Posts Tagged “parlament”

Program prelungit la Evidenţa Populaţiei Mureş

By |

Program prelungit la Evidenţa Populaţiei Mureş

ci1Pentru a putea participa la votarea candidaţilor pentru Parlamentul European, persoanele de peste 18 ani, care nu au carte de identitate valabilă, pot remedia situaţia, (mai mult…)

Read more »

Borbely se pregătește de retragerea din politică

By |

borbelyVicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a anunţat vineri, la un post local de televiziune din Târgu Mureş, că în 2016 nu va mai candida pentru un nou mandat în Parlament, iar în 2015 nu va mai dori nici funcţia de vicepreşedinte în cadrul Uniunii. ‘În ceea ce-i priveşte pe greii din UDMR, cei care am dus greul în UDMR şi am fost mai mulţi târgumureşeni, nu numai Marko Bela, Frunda Gyorgy, ci şi Kelemen Attila şi alţii. În ceea ce mă priveşte, Marko Bela e activ în politică, dar cred că gândeşte la fel, nu neapărat pentru că vrem să ieşim din politică de mână, nu doar că acceptăm această stare de fapt, dar eu nu am avut niciodată în ultimii ani, slavă Domnului, o impresie că nu aş fi destul de puternic în UDMR sau că pierd teren. Nu aşa se pune problema (…) În ceea ce mă priveşte, eu din 2015, nu e un secret, nu voi candida la o nouă poziţie de vicepreşedinte în UDMR, asta se ştie în UDMR. A fost decizia mea, nu a altora şi din 2016 nu voi candida pentru un nou post de parlamentar. E ceva ce se ştie în UDMR. Deci să fie foarte clar pentru cei care gândesc că uite, domnule, ăştia grei nu vor să lase (puterea, n.r.). Am fost foarte conservatori noi, cei din Mureş, pentru că din ’90 suntem cam aceeaşi parlamentari’, a susţinut Laszlo Borbely la postul ŞtiiTV.

Acesta a arătat că UDMR are foarte mulţi politicieni tineri şi capabili, în frunte cu Kelemen Hunor, cu care a fost ‘pe aceeaşi baricadă de mulţi ani, deci nu a venit aşa de undeva’. Laszlo Borbely a spus că a avut o carieră politică frumoasă în ultimii 25 de ani. Borbely nu a precizat ce va face după anul 2016 sau dacă se va retrage definitiv din politică.

AGERPRES

Read more »

Guvernul încătușează inițiativele parlamentarilor

By |

Guvernul încătușează inițiativele parlamentarilor

cap 1  2Patru legi. Atât au reușit să producă parlamentarii mureșeni de la începutul mandatului lor până acum. Sigur, fiecare are un număr mai mare sau chiar mult mai mare de inițiative legislative. Unele sunt încă în ițele aprobării Parlamentului, altele au fost respinse. Dar una peste alta, e interesant de urmărit disproporția dintre numărul total al inițiativelor, care ajunge la 188 dacă ne referim la totalitatea inițiativelor semnate de parlamentarii mureșeni, și numărul acelor dintre ele care au ajuns legi, adică doar patru. Mai adăugați la această ecuație încă două date: 1. Guvernul Ponta a emis până acum peste 100 de ordonanțe de urgență și 2. 95% din inițiativele legislative ale parlamentarilor nu primesc aviz favorabil de la același Guvern.

Acest lucru l-a făcut pe senatorul liberal Cristian Bodea (atenție, e un reprezentant al puterii) să-și pună întrebarea ce rost mai are Parlamentul. Citat de hotnews.ro, dumnealui declara de curând: „Ne prefacem că lucrăm legal, că aprobăm sau respingem legile sau ordonanțele, dar nu are nici un rost. Dacă Guvernul nu are încredere în Parlament și domnul Ponta, împreună cu miniștrii lui, consideră că numai ei știu ce este bine de făcut și că noi nu putem avea inițiative bune, îi recomand premierului să dea o ordonanță de urgență prin care să desființeze Parlamentul. Să jucăm pe față”. Dar, ca de obicei, părerile pe această temă sunt împărțite.

Senatorul Akos Mora …

…coleg de partid de altminteri cu domnul Bodea, crede că nu așa trebuie pusă problema: „Cred că nu trebuie să simplificăm, la modul acesta, rolul Parlamentului, pentru că inițiativele Guvernului în acest moment se nasc în baza unui program de guvernare, program pe care noi toți l-am aprobat și îl aplicăm printr-o metodă de legiuire, într-adevăr poate nu e chiar cea mai preferată. În schimb, din punctul de vedere al finalității pachetului de legi pe care le promovăm prin acest sistem, adică prin ordonanțe de urgență, este mult mai rapid. Cu alte cuvinte, nu cred că este bine să judecăm doar pe o statistică, fără să vedem ce e în spatele acestor pachete de legi. Nu putem face această comparație, pentru că nu este relevant. Sigur că, mi-aș dori din tot sufletul ca tot ceea ce înseamnă transpunerea unui program de guvernare în legislație să treacă prin Parlament, dar trebuie să știm atunci că traseul și aplicabilitatea acestor pachete de legi ar fi de durată mult mai mare, pentru că procedurile sunt un pic mai lungi, iar ordonanțele de urgență, așa cum știți, produc efecte și până la adoptarea lor prin legi în Parlament”.

Cu toate acestea, reprezentant al puterii fiind, senatorul Mora și-a pus semnătura până acum pe 11 inițiative legislative, dintre care niciuna n-a ajuns încă lege. Ce-i drept, are câteva care se află în circuitul aprobării Parlamentului.

Opoziția crede altceva…

…iar senatorul PDL Marius Pașcan spune nu doar că a remarcat problema, ci chiar a mai ridicat-o în trecut inclusiv la tribuna Parlamentului: „Din păcate, tot ceea ce înseamnă inițiativă legislativă și în special inițiative care se leagă de opoziție, nu trec de majoritate și se guvernează prin ordonanțe și hotărâri de guvern. Am spus acest lucru și la tribuna Parlamentului, consider că este un abuz, cu atât mai mult cu cât a ajuns Parlamentul să fie o anexă la Guvernului. Cu alte cuvinte, tot ceea ce promovează Guvernul, fie ordonanțe, fie hotărâri, trec prin Parlament prin votul majorității fără niciun fel de probleme. Orice argumente s-ar aduce, de completare sau îmbunătățire a unui act normativ, sunt respinse din fașă. Asta nu mă împiedică pe mine ca parlamentar să continui să vin cu inițiative legislative, să le susțin și să încerc să câștig susținerea și suportul colegilor din majoritate, pentru că ăsta e rolul meu până la urmă. Dar este absolut nepermis ca inițiative legislative argumentate, fundamentate și de bun-augur să nu treacă pur și simplu pentru că vin din partea opoziției. Nu este doar cazul meu, este cazul întregii opoziții. Eu de când sunt senator nu am văzut o inițiativă legislativă a opoziției care să treacă”.

Dacă ne uităm strict pe cifre, Pașcan pare să fie cel mai productiv senator de Mureș, având până acum 16 inițiative pe care și-a pus semnătura, dintre care niciuna n-a ajuns lege.

Cel mai puțin productiv

La celălalt capăt al clasamentului, cel mai puțin productiv nu numai dintre senatori, ci dintre toți parlamentarii mureșeni, este experimentatul Marko Bela, care a semnat patru inițiative, fără vreun succes până acum. În fine, singurul senator de Mureș care a dus o inițiativă legislativă până la momentul publicării în Monitorul Oficial este social-democratul Alexandru Petru Frătean, care este semnatar al Legii 186/2013, privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale.

La deputați

Mergând mai departe la deputați dăm de reprezentantul UDMR Kerekes Károly, unul din parlamentarii care a fost ales neîntrerupt din 1990 încoace. Dumnealui are 15 inițiative legislative, fără vreo izbândă până acum, însă el rămâne optimist, spunând chiar că unele din preocupările lui i-ar putea fi preluate de Guvern ca inițiative proprii: „Rolul parlamentarului care este? Să inițieze proiecte de legi. Fie că o face din partea grupului parlamentar, fie că o face individual. Ce poziție are Guvernul apoi, asta e în planul secund, important e ca noi, ca deputați, să inițiem, iar prin acest lucru să influențăm bunul mers al societății. Eu am o activitate destul de lungă, de 24 de ani, aproape un sfert de secol, în celelalte mandate într-adevăr aveam mai multe legi, acum nu sunt nici măcar la jumătate, dar nu pot să anticipez cum se va termina mandatul. Probabil că unele din inițiative vor fi preluate mai târziu de Guvern și vor ieși ca legi sub sigla Guvernului”.

Forin Buicu, una din 25

Florin Buicu social-democrat, ales ca reprezentant al USL, este unul din puținii parlamentari care se poate lăuda acum că a semnat o inițiativă ajunsă lege. E, ce-i drept, una singură, din 25 de inițiative pe care le-a semnat până la această oră.
Deputatul Buicu găsește și explicații, însă recunoaște că Guvernul ar trebui să vină mai des în Parlament cu explicații: „Din cele 25 de inițiative legislative, e adevărat că una a devenit lege, dar o mare parte din ele încă se află pe circuitul parlamentar. (…) Pe de-o parte, există această explicație că din 25 numai una a devenit lege, dar pe de altă parte pot veni și spune următorul lucru: este necesar ca Guvernul să vină mai mult către Parlament și să dezbată proiecte de modificare ale legilor și să nu mai lucreze neapărat prin aceste ordonanțe de urgență. Nu înseamnă că nu există anumite motive obiective, legate de directive europene care trebuie aplicate repede și așa mai departe, ale căror promovări trebuie să meargă prin ordonanțe de urgență. Vă dau un exemplu, la Legea 95, în momentul de față sunt vreo trei ordonanțe de urgență care sunt practic în Parlament la Comisia de Sănătate a Senatului, plenul Senatului, Camera Deputaților la comisie, respectiv plenul Camerei Deputaților. Mare parte dintre ele sunt legate, cum v-am spus, de aplicarea unor directive, de medicina transfrontalieră, de lucruri care trebuiau promovate prin ordonanțe de urgență și nu puteau aștepta câteva luni până când erau depuse în Parlament și să îndeplinească tot traseul parlamentar”.

Kelemen Atilla, două din 36. ,,Situația s-a înrăutățit”

Deputatul UDMR Kelemen Atilla este singurul parlamentar mureșean din acest mandat care se poate lăuda, la această oră, că are semnătura pe două legi. De asemenea, este și parlamentarul mureșean cu cele mai multe inițiative până acum, mai exact 36. Totuși, nici el nu e mulțumit de această modalitate de guvernare și spune că situația s-a înrăutățit față de guvernările trecute: „E o treabă pe care eu, care sunt în a cincea legislatură, o cunosc. În fiecare legislatură am mers spre înrăutățirea situației, adică numărul legilor a tot scăzut. Demult am criticat acest lucru și nu numai la acest guvern. Orice vine ca inițiativă parlamentară de obicei nu primește lumina verde din partea forurilor competente. Eu așa cred că Parlamentul este făcut nu ca să aprobe niște ordonanțe sau ordonanțe de urgență, ci rolul parlamentarului este altul. Eu nu spun că în fiecare domeniu fiecare parlamentar e expert, dar măcar în câteva domenii trebuie să te pricepi și să ai un cuvânt de spus foarte pertinent și accentuat. În plus, mai are o latură foarte negativă această guvernare prin ordonanțe, aceea că ordonanța de urgență, imediat cum este comunicată în Monitorul Oficial, își face efectul. Acest efect, degeaba nu ești de acord ca parlamentar, sunt cazuri când trec doi sau chiar mai mulți ani până când ajunge pe masa Parlamentului acea ordonanță și Parlamentul poate să-și exprime o părere – pozitivă sau negativă sau să modifice pe alocuri textul ordonanței. Ordonanțele simple sau hotărârile de guvern nici nu ajung în Parlament, deci oarecum rolul Legislativului este mult diminuat. Nu este o practică bună, ar trebui să fie mult mai multe legi din inițiative parlamentare. Nu am nici o cifră doveditoare, dar eu cred că și elanul parlamentarului nou se pierde. Inițiativa mea nici nu o să ajungă lege, atunci nici n-o depun”.

Și lui Florin Urcan i s-au „tăiat” toate inițiativele

În tabăra PDL deputatul Florin Urcan este încă și mai drastic. Având la activ 19 inițiative, dintre care niciuna n-a ajuns lege, deputatul Urcan spune că este destul de limitat în posibilitățile pe care le are la îndemână: „Din păcate, vedeți și dumneavoastră, mass-media și cetățenii de rând, că ei (n.r. USL) fac politică după bunul plac, iar faptul că au o majoritate mai mult decât confortabilă în Parlament, nu înseamnă că fac dezbateri pe fiecare lege în parte. Chiar dacă și-ar propune să le treacă pe toate în regim de urgență, ar reuși să o facă, dar se pare că e mai comod să conduci țara prin ordonanțe de urgență. Noi ne luptăm să impunem anumite modificări legislative care considerăm că sunt necesare cetățenilor, dar vedeți și dumneavoastră că în comisii sau în plen nu ajung să intre în dezbatere nici cele pe care le consideră Guvernul prioritare, darămite ale noastre. Noi arătăm cu degetul acolo unde considerăm că sunt derapaje din punctul de vedere al organizării și funcționării statului de drept, dar cu atât rămânem”.

Eliminarea ordonanțelor

Borbély László un alt parlamentar extrem de experimentat în ițele legislativului a spus deschis că este pentru eliminarea ordonanțelor și definirea situațiilor de urgență în care Guvernul poate mult mai clar, în noul text al Constituției: „Întrebarea e bună. Eu sper că măcar una din cele 7 inițiative să ajungă lege. E la Camera Deputaților acum și vizează modificarea Legii Mediului, ceea ce înseamnă că în cazul în care oricine vrea să taie un copac sau să intre în zona verde dintr-un oraș sau altă localitate, să aibă nevoie de un aviz de la Agenția pentru Protecția Mediului. Până acum erau acele comisii fantomă, care niciodată nu vedeai ce fac și cum decid aceste lucruri. A trecut de Senat, e la Camera Deputaților unde a primit vot pozitiv. În ceea ce privește ordonanțele, noi am propus să se desființeze ordonanțele de urgență în noua Constituție și să fie foarte clar precizate, numai în cazuri excepționale și să fie foarte clar precizate care sunt aceste cazuri în care Guvernul ar dreptul la ordonanțe”. Deputatul Borbély are 7 inițiative, fără ca vre-una să fi ajuns lege.

Alți deputați, aceleași probleme

Nici ceilalți deputați pe care nu i-am putut contacta pentru declarații pe această temă nu stau mai bine. Cristian Sefer, reprezentantul PPDD are 20 de inițiative, liberalul Cristian Chirteș are 12, iar social-democratul Vasile Gliga 14, însă niciunul din ei n-a reușit să puncteze cu o lege publicată în Monitorul Oficial. Cel puțin nu încă.

Cătălin Hegheș

Read more »

UDMR propune alegerea președintelui în Parlament

By |

kelemen hunorUDMR a propus câteva modificări importante la noua Constituţie, printre care şi eliminarea sintagmei de stat naţional şi alegerea preşedintelui ţării de către Parlament. Proiectul UDMR a fost depus la Comisia de revizuire a Constituţiei. ‘La articolul 1 am propus două modificări cunoscute deja. Citesc din amendamentul propus: România este stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Dacă observaţi, noi am propus doar scoaterea sintagmei ‘naţional’. Şi am propus un nou alineat prin care spunem că minorităţile naţionale din România sunt factori constitutivi ai statului român’, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. El a adăugat că propunerea este însoţită de o argumentaţie mai lungă din care a redat fraza pe care o consideră cea mai importantă: ‘Recunoaşterea minorităţilor naţionale ca factor constitutiv al statului român constituie o reconfirmare a principiilor Proclamaţiei de la Alba Iulia din 1918, o garanţie politico-juridică de natură constituţională a intenţiei statului român de a asigura drepturile politice şi civile ale minorităţilor naţionale’.

O altă modificare importantă vizează transformarea României în republică parlamentară, în care preşedintele să fie ales de parlament. ‘Noi propunem tot în articolul 1 încă un alineat prin care stabilim forma de guvernământ a statului român. Noi considerăm că forma de guvernământ trebuie să fie republică parlamentară. Prin această modificare noi considerăm că putem pune capăt regimului politic semi-prezidenţial de tip francez, dar nu în totalitate, şi unui model care a eşuat în România’, a afirmat Kelemen Hunor.

În plus, în proiectul UDMR de revizuire a Constituţiei apare noţiunea de ‘limbă regională’, care ar putea fi folosită în zonele în care trăiesc minorităţi. ‘Aici propunem introducerea limbii regionale, recunoaşterea limbii regionale prin lege organică în acele unităţi administrative unde trăieşte o minoritate naţională într-o pondere semnificativă’, a explicat Kelemen Hunor.

O altă propunere a UDMR vizează păstrarea bicameralismului, dar cu atribuţii distincte pentru Senat şi Camera Deputaţilor.

AGERPRES

Read more »

„Ce rost are o lege care te face să minţi?”

By |

„Ce rost are o lege care te face să minţi?”

dan mascaDan Maşca, CEO Reea, vorbeşte de mai bine de un an de necesitatea modificării legii partidelor, o lege, după cum o defineşte, antiliberală şi care îngrădeşte una dintre libertăţile fundamentale – cea de asociere.

De la o idee s-a născut un studiu comparativ, realizat de o echipă de cercetători coordonată de Bogdan Dima, de la Universitatea Bucureşti. Studiul comparativ, unic în peisajul cercetării româneşti post-revoluţionare, a stabilit că, dintre ţările vestice, doar România, membră a Uniunii Europene din 2007, are un sistem atât de greoi de înfiinţare a unui nou partid, apropiindu-se, mai degrabă, de sistemele din fostele ţări comuniste. Studiul a fost punctul de plecare pentru articole academice valoroase – unul a apărut deja sub semnătura prof. dr. Radu Carp, iar un altul va apărea în Revista „Dreptul”, dar şi al proiectului de lege de modificare a Legii partidelor din 2003.

Proiectul conceput împreună cu o firmă de lobby a fost deja prezentat unei părţi a parlamentarilor mureşeni şi va fi înaintat tuturor celor 588. Momentul ar fi unul bun pentru că în prezent se discută despre înfiinţarea regiunilor şi descentralizarea deciziei, prin revizuirea Constituţiei. Păstrând actualul sistem de înfiinţare a partidelor ar însemna ca cetăţeni din regiuni diferite să semneze pentru înfiinţarea unor partide din alte regiuni ai căror reprezentanţi nu vor fi, probabil, niciodată interesaţi să candideze în acele regiuni de unde au nevoie de semnături.

Mai mulţi oameni la vot, o mai bună reprezentare a acestora, competiţie între partide care să ducă, în final, la o bună guvernare sunt doar câteva din argumentele lui Dan Maşca pentru a-şi susţine proiectul de modificare a legii partidelor…

Ideea

Rep.: De unde ţi-a venit ideea?

Dan Maşca: Dacă eşti un om care nu vrea să emigreze, care consideră că o cafea băută cu mama şi cu mama soacră este mult mai valoroasă decât milioanele de euro făcute în străinătate, te gândești ce posibilităţi ai să faci pentru acasă ceva? Tot timpul am auzit că sistemul e de vină şi m-am tot întrebat cine e sistemul? După ani de zile în care ai devenit mai înţelept, cu mai multă experienţă ţi-ai dat seama că sistemul acesta e legea. Şi m-am întrebat: „Noi, cei care gândim la fel de ce nu putem să candidăm la nivel local, pentru că pe mine nu mă interesează nici Braşovul, nici Sibiul, nici Bucureştiul”? Mă interesează oraşul în care stau. Şi atunci mi-am spus că de ce nu ne-am putea ocupa noi de buna noastră guvernare? Şi ajungi la lege şi îţi dai seama că îţi cere o aberaţie: 25.000 de semnături din 18 judeţe. Nu că nu ai putea să cumperi, spre exemplu, semnăturile, dar, dacă ai intra în sistemul lor, ai fi de-al lor deja. Tu, practic, prin acest sistem prin care vrei să faci un partid al povestitorilor despre fericire l-ai minţi pe cel din Braşov că îţi pasă de el şi, de fapt, nu îţi pasă. Şi atunci ce rost are să fie o lege care te face să minţi, fără să vrei să minţi. Şi atunci, dacă nu vrei să intri în acest sistem, îţi propui să schimbi legea. Tot de la cei de afară şi nu doar de la ei am învăţat că cei din mediul academic trebuie să fie spuma societăţii şi atunci mi-am zis să inventăm un proiect prin care un privat alocă un grant unui doctorand care are teza de doctorat exact pe zona aceasta. Avantajul este clar pentru ambele părţi, doctorandul munceşte, primeşte şi bani pentru finanţarea tezei de doctorat, iar privatul are acces la o competenţă foarte bună. Şi atunci am avut ideea de a face o cercetare asupra a ceea ce se întâmplă în ţările din Occident. În Germania, de exemplu, chiar dacă sunt 2-3 partide mari sunt peste 100 de partide active. Studiul s-a făcut, acesta a arătat foarte clar că, de fapt, în ţările occidentale între 1-3 oameni pot să facă un partid, că nu este prag electoral pentru alegerile locale şi că această libertate de asociere plecată de la firul ierbii le permite să aibă proiecte mult mai bune, pentru că au o mai mare reprezentativitate. E clar că, făcând acest studiu, tu ai un argument academic atunci când te duci la un politician. Apoi, te-ai interesat cine poate să schimbe legea. Legea pot să o schimbe cei 588 de parlamentari, majoritatea lor, pentru a putea aduce această lege la ceea ce se întâmplă în toate ţările UE.

23 de consilieri din 23 de partide

Rep.: Ce ar însemna, spre exemplu, în Consiliul Local Tîrgu-Mureş prezenţa a 23 de consilieri din 23 de partide?

Dan Maşca: Ar fi 23 de opinii, iar prin dezbateri s-ar ajunge la soluţii mult mai valoroase, pentru că ar însemna aprofundarea unei probleme. Ar însemna creativitate mai multă, pentru că aşa cum e acum gândesc 2-3, iar dacă zice şeful că aşa se face, aşa se face. Înseamnă că ai de unde să alegi, că cetăţenii sunt mai bine reprezentaţi.

Rep.: Dacă trebuie depus un proiect foarte repede, are un termen scurt, iar acei consilieri nu se înţeleg?

Dan Maşca: Păi, ce s-a întâmplat dacă nu s-a aprobat bugetul? Există prevedere legală prin care se spune că se lucrează pe prevederile din legea anterioară. Pe cine afectează acest lucru? Pe cei care au contracte cu statul. Partea de competiţie este fundamentală. Şi pentru voi în presă ar fi mai bine, pentru că, dacă ar fi mai multe partide care să comunice, voi aţi putea să semnaţi mai multe contracte de comunicare, iar cetăţenii ar putea avea acces prin voi la proiecte diverse şi, poate, unii se regăsesc în campanii în partide precum partidul celor fără BAC. Actualii politicieni fac treaba asta cum o fac pentru că, neavând competiţie, nu sunt obligaţi să aprofundeze, să muncească altfel în acele ore pe care le alocă şedinţelor de comisii, de plen şi pentru care, culmea, sunt plătiţi din banii noştri.

Proiectul

Rep.: În ce fază e proiectul?

Dan Maşca: De la acel studiu, am decis să facem, tot printr-una din cercetătoarele implicate în acest studiu, o expunere de motive care să justifice această modificare simplă şi să dăm şi proiectul de lege care să fie adoptat şi pus în dezbatere de un grup de parlamentari. Atunci, tot în colaborare cu presa, care a avut, are şi va avea un rol deosebit de important în funcţie de cât de profesionistă reuşeşte să fie, să întrebăm parlamentarii în anumite emisiuni de dezbateri dacă susţin acest proiect. Unii au declarat public că îl susţin, alţii sunt mai reticenţi pentru că nu li s-a ridicat problema aceasta şi nici nu au dezbătut-o în detaliu. Plecând de la acest focus-grup pe parlamentarii mureşeni, practic dorim ca acest proiect de lege să fie înmânat tuturor parlamentarilor şi după aceea prin discuţii normale şi, eventual, dacă vom reuşi printr-o campanie inclusiv on-line să sensibilizăm cetăţenii care să meargă la birourile parlamentare şi să le spună politicienilor că sunt interesaţi ca aceştia să susţină proiectul.

Pepiniera de lideri

Rep.: Care ar fi avantajele pentru partidele mari să fie concurate de aceste partide mici?

Dan Maşca: Avantajul pentru partidele mari ar fi că aceste partide mici care sunt doar pentru comunitate pot fi o pepinieră de lideri noi, care nu vor să rămână doar la nivel local, în condiţiile în care tu ca partid local nu ai ambiţii de Bucureşti, pe tine te interesează doar să guvernezi comunitatea în care locuieşti, maxim judeţul. Iar atunci cei care vor să meargă mai sus se duc la partidele mari. Iar liderii aceia care ajung în partidele mari sunt altfel, pentru că tu i-ai recrutat, pentru că ei au reuşit să confirme în acele partide mici, aduc valoare acelui partid, o mai bună guvernare şi, indirect, acea bogăţie, acea bună guvernare ajunge la comunitatea respectivă.

…până în 2016 se va schimba…

Rep.: Ce şanse de reuşită are acest proiect?

Dan Maşca: Acum se discută despre regionalizare, este un argument suplimentar că legea trebuie schimbată, pentru că ar fi culmea să faci o regiune din 4-5 judeţe şi să nu schimbi legea partidelor prin care trebuie să aduni semnături din 15-18 judeţe. Ar fi o aberaţie. Această aberaţie ar fi şi mai mare în condiţiile în care tu descentralizezi decizia la nivel de judeţe şi regiuni, înfiinţând aceste parlamente regionale, luând o parte din puterea de la Bucureşti şi transferând-o către judeţe. Cu atât mai mult această lege are nevoie de schimbare. Mă bazez pe faptul că aceasta uniune de ONG-uri intitulată România Curată a obţinut semnătura de la premierul Ponta că va schimba legea. El a semnat, dar după ce i-am prezentat propunerea în detaliu mi-a spus că aşa ceva nu se poate. Această primă reacţie a fost din frică de schimbare, pe care nu stai să o analizezi în detaliu, nu te gândeşti că oare această lege îi va permite copilului meu, nepotului meu ca împreună cu copilul lui X sau Y să înfiinţeze mai uşor, fără să fie nevoie de părinţi bogaţi, cu pile, o astfel de mişcare. Poate aceşti oameni care au nepoţi, copii pe care îi iubesc foarte tare să se gândească la momentul când vor fi întrebaţi de către aceştia: „Tată, tu de ce nu ai făcut când ai fost în putere un sistem care să îmi permită şi mie să fac ceva”. Poate că pas cu pas, pentru că nu învăţăm să scriem din prima zi, nu facem legi din prima zi, până în 2016 se va schimba. Eu sper ca această lege să se voteze şi apoi să discutăm despre aceste partide.

Opinia publică

Rep.: Ce reacţii a avut opinia publică?

Dan Maşca: Eu am început cu politicienii pentru că ei decid, este varianta cea mai rapidă. Dacă ei nu vor, apoi te gândeşti cum ai putea să comunici mai bine decât până acum. Sunt variante pe care noi o să le folosim, baza fiind partea de on-line. Încă nu am mers să conving personalităţile, dar, discutând cu câţiva, au spus că ei susţin iniţiativa. Mă gândesc la nişte spoturi, la media, şi aşa în timp să se creeze acea atitudine civică, iar cetăţeanul să se ducă la biroul parlamentarului şi să îi spună că: „Uitaţi, este cineva de acolo care vrea schimbarea legii şi eu sunt de acord cu el şi vreau să o susţineţi pentru că mă reprezentaţi”.

Rep.: Cum educăm cetăţenii astfel încât votul să nu mai fie emoţional?

Dan Maşca: Comunicând constant. Nu devii bun programator peste noapte, în programare există sistemul „try and error” – încearcă şi greşeşte, asta se întâmplă până ce ai din ce în ce mai puţine greşeli, calitatea este din ce în ce mai mare, iar rata de succes – la fel. Aşa vine şi aici, această multitudine de partide într-un fel vor reuşi să ajungă cu acele proiecte la mai mulţi oameni. În loc să fie 20 de lideri ar fi să zicem alţi 50 de oameni, care ar informa alte mii de oameni şi care ar putea alege un consilier. Iar peste patru ani ar fi să zicem doi consilieri. Şi prin această multiplicare ar putea fi schimbată politica educaţională, culturală, sportivă etc. Prin aceste proiecte, indirect, vor schimba gândirea oamenilor.

Rep.: Intenţionezi să îţi înfiinţezi un partid dacă acest proiect de lege va fi adoptat de Parlament, te gândeşti la o carieră politică?

Dan Maşca: Poate da sau poate nu, poate printr-o asemenea lege vei sponsoriza, în mod legal şi transparent, pe cineva mai bun care cunoaşte mai bine legile, are aceeaşi filozofie ca şi tine despre libertate.

A consemnat Ligia Voro

De ce?

În expunerea de motive a propunerii legislative de modificare a Legii partidelor sunt cuprinse mai multe argumente care susţin nevoia schimbării acestei legi:
– Accesul îngreunat al partidelor politice noi pe scena politică – în 1990, erau necesari 251 de membri fondatori pentru înfiinţarea unui partid politic. Numărul a crescut la 10.000 în 1996, pentru a ajunge la 25.000 de membri fondatori în 2003.
– Efectul îngreunării accesului noilor partide a fost scăderea constantă a numărului de cetăţeni români înscrişi în formaţiunile politice, de la 1.735.430 în 2003, la 1.307.417 în 2007, pentru a ajunge la 1.208.058 în 2012, respectiv restrângerea exercitării dreptului de asociere.
– În consecinţă, participarea politică a cetăţenilor este împiedicată, respectiv legea se află în contradicţie cu procesele de descentralizare şi regionalizare. Sistemul românesc se apropie de cele est-european, care sunt la fel de restrictive în ţări precum Rusia, Ucraina sau Kazahstan.
Concluzia expunerii de motive a fost că devine imperativă relaxarea condiţiilor de înfiinţare a unui partid politic în România.

Proiect de lege

Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.14/2003 Legea partidelor politice, republicată

Parlamentul României adoptă prezenta lege

Articol unic

.- Legea nr.14 din 9 ianuarie 2003 Legea partidelor politice, republicată în Monitorul Oficial nr. 550 din 06 august 2012, se modifică după cum urmează:
1. La Articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(1) Partidele politice se pot organiza şi funcţiona după criteriul administrativ-teritorial.”
2. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizaţii teritoriale, potrivit organizării administrative a ţării, care au numărul minim de membri prevăzut de statut.”
3. La Articolul 13, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(1) Adunarea generală a membrilor şi organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au în statutul fiecărui partid, sunt foruri obligatorii de conducere a partidului politic şi a eventualelor organizaţii teritoriale ale sale. Conducerile organizaţiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinată, prevăzută de statut.”
4. La Articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(1) Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaţilor acestora este organul suprem de decizie al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puţin o dată la 4 ani.”
5. La articolul 18, alineatul (1), litera d) se abrogă.
6. Articolul 19 se abrogă.
7. Articolul 27 se modifică şi va avea următorul conţinut:
„Articolul 26. În fiecare an partidele politice sunt obligate să-şi declare numărul de membri la Tribunalul Bucureşti până la data de 31 decembrie.”
8. La articolul 47, alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„b) nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale parlamentare succesive, în cel puţin o circumscripţie electorală.”
9. La articolul 48, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul conţinut:
„(2) Numărul minim necesar îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 1 si 2 este de cel puţin 1.000 de voturi la nivelul unei circumscripţii pentru candidaturile depuse în oricare dintre următoarele scrutine: primari, consilii judeţene, preşedinţi ai consiliilor judeţene, consilii locale, Camera Deputaților, Senat.”
10. Articolul 53 se abrogă.
11. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul conţinut:
„Articolul 53. Organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri li se aplică în mod corespunzător prevederile prezentei legi, cu excepţia art. 6, art. 10 lit. e), art. 18, 26, art. 45 alin. (1) lit. e) si f), art. 46 şi 47.

Read more »

Amendamentul deputatului Iordache a fost respins

By |

Amendamentul deputatului Iordache a fost respins

florin iordacheComisia Juridică a Senatului a respins amendamentul propus de către deputatul PSD Florin Iordache prin care interceptările din dosarele de corupţie, obţinute pe mandat de siguranţă naţională, erau eliminate. Un prim efect al adoptării acestei modificări la legea de punere în aplicare a Codului Penal și implicit la legea siguranței naționale ar fi fost că informații cheie obținute de SRI în baza mandatelor de siguranță națională nu ar mai fi putut fi folosite în instanță dacă vizau, de exemplu, fapte de corupție, evaziune fiscală, trafic de armament, de droguri, fraude informatice etc. Faptele de corupție nu sunt considerate prin lege amenințare la siguranța națională, ci doar în strategia de apărare a țării adoptată de CSAT. Mai mult, ofiţerii SRI ar fi fost obligaţi să nu sesizeze procurorii când ar fi constat că, de exemplu, un cetăţean se pregăteşte să comită un omor.

Un alt doilea efect al legii ar fi fost că numeroase dosare deschise deja în baza mandatelor de siguranță națională ar fi fost compromise. Beneficiarii acestui amendament ar fi fost politicienii suspectaţi de fapte de corupţie trimişi în judecată. Ei ar fi putut scăpa de puşcărie dacă legea s-ar fi aprobat.

Concret

Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: „Art.129 – (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”. Acest amendament a mai fost propus în trecut şi de Ministerul Justiţiei, care l-a eliminat după ce SRI a transmis un punct de vedere juridic.

Favorizarea infractorilor

Amendament privind art. 12 alin. 1 vizând legea 51/1991, urmărea de fapt revenirea la formularea propusă în decembrie 2012 de Ministerul Justiției, în sensul limitării modalităților de valorificare a aspectelor rezultate din punerea în executare a mandatelor de securitate națională. La acea vreme, prim-ministrul Ponta a declarat public că nu susține propunerea în cauză, motiv pentru care Ministerul Justiției a revenit la formularea inițială.

Practic, inițiatorul proiectului a propus, cu alte cuvinte, ca personaje cu mari probleme legate de corupție să scape basma curată doar pentru ca au picat pe interceptări de siguranță națională. Si, astfel, fapte prevăzute de legea penală ca infracțiuni vor rămâne nepedepsite.

Astfel, dacă amendamentul ar fi primit girul Senatului, ar fi avut de suferit însăși activitatea de documentare specifică, fiind lipsită de unul din instrumentele recunoscute de legea 51/1991, având în vedere că interceptarea se face când: „nu există alte posibilități ori sunt posibilități limitate pentru cunoașterea, prevenirea sau contracararea riscurilor sau amenințărilor la adresa securității naționale”; „probele nu ar putea fi obținute în alt mod sau obținerea lor ar presupune dificultăți deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranța persoanelor sau a unor bunuri de valoare”.

Vasile Dancea

Read more »

UDMR ține în continuare la propria regionalizare

By |

UDMR ține în continuare la propria regionalizare

kelemen hunor, marko bela, borbely laszloVicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a anunţat joi, la Târgu Mureş, că o echipă de experţi va pregăti o analiză tehnică şi statistică asupra proiectului de regionalizare propus de Uniune, mai ales că se consideră că judeţele Mureş, Harghita şi Covasna pot forma o regiune viabilă.

‘Suntem singura formaţiune politică care de doi ani şi jumătate sau de trei ani am depus un proiect de lege în Parlament. Avem viziunea noastră nemaivorbind de faptul că la sfârşitul săptămânii viitoare – i-am pus la lucru pe experţii noştri care sunt foarte buni şi care fac din nou o analiză şi statistică bazată numai pe ceea ce înseamnă tehnic, pentru că ne-am săturat să vedem numai discuţii care nu au niciun fel de bază, nici tehnică, nici statistică (…) Din acest punct de vedere noi avem şi vom avea la sfârşitul săptămânii viitoare un alt argument mult mai tehnic, cu mult mai multe date, să vedem celelalte partide ce au (…) Aici avem un punct de vedere, considerăm că aceste trei judeţe ar putea să formeze o regiune viabilă, vorbesc de Mureş, Harghita şi Covasna, şi să vedem să ne convingă alţii că nu e aşa.’, a susţinut Laszlo Borbely.

Politicianul a arătat că regiunile dorite de UDMR ‘sunt clare’, că sunt expuse pe site-ul Parlamentului şi sunt în număr de 16, dar că numărul acestora se poate modifica, însă nu în opt.

‘Se poate discuta, nu de 16, ci de 14, nu de 14, ci de 12, dar cele 8 regiuni sunt prea mari şi să vină să-mi demonstreze cineva că nu sunt prea mari. Nu am văzut nici un argument fezabil decât ‘haideţi să nu deschidem cutia Pandorei, să nu fie scandal, pentru că atunci fiecare dintre judeţe va veni’. Păi de aceea a câştigat cu 67% o coaliţie extraordinar de puternică ca în primul an de guvernare politică să aibă voinţa politică să rezolve o astfel de problemă, dar nu, numai ca să nu fie scandal’, a afirmat Borbely.

El a precizat că UDMR se teme de faptul că prin proiectul de regionalizare cu opt regiuni s-ar putea lua atribuţii de la judeţe şi s-ar da către regiuni, iar acest fapt este exact opusul descentralizării.

‘Nouă ne e frică, avem această supoziţie, că nu se va lua de la Bucureşti şi se va da la regiuni, ci se va lua de la judeţe şi se va da la regiuni. Asta este temerea noastră şi atunci nu mai e decentralizare, e recentralizare. Oricum această regionalizare nu se poate face numai după aprobarea Constituţiei. E clar pentru toată lumea pentru că dacă vrei să dau atribuţii, trebuie să apară în Constituţie noţiunea de regiune. Acum să vedem când se va finaliza discuţia pe Constituţie’, a arătat politicianul.

Borbely consideră că cele opt regiuni de dezvoltare existente nu sunt funcţionale, fiind prea mari, şi că două din acestea depăşesc normativele europene referitoare la numărul locuitorilor.

‘Una (dintre regiuni, n.r.) este Sud-Est (Vrancea, Constanţa) deci depăşeşte acel număr de 3,2 milioane de locuitori care este normativul UE. Să nu ne ascundem după deget. În 2005 a fost o declaraţie a preşedinţilor Consiliilor Judeţene care au spus că nu sunt funcţionale, sunt prea mari. Atunci haideţi să discutăm să vedem care ar fi varianta mai bună ca să şi funcţioneze acele regiuni să nu trebuiască de la Braşov sau Sf. Gheorghe să te deplasezi la Alba Iulia. Pentru că dacă vor avea atribuţii administrative, atunci după câte văd eu, unele instituţii, începând cu casele de sănătate, vor fi regionale’, a subliniat Laszlo Borbely.

AGERPRES

Read more »

„Parlamentarul devine un potenţat şi un privilegiat”

By |

marius pascan

‘Este o adevărată sfidare şi batjocură la adresa cetăţeanului de rând pentru că prin statutul votat de majoritatea parlamentară reprezentată de USL pur şi simplu parlamentarul devine un potenţat şi un privilegiat. El nu se mai bucură de aceleaşi drepturi sau nu mai este un om de rând, el devine mult mai mult în sensul că, în momentul de faţă, problema responsabilităţii penale de pildă se transformă într-o instanţă Parlamentul. Dacă până acum pur şi simplu Parlamentul ridica imunitatea unui parlamentar pentru a putea fi arestat şi cercetat penal, în momentul de faţă, magistraţii, procurorii vor fi nevoiţi să vină să prezinte rechizitorii în Parlament ca şi cum Parlamentul ar fi o instanţă de judecată, ceea ce este o adevărată nesimţire şi sfidare la adresa cetăţeanului de rând, în acelaşi timp o batjocură’, a arătat senatorul.

Paşcan a spus că toate amendamentele formulate de opoziţie referitoare la imunitatea parlamentară, conflictul de interese şi incompatibilităţi au fost respinse de parlamentarii puterii, că doar PDL s-a opus actualei forme a statutului parlamentarului, iar PP-DD a ieşit din sală în momentul votului. ‘Maşina de vot a puterii a funcţionat, iar noi nu contăm (…) În ceea ce priveşte incompatibilitatea şi conflictul de interese, în momentul de faţă s-a decis ca printr-o simplă sancţiune administrativă parlamentarul să nu mai aibă dreptul să vină la Parlament şase luni. Asta au decis cei aflaţi la putere, prin urmare statuând parlamentarul ca un privilegiat, ca un potenţat, mult, mult departe de omul de rând şi de promisiunile care s-au făcut, de decenţă, bun simţ’, a susţinut Marius Paşcan.

AGERPRES

Read more »

Sarabanda redistribuirii își anunță câștigătorii – update

By |

Sarabanda redistribuirii își anunță câștigătorii – update

harta judet senatori deputati

Update:

Datele oficiale ale BEC date publicătății astăzi confirmă informațiile noastre. Așadar viitorii parlamentari de Mureș sunt următorii:

PAŞCAN EMIL-MARIUS – ARD – Colegiul 1 Senat
MARKÓ BÉLA – UDMR – Colegiul 2 Senat
FRĂTEAN PETRU-ALEXANDRU – USL – Colegiul 4 Senat
MORA ÁKOS-DANIEL – USL – Colegiul 3 Senat
KEREKES KAROLY – UDMR – Colegiul 1 Camera Deputaților
GLIGA VASILE-GHIORGHE – USL – Colegiul 8 Camera Deputaților
KELEMEN ATILLA-BÉLA-LÁSZLÓ – UDMR – Colegiul 3 Camera Deputaților
URCAN IONAŞ-FLORIN – ARD – Colegiul 4 Camera Deputaților
BORBÉLY LÁSZLÓ – UDMR – Colegiul 5 Camera Deputaților
SEFER CRISTIAN-GEORGE – PPDD – Colegiul 6 Camera Deputaților
BUICU CORNELIU-FLORIN – USL – Colegiul 2 Camera Deputaților
CHIRTEŞ IOAN-CRISTIAN – USL – Colegiul 7 Camera Deputaților

Procedura de redistribuire a mandatelor de parlamentari produce surprize și în județul Mureș. În urma votului exprimar de mureșeni, din cele 4 mandate de senator și 8 de deputat, doar 2 de senator și 4 de deputat au fost alocate la început, prin trecerea pragului de 50% plus 1 din numărul total de voturi valabil exprimare. Astfel, au obținut însă locuri sigure în Parlament deputații Kelemen Attila (UDMR), Borbély László (UDMR), Cristian Chirteș (USL) și Vasile Gliga (USL), plus senatorii Markó Béla (UDMR) și Alexandru Petru Frătean (USL).

În urma redistriburii mandatelor, potrivit surselor noastre ceilalți doi senatori care vor intra în Parlament sunt Akos Mora (USL) și Marius Pașcan (ARD). De asemenea, configurația celorlalte 4 mandate de deputați le va asigura un scaun în Camera Deputaților cel mai probabil lui Kerekes Karoly (UDMR), Florin Buicu (USL), Florin Urcan (ARD) și Cristian Sefer (PPDD). Așadar, dacă la finalul procedurii de redistribuire configurația madatelor va rămâne neschimbată, județul Mureș va fi reprezentat la București de 2 senatori USL, 1 UDMR și 1 ARD, precum și de 3 deputați USL, 3 UDMR, 1 ARD și 1 PPDD (click pe foto).

C.H.

Read more »

Cristian Chirteș va apăra pădurile de la București

By |

Cristian Chirteș va apăra pădurile de la București

ioan cristian chirtesS-a născut în 1972, în Ibănești, Mureș. Între anii 1986 – 1990 a urmat cursurile liceale la Liceul Silvic Gurghiu. În perioada 1990 -2008 a absolvit trei facultăți: Silvicultură şi exploatări forestiere la Universitatea ,,Transilvania” – Braşov; Managementul sectorului public la Universitatea de Petrol – Gaze, Ploieşti; Analize financiare – finanţe la Universitatea „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca.

Ca experiență profesională se remarcă între anii 1995 -2005 ca inginer silvic la Direcția Silvică Mureș. Apoi, între 2004 -3005 a activat ca șef Ocol Silvic Fâncel, în cadrul Direcției Silvice Mureș. În perioada 2005 – 2008 a fost Director la R.N.P ROMSILVA – Direcţia Silvică Mureş. Din 2008 a ocupat funcția de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş având ca principale activități Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean, precum şi coordonarea şi controlul activităţii unor instituţii şi servicii publice din subordinea Consiliului Judeţean.

Cunoaște limbile franceză și engleză la nivel bun, respectiv mediu.

Read more »

17.000 de votanți cu probleme la buletine

By |

17.000 de votanți cu probleme la buletine

carte de identitateDin cei 482.203 de cetăţeni cu drept de vot aflaţi pe listele electorale permanente în judeţul Mureş, peste 17.000 au probleme cu documentele de identitate, majoritatea prin expirarea datei de preschimbare.

Potrivit datelor furnizate de Instituţia Prefectului Judeţul Mureş, numărul persoanelor care au documentele de identitate expirate sau care nu deţin cărţi de identitate rămâne constant şi cei care au astfel de probleme se pot adresa Serviciilor Publice Comunicate de Evidenţă a Persoanelor de pe raza judeţului inclusiv în ziua alegerilor.

Pentru alegerile de duminică, numărul alegătorilor de pe listele electorale permanente a scăzut la 482.203, faţă de 485.322 câţi erau la alegerile locale (cu 3.119 mai puţini), iar numărul secţiilor de votare va fi mai mare cu 28, adică de la 541 în vară, la 569.

Au fost tipărite un număr de 1.070.576 buletine de vot (câte 535.288 pentru fiecare Cameră), au fost confecţionate 570 ştampile de control ale secţiilor de votare şi au fost recepţionate 2.845 ştampile cu menţiunea ‘votat’. Pentru secţiile nou înfiinţate au fost confecţionate 38 de cabine duble de vot, 42 urne fixe şi 21 urne mobile, au fost achiziţionate 453.297 de timbre autocolante şi materialele consumabile ce vor fi distribuite secţiilor de votare (tuş, tuşiere, rechizite, etc.).

De asemenea, pentru scrutinul de duminică au fost tipărite şi distribuite 569 de publicaţii cu numerotarea şi delimitarea secţiilor de votare, iar Autoritatea Electorală Permanentă a transmis în judeţul Mureş 1.197 de broşuri cuprinzând reglementările şi instrucţiunile privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, respectiv 1316 postere şi 660 pliante informative pe aceeaşi temă.

În judeţul Mureş, pe cele 12 colegii candidează 66 de persoane, dintre care 23 în cele patru colegii senatoriale şi 43 în cele opt colegii pentru Camera Deputaţilor, din partea Alianţei România Dreaptă (ARD), Uniunii Social Liberale (USL), Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Partidului Poporului Dan Diaconescu (PPDD), Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT), Partidului România Mare (PRM) şi Partidului Ecologist Român (PER).

Pentru Colegiul nr. 1 Senat candidează Marius Paşcan (ARD), senatorul Gyorgy Frunda (UDMR), Ştefan Someşan (USL), Răzvan Laurenţiu Drăguleţ (PRM), Gabriel Gabor (PPDD) şi Jakab Istvan (PPMT).

Pentru Colegiul nr. 2 Senat: dr. Schwartz Ladislau (ARD), senatorul Marko Bela (UDMR), Cosmin Duma (USL), Sorin Pompei Pădurean (PRM), Dorin Dogaru (PPDD) şi Tokes Andras (PPMT).

Pentru Colegiul nr. 3 Senat: senatorul Petru Başa (ARD), Akos Mora (USL), Csép Éva Andrea (UDMR), Valentin Precup (PPDD) şi Mathe Janos (PPMT).

Pentru Colegiul nr. 4 Senat: Dumitru Matei (ARD), Alexandru Petru Frătean (USL), Balogh Jozsef (UDMR), Maria Diaconescu (PRM), Maria Cocean (PPDD) şi Varga Lorand (PPMT).
În Colegiul nr. 1 pentru Camera Deputaţilor candidează: Ioana Roman (ARD), Dan Sâmpălean (USL), deputatul Kerekes Karoly (UDMR), Constantin Mărgărit Amza (PRM), Doina Ţintoşan (PPDD) şi Portik Vilmos (PPMT). În Colegiul nr. 2 Camera Deputaţilor: deputatul Doru Oprişcan (ARD), Florin Buicu (USL), Lokodi Edita Emoke (UDMR), Alexandru Presecan (PPDD), Zoltan Boros (PPMT).

În Colegiul nr. 3 Camera Deputaţilor: Teodor Giurgea (ARD), Lukacs Lorand (USL), deputatul Kelemen Attila (UDMR) şi Anghel Chiorean (PPDD).

În Colegiul nr. 4 Camera Deputaţilor: Florin Urcan (ARD), Manuel Butiulcă (USL), Fodor József (UDMR), Ioan Florin Avram (PRM), Mircea Ignat (PPDD), Man Tudor Eduard (PER) Pálosi Csaba (PPMT).

În Colegiul nr. 5 Camera Deputaţilor: Meleg Viktor (ARD), Dinu Socotar (USL), deputatul Laszlo Borbely (UDMR), Tiberiu Gabor (PPDD) şi Laszlo Gyorgy (PPMT).

În Colegiul uninominal nr. 6 Camera Deputaţilor: deputatul Toader Stroian (ARD), Anne Rose Marie Jugănaru (USL), Gogolák-Hrubecz Csongor (UDMR), Cristian Sefer (PPDD) şi Olvedi Zsolt (PPMT).

În Colegiul nr. 7 Camera Deputaţilor: Ioan Vasu (ARD), Ioan Cristian Chirteş (USL), Sallai Imre (UDMR), Emanoil Hurdugaci (PRM) şi Septimiu Curticăpean (PPDD).

În Colegiul uninominal nr. 8 Camera Deputaţilor: Liviu Todoran (ARD), deputatul Vasile Gliga (USL), Erõss Csaba (UDMR), Ioan Jărcan (PRM), Ioan Feier (PPDD) şi Barabás Tibor (PPMT).

ARD, USL, UDMR şi PPDD au depus liste de candidaţi pentru toate cele patru colegii senatoriale şi în cele opt pentru Camera Deputaţilor, PPMT a depus pentru patru colegii senatoriale şi şase pentru Camera Deputaţilor, PRM pentru trei colegii senatoriale şi patru pentru Camera Deputaţilor, iar PER a depus un candidat pentru un colegiu la Camera Deputaţilor.

AGERPRES

Read more »

Borbely susține că dosarul său este închis

By |

borbelyVicepreşedintele politic al UDMR, deputatul Borbely Laszlo, susţine că din punct de vedere juridic cazul său este închis şi că nu doreşte să intre în speculaţii legate de solicitarea preşedintelui Traian Băsescu de reluare a dezbaterilor în Camera Deputaţilor.

‘Putem avea păreri, e început de campanie, este MCV-ul la uşă, iar preşedintele ţării poate să îşi spună un punct de vedere. Eu nu intru în speculaţii, a fost o adresă, s-a închis, Parlamentul este suveran în această privinţă. Acest caz este închis împreună cu dosarul lui Dobre, din punct de vedere juridic e clar şi cred că acest lucru îl ştia şi preşedintele Băsescu. El nu are atribuţii în acest sens. Eu cred că instituţiile statului trebuie să funcţioneze în acest caz. Nu este vorba de ridicarea imunităţii parlamentare, ci Parlamentul funcţionează ca o entitate autonomă, verifică pentru a preîntâmpina abuzuri ale unor instituţii, că mai pot greşi şi instituţii ca DNA sau altele, dacă nu fabrică dosare politice care nu au elementele constitutive ale unei infracţiuni’, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Laszlo Borbely.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a respins luni solicitarea preşedintelui Traian Băsescu de a se relua dezbaterea cu privire la cele două solicitări ale Parchetului General privind încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de deputaţii Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre (foşti miniştri) atunci când plenul ia în discuţie ridicarea imunităţii deputatului PDL Alin Trăşculescu. Decizia a fost luată cu opt voturi împotriva solicitării preşedintelui, un vot pentru şi o abţinere.

AGERPRES

Read more »

Maghiarii în pericol de a nu accede în Parlament?

By |

kerekes karolyDeputatul UDMR Kerekes Karoly a declarat joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că prin decizia Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) de a avea candidaţi proprii s-ar putea întâmpla ca niciun partid maghiar să nu intre în Parlament.

‘Să fie clar acest lucru: nu li se poate interzice (să candideze, n.r.) pentru că partidele pentru ce se înfiinţează? Pentru a participa la alegeri, nu? Dar are această problemă şi altă latură. În cazul nostru, nu e chiar bine această soluţie, pentru că s-ar putea întâmpla ca niciun partid maghiar sa nu intre în Parlament. Deci periclitează de fapt prezenţa reprezentării minorităţii maghiare în Parlamentul României’, a arătat deputatul.

În privinţa accederii în Parlament atât a UDMR, cât şi a PPMT prin varianta pragului alternativ, Kerekes crede că nu ar fi o soluţie prea bună, întrucât dacă maghiarii nu intră în Legislativ într-un număr suficient, nu vor putea avea un grup parlamentar propriu.

‘S-ar putea să se întâmple aşa cum zic ei (să intre şi UDMR şi PPMT, prin prag alternativ, n.r.). Dar dacă nu se vor aduna, adică nu vom reuşi să intrăm în Parlament într-un număr suficient, atunci nu putem forma un grup parlamentar. Şi dacă nu ai grup parlamentar, dacă grupul parlamentar este inexistent, sunt nişte parlamentari, acolo, indiferent că de la PCM sau UDMR… Dacă suma lor nu reprezintă acel număr care este necesar pentru un grup parlamentar, n-ai făcut nimic. Pentru că toate funcţiile în Parlament, influenţa în mersul anumitor lucruri… nu există grup parlamentar, atunci n-ai pe cine delega în acele funcţii’, a spus deputatul UDMR.

În privinţa preconizatei fuziuni dintre Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania şi Partidul Civic Maghiar, Kerekes Karoly a arătat că aceasta nu este exclusă şi că numirea liderului PCM, Szasz Jeno în funcţia de şef al Institutului pentru Strategii Naţionale din Ungaria ar fi fost o manevră de îndepărtare a acestuia de la conducerea formaţiunii.

‘Nu este exclusă fuziunea, pentru că eu cred că domnul Szasz Jeno de aceea a primit acea funcţie, ca să fie îndepărtat din fruntea PCM, ca să nu mai creeze probleme. Şi atunci, vor fuziona, dar nu ştiu dacă vor avea timp, anumite proceduri sunt necesare. Dacă vor fi în coaliţie, e nevoie de un anumit prag; pentru fuziune trebuie un Congres, la ambele partide, după aceea să se înţeleagă asupra persoanelor care vor reprezenta în bloc aceste două formaţiuni. Nu e sigur că se va întâmpla această fuziune în curând’, a arătat Kerekes.

AGERPRES

Read more »

„Kover Laszlo nu este binevenit în România”

By |

„Kover Laszlo nu este binevenit în România”

Premierul Victor Ponta a declarat că activitatea preşedintelui Parlamentului Ungariei în România este monitorizată pentru a se vedea dacă încalcă vreo lege, fiind de părere că gestul acestuia nu este singular, ci face parte dintr-o ‘strategie prin care minoritatea maghiară din România să fie radicalizată împotriva instituţiilor statului român’. ‘Toată activitatea d-lui Kover Laszlo a fost şi este monitorizată de către noi tocmai pentru a se vedea dacă se încalcă şi prevederile legale. Normele de bună vecinătate, de respect, au fost deja încălcate, dl. Kover Laszlo nu avea ce căuta în campanie electorală într-o altă ţară a Uniunii Europene pentru a sprijini un partid extremist şi pentru a provoca practic autorităţile române, pentru că activitatea d-lui Kover Laszlo n-a fost aşa întâmplătoare, ci a fost provocatoare la adresa României. Atitudinea Guvernului a fost extrem de fermă, dar, în acelaşi timp, nu am vrut să punem gaz peste focul pe care dl. Kover Laszlo conştient încearcă să-l aprindă în această zonă din Transilvania’, a declarat premierul, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Satu Mare.

Victor Ponta a spus că instituţiile sunt mobilizate pentru a nu-l lăsa pe preşedintele Parlamentului ungar să-şi atingă scopurile. ‘Este foarte clar că dl. Kover Laszlo nu este un prieten şi nu este binevenit în România, este foarte clar că atitudinile sale provocatoare nu sunt întâmplătoare şi nu cred că este un gest singular, cred mai degrabă că este o adevărată strategie prin care minoritatea maghiară din România să fie radicalizată împotriva instituţiilor statului român şi este foarte clar că suntem toţi foarte mobilizaţi pentru a nu-l lăsa pe dl. Kover Laszlo şi pe prietenii domniei sale, care stau la Budapesta şi se fac că nu ştiu ce face în România, să-şi atingă scopurile’, a adăugat Ponta.

Premierul consideră că un conflict interetnic nu ar avea avantaje pentru nimeni, nefăcând altceva decât să ducă la o reîntoarcere în timp. ‘Atitudinea noastră trebuie să fie fermă, dar în acelaşi timp foarte inteligentă, pentru că mă aflu într-un judeţ în care trăiesc împreună românii şi maghiarii şi pentru că orice conflict nu ar fi în avantajul nimănui şi în care singurul drum adevărat este drumul unei dezvoltări comune pentru cele două comunităţi şi, până la urmă, şi România şi Ungaria, iar personaje precum dl. Kover Laszlo vor să ne ducă înapoi în timp, în anii 1990, fie chiar mai înainte decât atât. Trebuie să fim atenţi, să nu răspundem cu ar ar dori dl. Kover Laszlo de la noi’, a adăugat primul ministru.

AGERPRES

Read more »

Noi discuții București-Budapesta pe tema Nyiro

By |

Noi discuții București-Budapesta pe tema Nyiro

Preşedintele Parlamentului Ungariei, Laszlo Kover, a recunoscut, marţi seara, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că există o discuţie între Parlamentul Ungariei şi şeful Executivului de la Bucureşti, dar a afirmat că subiectul reînhumării scriitorului Nyiro Jozsef îl consideră încheiat. ‘Puteţi califica cum doriţi, este cert că există o discuţie între Parlamentul Ungariei şi şeful Executivului de la Bucureşti. În ceea ce mă priveşte, eu consider această discuţie încheiată şi nu doresc să reîncălzesc acest subiect (n.r. al lui Nyiro). Deşi v-am rugat respectuos să nu mai puneţi întrebări referitoare la înhumare, nu pentru acest lucru am venit aici. Vă pot spune că reînhumarea nu se va face în această săptămână şi pot să vă spun că executivul unei ţări poate să-şi exprime nemulţumirea în legătură cu un lucru, dar poate lua măsuri numai în cadrul legal care este la îndemâna lor’, a spus Kover Laszlo, întrebat fiind dacă există o dispută diplomatică între Bucureşti şi Budapesta.

Referitor la acuzaţiile aduse de publicaţia Der Spiegel cu privire la renaşterea spiritului naţionalist din Ungaria, dovadă fiind inclusiv tentativa de reînhumare în România a scriitorului Nyiro Jozsef, Kover a subliniat că nu îi place să comenteze afirmaţiile ziarelor ungureşti, nici pe cele ale ziarelor germane, ‘deoarece organele de presă străine se află şi chiar şi teritorial, foarte departe de Ungaria, astfel că informaţiile lor sunt denaturate şi inexacte’. ‘În prezent mă aflu aici ca invitat al Partidului Civic Maghiar şi nu pentru a vă răspunde la întrebările referitoare la reînhumarea lui Nyiro Joszef, de aceea vă rog să nu-mi puneţi aceste întrebări’, a mai spus Kover Laszlo.

La insistenţele jurnaliştilor pe acest subiect, Kover a replicat: ‘Dacă eu vreau să ridic statuia lui Ludovic de Anjou, credeţi că eu vreau să reînvii ideea Evului Mediu în ţară?’. El a precizat că trebuie să se admită faptul că Nyiro Jozsef a creat o operă literară valoroasă, trecând peste ‘gafele sale politice’. ‘Trebuie să admitem că Nyiro Joszef a creat o operă literară de mare valoare pentru secuime şi de aceea nu am avut nici cea mai mică bănuială că vom avea dificultăţi în această privinţă, deoarece mai multe şcoli poartă numele acestui autor. Dacă noi facem un gest de reverenţă faţă de arta literară a lui Nyiro Joszef, acest lucru nu înseamnă că dorim să preamărim gafele sale politice. De asemenea, şi în literatura română există anumite persoane, îl menţionez doar pe Mircea Eliade, care a avut o operă valoroasă dar a fost membru în Garda de Fier’, a accentuat Laszlo Kover.

În privinţa relaţiei cu UDMR, Laszlo Kover a precizat că şi-a schimbat părerea despre această organizaţie, ca urmare a faptului că nu a realizat ceea ce a promis. ‘Dacă mă întrebaţi despre relaţia mea cu UDMR-ul trebuie să vă povestesc despre un trecut de 20 de ani şi în decursul acestei perioade mi s-a schimbat părerea despre această formaţie. Dacă punem pe masa de încercare acele promisiuni care au fost făcute la începutul drumului şi rezultatul acestora, ţinând cont că această formaţiune a condus cea mai lungă perioadă din istoria Europei post comuniste, 16 ani, rezultatul este aşa cum vedeţi. Ţinând cont de faptul că a beneficiat de infrastructură, de influenţă şi de bani, toate acestea le-a orientat împotriva unor voci critici, acest lucru este inadmisibil’, a accentuat politicianul.

Acesta a precizat că în ultimii ani a fost atent să nu califice în vreun fel persoanele aparţinând UDMR şi că de aceea nu va face niciun fel de apreciere faţă de UDMR: ‘Pentru că eu nu am fost invitat de aceştia’, a adăugat Kover. Referitor la susţinerea maghiarilor din Transilvania pentru obţinerea autonomiei, Laszlo Kover a precizat că ‘în primul rând, în Transilvania ar trebui să se lupte pentru autonomie şi după aceea pot fi susţinuţi aceia care se luptă’. ‘Dacă luăm în vizor câteva ţări, Suedia, Finlanda, Spania şi eventual Belgia, în care există diferite forme de autonomie, trebuie să admitem că aceasta este o realitate, un fapt, şi nu văd niciun impediment în realizarea acesteia care să fie şi în folosul comunităţii maghiare, care însumează 1,5 milioane de locuitori’, a conchis politicianul ungar.

AGERPRES

Read more »

Apelul lui Kerekes Karoly către liberali, pentru pensii

By |

Secretarul Comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor, deputatul UDMR Kerekes Karoly, a făcut joi un apel către liberali să revină la şedinţe pentru dezbaterea amendamentelor depuse la legea pensiilor referitoare la personalul încadrat în grupa I de muncă. ‘E vorba de o lege organică. Dacă ei nu vin, cum să treacă? Sunt afectaţi sute de mii de oameni. Fac apel să revină în Parlament, că nu mai avem mult şi intrăm în campanie. Fac apel la domnul deputat Dobre (Victor Paul Dobre, preşedintele comisiei – n.r.) să-şi convingă colegii să vină în Comisia pentru muncă’, a declarat Kerekes Karoly, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş.

Acesta a spus că în comisie trebuie dezbătute amendamente propuse chiar de PNL, alături de cele pe care le-a depus el, la legea pensiilor din 2011, care ‘a privat retroactiv de drepturi câteva sute de mii de persoane’. Potrivit lui Kerekes Karoly, grupa I de muncă se referă la activităţi desfăşurate în condiţii deosebite, precum cele din minerit, aviaţie sau lucrul cu muniţie şi materiale explozive, personalul din aceste sectoare beneficiind de o creştere a punctajelor anuale pentru pensii. Deputatul UDMR a precizat că din Comisia pentru muncă fac parte cinci deputaţi ai PNL.

AGERPRES

Read more »