoare tradiţionale.
Pentru participanţi, Fărşangul este un moment de bucurie, în care îşi permit lucruri pe care în mod obişnuit nu le-ar face.

La finalul ritualului, s-a dat foc unor păpuşi de paie care întruchipează păcatele omeneşti şi spiritele rele.
În cursul serii, la Casa de Cultură din Armăşeni va avea loc un ,,bal al mascaţilor”, la care sunt aşteptaţi toţi cei dornici de distracţie.

Tradiţia spune că, după acest carnaval, spiritul primăverii va renaşte, iar oamenii vor intra în Postul Paştelui mai curaţi.
Potrivit etnografilor, Fărşangul este un obicei care datează de pe vremea păgânilor, dar în spaţiul lingvistic maghiar a intrat abia în Evul Mediu. El reprezintă înmormântarea iernii, când spiritele rele sunt alungate prin diferite sunete şi măşti.
Organizatorii evenimentului din acest an au fost Consiliul Judeţean Harghita, Centrul Cultural Judeţean Harghita, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Harghita, Primăria comunei Ciucsângeorgiu şi asociaţii locale.

Obiceiul a apărut în Europa medievală, în 1126, la Veneţia, iar credincioşii romano-catolici maghiari din Transilvania au început să îl practice în secolul al XVI-lea.

Balul de Fărşang se ţinea pe ascuns şi în timpul dictaturii comuniste, întrucât fusese interzis.

Read more »

Populaţia şcolară din Harghita s-a redus drastic

By |

Populaţia şcolară din Harghita s-a redus drastic

elevi annouscolarPopulaţia şcolară din Harghita s-a redus, în ultimii 12 ani, cu aproximativ zece mii de elevi, a anunţat în şedinţa Colegiului Prefectural, inspectorul şcolar general Bártolf Hedvig.

Potrivit datelor statistice, dacă în anul şcolar 2002-2003 numărul de elevi din Harghita era de 63.351, în anul şcolar 2013-2014 acesta a ajuns la 52.959, ceea ce înseamnă o scădere de 10.392 elevi.
Cele mai mari scăderi ale numărului de elevi s-au înregistrat între anii şcolari 2007-2008 şi 2008-2009, precum şi între anii şcolari 2011-2012 şi 2012-2013, când populaţia şcolară a scăzut, în fiecare dintre cazuri, cu peste 1.600 de elevi.

Cauze

Inspectorul şcolar general Bartolf Hedvig a declarat că nu se cunosc toate motivele care au dus la scăderea numărului de elevi, dar pe primele locuri se află scăderea natalităţii şi faptul că multe familii tinere pleacă la muncă în străinătate şi îşi iau şi copiii.
,,Nu cunoaştem toate detaliile, dar noi apreciem că foarte multe familii tinere lucrează în străinătate, ştim acest lucru şi din ceea ce ne relatează directorii de şcoli, când mergem în inspecţii. Ei ne spun că, deseori, la şedinţele cu părinţii vin, de fapt, bunicii. Şi este clar că, în acest caz, unii părinţi îşi lasă copiii aici, dar pasul următor este că îşi duc cu ei şi copiii. Pe de altă parte, scade natalitatea în general, este un fenomen de scădere a natalităţii şi numărului de copii pe ţară şi nu face excepţie nici judeţul Harghita”, a declarat Bartolf Hedvig.

Consecințe

Inspectorul şcolar general a spus că scăderea numărului de elevi a dus, în principal la reducerea posturilor personalului didactic, dar că în viitor vor fi afectate şi posturile nedidactice.
,,Evident scade şi numărul de posturi, a scăzut şi numărul posturilor didactice. Pentru că dacă la o şcoală erau, înainte, trei profesori de matematică, în urma scăderii numărului de copii la aceeaşi şcoală poate că sunt acum numai doi şi, poate, peste zece ani, dacă nu va fi oprit acest trend, va fi nevoie doar de un profesor de matematică. Nu a scăzut în aceeaşi măsură şi numărul cadrelor didactic auxiliare şi nedidactice, dar va veni (…) şi momentul când va trebui să ajustăm acest număr la numărul de elevi şi de preşcolari”, a precizat inspectorul şcolar general.
Bartolf Hedvig a mai adăugat că Inspectoratul Şcolar Judeţean nu poate opri fenomenul scăderii populaţiei şcolare, dar face eforturi ca un număr cât mai mare de copii să fie şcolarizaţi.
,,Nu are cum să ne bucure acest fenomen de scădere al populaţiei, dar nu suntem noi cei care putem să-l oprim. Noi, din contra, mergem şi căutăm toţi copiii şi încercăm să-i şcolarizăm şi pe cei din familiile sărace, din familiile rome, din medii să zicem mai puţin favorabile dezvoltării educaţionale a copilului, tocmai ca acel copil să nu se rătăcească, tocmai pentru a-l câştiga pentru societate (…) prin educaţie”, a declarat Bartolf Hedvig.

Read more »

Mai multe locuri de muncă declarate

By |

Mai multe locuri de muncă declarate

locuri-de-munca311Peste 5.000 de locuri de muncă au fost declarate de angajatorii harghiteni în ultimele patru luni după ce Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) a pus la dispoziţia acestora un portal de Internet, special conceput în acest sens, şi a declanşat o campanie de verificare a firmelor care încalcă legea.

Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că în perioada 22 octombrie 2013-26 februarie 2014 angajatorii din judeţ au declarat 5.203 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă mai mult decât în primele zece luni ale lui 2013, când au fost declarate, în total, aproximativ 4.000 locuri de muncă.

Meserii oferite

Cele mai multe locuri de muncă din Harghita sunt pentru meseriile de vânzător, şofer autocamion, tâmplar universal, manipulator mărfuri, operator confecţii şi muncitor necalificat în confecţii.
Potrivit lui Tiberiu Pănescu, această creştere a numărului de locuri de muncă declarate se datorează, pe de o parte, campaniei de verificare declanşate de AJOFM, în cadrul căreia firmele ce nu declară locurile de muncă sunt amendate, dar şi unui portal de Internet prin care angajatorii pot anunţa online locurile de muncă vacante.
Datele statistice arată că aproximativ 65-70% dintre locurile de muncă au fost anunţate prin intermediul portalului pus la dispoziţia angajatorilor, restul fiind declarate prin intermediul formularelor tipizate. Există intenţia ca rata de utilizare a serviciului online să ajungă la 90%.
Directorul AJOFM Harghita a precizat că rata de conformare a angajatorilor este de 85%, ceea ce înseamnă că aproximativ 15% dintre locurile de muncă vacante încă nu sunt declarate.
Tiberiu Pănescu spune că, în urma creşterii numărului de locuri de muncă vacante, ,,şomerii au, în principiu, de unde alege şi cresc şansele de angajare”.

În ultima perioadă, Harghita s-a situat în primele zece judeţe din ţară la numărul de locuri de muncă vacante. În prezent, în judeţ sunt disponibile 358 de locuri de muncă.

Potrivit Legii 76/2002, angajatorii sunt obligaţi să declare la AJOFM locurile de muncă vacante, în caz contrar fiind pasibili de amenzi cuprinse între 3.000 şi 5.000 de lei.

Read more »

Mai mult export decât import în Harghita

By |

Mai mult export decât import în Harghita

apa mineralaOperaţiunile de export, înregistrate la Biroul Vamal Harghita, le-au depăşit pe cele din import în cursul anului 2013, arată o analiză făcută publică de această instituţie.

Potrivit datelor statistice, în 2013, în Harghita s-au înregistrat 4.668 de operaţiuni vamale, din care 3.617 au fost operaţiuni de export şi 1051 au fost operaţiuni de import.

Apă minerală, cherestea, rășinoase…

Firmele din Harghita exportă, cu precădere, apă minerală în ţări precum Canada, SUA şi Republica Moldova, două firme de îmbuteliere din judeţ avânt activitate intensificată în acest sens. De asemenea, se mai exportă cherestea răşinoase în China, Emiratele Arabe, Arabia Saudită, Iordania şi Turcia, dar şi mobilă în SUA şi Norvegia.
Printre produsele exportate se mai numără materiale de schelărie din oţel, care ajung în China, îmbrăcăminte, exportată în Elveţia, aţă de cusut care ajunge în Ucraina, Federaţia Rusă, Moldova, Turcia şi Tunisia şi bere, care este exportată în Macedonia.
În ceea ce priveşte importurile, în judeţ ajung maşini agricole şi anvelope auto din China sau vitrine frigorifice şi piese de schimb pentru acestea, din China şi Turcia. De asemenea, se mai importă aţă de cusut şi fire de filamente sintetice din Turcia, India, China, Thailanda şi Indonezia, dar şi ţesături din bumbac din Turcia şi articole de hârtie din Serbia. În Harghita mai ajung şi ţevi de aliaj din aluminiu din Elveţia, profile de aluminiu din Thailanda sau ţigle pentru acoperiş şi mobilier din lemn din Serbia.
Potrivit analizei făcute publice de Biroul Vamal Harghita, anul trecut au fost constatat 74 de fraude sau iregularităţi, descoperite ca urma a reverificării declaraţiilor vamale. Este vorba de sustrageri de la plata datoriei vamale, nedeclararea mărfurilor la intrarea în Comunitate, nerespectarea utilizării procedurii de vămuire la domiciliu sau nedeclararea corectă a mărfurilor exportate respectiv a mărfurilor importate.
,,În urma acestor reverificări, în anul 2013 s-au constatat 298.849 lei, diferenţe de drepturi vamale inclusiv alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale cu accesoriile aferente, iar încasările au fost în cuantum de 79.833 lei. În cursul anului 2013 s-au aplicat 10 sancţiuni contravenţionale în sumă totală de 18.000 lei, din care s-au încasat 8.000 lei”, se mai arată în analiza Biroului Vamal Harghita.

Read more »

Amenzi din cauza lipsei etichetelor în limba română

By |

Amenzi din cauza lipsei etichetelor în limba română

eticheteComisarii pentru protecţia consumatorilor din Harghita au amendat un lanţ de şase magazine din judeţ cu suma de 50.000 lei deoarece lipseau informaţiile în limba română de pe etichetele produselor, cele mai multe dintre acestea fiind importate din Ungaria.

Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a declarat că în urma unor sesizări venite de la cetăţeni privind nerespectarea legii în ceea ce priveşte etichetarea produselor în limba română de către un lanţ de magazine mixte din judeţ, a dispus efectuarea unor controale de către Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului.

Nereguli majore

În urma controalelor, au fost identificate nereguli majore, care sunt legate, în principal, de lipsa etichetării în limba română, ,,motiv pentru care societatea respectivă, prin cele şase magazine ale sale, a fost sancţionată contravenţional cu amenzi în cuantum total de 50.000 lei”.
Potrivit prefectului, pe lângă sancţiune, reprezentanţii societăţii au primit şi un termen de zece zile pentru remedierea deficienţelor, ,,recunoscând că au greşit şi afirmând că vor achita contravaloarea sancţiunilor şi că vor face etichetare în limba română”. După trecerea celor zece zile, comisarii pentru protecţia consumatorului vor relua controalele la magazinele respective.
Lanţul de magazine mixte amendat este foarte popular în Harghita deoarece comercializează produse cu un preţ accesibil, cele mai multe dintre ele provenind din Ungaria.

…și expirate

La rândul său, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului, Laurenţiu Moldovan, a declarat că abaterea de bază se referă la faptul că informaţiile privitoare la produsele vândute în cele şase magazine nu sunt traduse în limba română, dar au mai fost identificate în două dintre magazine şi produse alimentare expirate, cum ar fi paste făinoase sau conserve.
Etichetarea produselor în limba română este prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr 21/1992, republicată, privind protecţia consumatorului şi care prevede că ,,toate informaţiile privind produsele şi serviciile oferite consumatorilor, inclusiv cele referitoare la informaţiile privind securitatea produsului şi instrucţiunile de utilizare, trebuie să fie scrise în limba română, indiferent de ţara de origine a produselor”.

Read more »