Posts Tagged “reabilitare”

Castelul contelui Mariaffy, din Sângeorgiu de Mureș, va fi reabilitat

By |

Primăria comunei Sângeorgiu de Mureş a cumpărat Castelul care a aparținut contelui Mariaffy de la urmașii contelui și a reușit să câștige un proiect cu finanțare europeană pentru renovare, prin urmare castelul va fi salvat de la distrugere și redat circuitului cultural și turistic.

Primarul din Sângeorgiu de Mureş, Sofalvi Szabolcs a declarat că din bugetul local s-a reabilitat acoperişul, iar apoi s-a câştigat o finanţare de 1,1 milioane de euro:

Acolo va lua ființă un muzeu etnografic român, maghiar și rom și o bibliotecă. Va fi și un centru turistic, o sală de oficierea căsătoriilor, totodată va deservi și ca loc de expoziții, ocazionale și permanente, concerte simfonice și lansări de carte. Cu această ocazie, după terminarea lucrărilor am dori să reamenajăm și parcul dendrologic, în care să atragem atât familiile locale cât și turiștii, mai ales la băile sărate. De acolo, am dori, ajungând la râul Mureș, să amenajăm și un traseu de biciclete.”

Amintim că începând din luna februarie, în urma unei hotărâri a Guvernului, comuna Sîngeorgiu de Mureș a fost declarată stațiune turistică de interes local.

Sursa radiomures.ro

Read more »

Reabilitarea cetăţii finisată la anul!

By |

Reabilitarea cetăţii finisată la anul!

800px-Cetatea_medievala_tg_ms5Lucrările de reabilitare a Cetăţii Medievale din Tîrgu Mureş nu vor putea fi finalizate decât peste un an, a anunţat Rodica Fărcăşan, project manager citat de erdély fm.
Momentan proiectul e realizat în proporţie de 80%, iar termenul de finalizare a lucrărilor a fost amânat până în toamna lui 2015.Clădirile din Cetate au fost reabilitate, dar au rămas lucrări neterminate din cauza descoperirilor arheologice ce vor fi conservate.Destinaţia clădirilor existente a răma s neschimbată, dar în cetate vor funcţiona şi un centru infoturistic, o Casă a căsătoriilor, sală de conferinţe şi spaţii expoziţionale.
Reabilitarea Cetăţii a început în urmă cu doi ani, va fi terminată la anul iar costurile din surse europene se ridică la 29 milioane de lei.
(erdély fm)

Read more »

Lucrări de reabilitare a drumurilor

By |

Lucrări de reabilitare a drumurilor

1475796_783674061685559_4402766161972957330_nVineri au început lucrările de reabilitare pe 5,2 km pe drumul Herepea-Crăieşti-Adămuş. Prin acest proiect, drumul judeţean DJ 107 D va fi adus la parametri care să asigure circulaţia rutieră. Până în prezent, accesul locuitorilor din Herepea către Adămuş şi Târnăveni era imposibil. Intervenţia maşinilor de urgenţă era, de asemenea, imposibilă. Prin realizarea acestui drum, locuitorii din Herepea vor parcurge până în Târnăveni un traseu mai scurt cu 25 de kilometri.

Tot ieri au început lucrările la drumul judeţean 154 J Breaza – Voivodeni – Glodeni. Lungimea totală a drumului este de 13,9 km, din care proiectul prevede reabilitarea ultimului troson de drum pietruit, în lungime de 4 kilometri. Sistemul rutier va fi realizat cu fundaţie de 30 cm şi straturi de balast, piatră spartă şi beton asfaltic. Valoarea investiţiei Consiliului Judeţean Mureş este de 4.171.517 lei inclusiv TVA, iar termenul de finalizare a lucrărilor de 12 luni.

Read more »

Reabilitarea Poklosului continuă

By |

Reabilitarea Poklosului continuă

news_image_226898_24202_largeDirectorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mureş, Nicolae Bărbieru a estimat lucrările pentru reabilitarea pârâului Poklos din Tîrgu-Mureş la peste 2,5 milioane de lei.
Începută anul trecut în septembrie, reabilitarea albiei Poklosului continuă din resursele proprii ale Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, lucrarea fiind prevăzută a se încheia în toamna lui 2016. Cursul pârâului va fi acoperit în două puncte, pe o lungime de peste 1,5 km, un sector de 400 metri în zona Dacia, şi un altul de 1215 metri de pe str. Gh. Doja, Banca Comercială, până la strada Libertăţii, pentru parcări, zone pietonale şi promenadă.
În proiect mai sunt prevăzute şi 3 acumulări de apă ale Poklosului, una permanentă şi 2 nepermanente, pentru a regulariza debitul pârâului.
Pe viitor, dacă se va reuşi accesarea unei finanţări din POS Mediu, reabilitatea totală a Poklosului se va ridica la suma de 32 milioane de euro, pentru aceste proiecte existând un studiu de fezabilitate.

Sursa RTM

Read more »

Noi ciudățenii în contractul cu Astor

By |

Noi ciudățenii în contractul cu Astor
Demersul jurnalistic al săptămânalului Punctul a dat roade

Demersul jurnalistic al săptămânalului Punctul a dat roade

Redacția săptămânalului Punctul a urmărit îndeaproape, așa cum am anunțat, problemele sesizate de locuitorii străzilor Prof. Dr. Grigore Ploeșteanu, Inului, Gurghiului, Trifoiului și Lucernei.

În luna ianuarie 2014 am primit o sesizare pe adresa de e-mail a redacției care reclama faptul că pe o stradă din Tîrgu-Mureş s-au efectuat lucrări de reabilitare, dar că lucrarea, de fapt, a fost o ,,batjocură”, realizată din bani publici.
În urma anchetei noastre, am descoperit că cetăţenii care locuiesc pe cel puţin încă patru străzi din municipiu erau la fel de revoltaţi şi indignaţi de reabilitarea străzilor lor care, după lucrările efectuate în luna ianuarie 2014, erau aproape tot la fel de pline de gropi şi noroi ca şi înainte…
Dar iată că acum, în urma demersului jurnalistic realizat de Punctul, care a scris un articol referitor la acest subiect, lucrurile încep să se rezolve… Cel puţin una dintre străzi a fost reparată!

Ce s-a întâmplat?

Prin reclamaţia primită pe e-mailul redacţiei (despre care am amintit mai sus) am aflat că pe o stradă de pământ din cartierul Unirii, Primăria a dispus firmei SC Astor Com SRL reabilitarea carosabilului prin îndreptarea drumului şi aplicarea unui strat de cinci centimetri de piatră. Însă, lucrarea nu a fost efectuată conform indicaţiilor Primăriei. (mai multe detalii puteți citi pe http://punctul.ro/2014/02/02/piatra-din-capul-drumului/).
În urma anchetei Punctul, am constatat faptul că aceeaşi situaţie era şi pe străzile pietruite Gurghiului, Trifoiului, Lucernei şi Inului din cartierul Unirii, Tîrgu-Mureş. Locatarii ne-au relatat că în săptămâna 13 – 17 ianuarie 2014 au fost efectuate lucrări de reabilitare de către Astor Com SRL (utilajele erau inscripţionate cu numele acestei firme) pe străzile amintite anterior, dar că, după reabilitare, străzile sunt tot pline de gropi şi noroi, iar piatra turnată este foarte puţină, neacoperind decât parţial aceste drumuri şi neavând nicidecum grosimea de cinci centimetri, după cum ne-a transmis Primăria că era prevăzut. Ba mai mult, pe strada Inului nu s-a turnat deloc piatră, strada fiind doar îndreptată cu ajutorul unui utilaj cu lamă.
Am sesizat Primăria Tîrgu-Mureş în legătură cu cele constatate şi declarate de cetăţeni. Ni s-a răspuns că străzile în cauză se află într-o perioadă de garanţie până la jumătatea lunii martie 2014 şi că în acest interval trebuie corectate defecţiunile.
,,Pe străzile Grigore Ploieşteanu, Gurghiului, Lucernei şi Trifoiului au fost executate lucrări de întreţinere drum pietruit în cursul anului 2013. Perioada de garanţie de bună execuţie expiră în data de 15. 03. 2014, astfel în cursul lunii ianuarie 2014 au fost efectuate lucrări de remediere a defecţiunilor apărute în această perioadă (datorită faptului că pe aceste străzi nu există reţea de canalizare pluvială), constând din scarificarea părţii carosabile, complectare cu material pietros (piatră spartă 5 cm) şi compactare.
Menţionăm că, executantul lucrărilor are obligaţia de a remedia toate defecţiunile menţionate înaintea expirării termenului de garanţie”, se arată într-un document semnat de ing. Racz Lucian, Director Tehnic în cadrul Direcţiei Tehnice, Compartimentul investiţii construcţii drumuri şi străzi din cadrul Primăriei Tîrgu-Mureş şi întocmit de Szabo Lorand.
Am contactat şi firma Astor Com SRL pentru a-şi spune punctul de vedere în legătură cu aceste sesizări ale cetăţenilor. Deşi reprezentanţii acestei firme au avut timp mai multe zile să ne răspundă în scris pe e-mail, nu am primit niciun răspuns…

Aprilie 2014

Perioada menţionată de garanţie (15 martie) a expirat şi nu s-a realizat nimic în plus pe străzile amintite. De aceea, săptămânalul Punctul a contactat din nou Primăria Tîrgu-Mureş şi firma Astor.
După aproximativ o săptămână de la solicitarea noastră de a obţine noi informaţii, mai exact la începutul lunii aprilie, lucrurile au început să se mişte. Pe strada Inului din cartierul Unirii s-a turnat un strat compact de piatră. Pe celelalte străzi, din declaraţiile locuitorilor din zonă, nu s-a realizat nimic în plus. Oricum, situaţia cea mai gravă era pe strada Inului fiindcă acolo nu fusese turnată deloc piatră în luna ianuarie.

Ciudăţenii…

Totuşi, firma Astor nu a răspuns întrebărilor Punctul nici pentru acest al doilea articol…
Primăria a răspuns. Dar, nu complet. Nu a precizat sancţiunile impuse firmelor care nu respectă perioada de garanţie, spunând că sunt confidenţiale (deşi contractul este realizat între Primărie, deci o instituţie publică şi o firmă privată)! Mai mult, un lucru ciudat: în răspunsul trimis de Primărie înregistrat în data de 3. 04. 2014 se preciza că „Strada Inului a fost reprofilată fără adaos de material pietros”. Aceasta deşi în data de 2. 04. 2014 se turnase deja un strat consistent de piatră pe strada Inului…
Redăm, în continuare ultimul răspuns al Primăriei referitor la reabilitarea străzilor Gurghiului, Trifoiului, Lucernei, Inului şi Grigore Ploeşteanu din cartierul Unirii, emis de Direcţia Tehnică, Compartimentul Investiţii Construcţii Drumuri şi Străzi:
„Pe străzile menţionate de dumneavoastră au fost executate lucrări de reparaţii curente conform normativului Ind. AND554/2002 emis de Administraţia Naţională a Drumurilor corespunzător acestui tip de drum pietruit. Acest tip de întreţinere se poate face de două ori pe an. Achiziţia s-a făcut pe baza cererilor de oferte, fiind selecţionată oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere financiar. Precizăm că, contractul perfectat între părţi (beneficiar – executant) conţine clauze de confidenţialitate, motiv pentru care suntem ţinuţi în respectarea acestora.
Sancţiunile sunt prevăzute în contractul perfectat între părţi, existând şi clauza prin care s-a constituit garanţia de bună execuţie. Străzile respective corespund indicatorilor care se cer pentru o „stradă pietruită”.
Strada Inului a fost reprofilată fără adaos de material pietros. După cum am menţionat în corespondenţa noastră anterioară, pe aceste străzi lucrările executate sunt de întreţinere şi nu de reabilitare, ca urmare a lipsei reţelei de colectare pluvială. Pentru reabilitarea lor este necesar mai întâi a se găsi o soluţie pentru colectarea apelor pluviale urmată de întocmirea întregii documentaţii tehnice pentru modernizare (asfaltare) în funcţie de fondurile care vor fi alocate în acest sens. Director Tehnic, ing. Racz Lucian”.

Vasile Dancea

Read more »

În vară începe reabilitarea termică a blocurilor

By |

În vară începe reabilitarea termică a blocurilor

reabilitarePrimul contract de finanţare din fonduri europene, pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuit din Miercurea Ciuc, a fost semnat de primarul municipiului, Raduly Robert Kalman şi de directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Centru, Simion Creţu.

Proiectul are o valoare de 610.000 euro, fiind finanţat în cadrul Programului Regio, Axa prioritară 1.2, Domeniul major de intervenţie ,,Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe”. El vizează reabilitarea a cinci blocuri din strada Kossuth Lajos, lucrările urmând să demareze în vară.
Directorul ADR Centru, Simion Creţu, a declarat, la semnarea contractului, că Primăria Miercurea Ciuc este principalul beneficiar al acestui program, întrucât a depus şase proiecte şi mai are două în lucru, ceea ce înseamnă, în total, peste 10 milioane de euro.
,,Practic, aceste proiecte se finanţează în parteneriat. Se asigură sume nerambursabile prin Fondul European de Dezvoltare Regională, prin intermediul POR, prin contribuţia autorităţilor locale, dar şi a beneficiarilor, care îşi cresc confortul şi reduc foarte mult cheltuielile, având în vedere că eficienţa energetică creşte, după unele documentaţii, cu peste 40 la sută. Ceea ce reprezintă o economie şi mai ales, în această zonă în care temperatura scăzută durează o bună perioadă din an, este o bună oportunitate şi un mare serviciu pentru cetăţeni”, a declarat Simion Creţu.
Acesta a precizat că Primăria Miercurea Ciuc a depus cele mai multe astfel de proiecte din zona Centru, spre deosebire de Târgu Mureş care a depus trei proiecte sau de Alba Iulia care a înaintat un singur proiect.

La rândul său, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, a declarat că, pentru cele şase proiecte depuse deja, contribuţia municipalităţii este de 9.6 milioane de lei, ceea ce înseamnă un efort foarte mare din bugetul local.
,,Este o sarcină grea a bugetului, 9,64 milioane de lei înseamnă cel mai mult ca valoare pe lista anuală de investiţii pentru 2014, însă toată lumea ştie că la noi e Polul Frigului. Deci, practic, aceste investiţii în anvelopare au cele mai bune rezultate şi cele mai bune grade de eficientizare din toată România. Deci, trebuie să mergem înainte, pentru că asta ne e datoria”, a declarat Raduly Robert.
În municipiul Miercurea Ciuc s-au reabilitat termic, în ultimii şapte ani, un număr de 54 de blocuri de locuinţe. După ce se vor anvelopa şi cele 32 de blocuri, incluse în cele şase proiectele depuse la ADR, aproximativ 25 la sută dintre apartamentele din municipiu vor fi reabilitate termic ceea ce, a opinat Raduly Robert, situează oraşul între primele trei la nivel naţional.
Programul de anvelopare a blocurilor de locuit a avut un succes deosebit, încă de la debutul său, întrucât în Miercurea Ciuc se furnizează încălzire, în medie, opt luni pe an, iar facturile la întreţinere pe timp de iarnă sunt foarte mari.
În urma măsurătorilor făcute de specialişti, s-a ajuns la concluzia că locatarii din blocurile reabilitate termic fac o economie la factura de încălzire cu până la 30 la sută, faţă de cei din blocurile nereabilitate.

Read more »

Cinematograful din Miercurea Ciuc se reabilitează

By |

Cinematograful din Miercurea Ciuc se reabilitează

cinematografLucrările de reabilitare a cinematografului din centrul municipiului Miercurea Ciuc sunt foarte avansate, proiectul fiind finanţat în totalitate din bugetul local.

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, a declarat că prima fază a proiectului reabilitării clădirii fostului cinematograf ,,Transilvania” vizează lucrări de reconstrucţie, arhitectură, extindere şi utilităţi, pentru care Consiliul Local a alocat suma de cinci milioane de lei. Lucrările au început în 2013 şi s-au efectuat într-un ritm intens, urmând ca în lunile aprilie-mai 2014 să fie finalizată prima fază. Potrivit viceprimarului, faza a doua presupune dotarea şi utilarea sălilor şi va fi finanţată tot din bugetul local, suma necesară fiind de aproximativ 2,3 milioane de lei.
Clădirea cinematografului se va transforma într-o sală multifuncţională, pentru spectacole, concerte, proiecţii de filme şi alte evenimente. Antal Attila a spus că arhitectul a încercat să găsească o soluţie cât mai bună pentru design-ul exterior al clădirii, ,,ţinând cont că aceasta se află la interferenţa dintre partea istorică şi cea nouă a oraşului”.
În prezent, se analizează şi ce modalitate de administrare va avea cinematograful, în condiţiile în care Primăria are anumite restricţii privind angajarea de personal nou.
Cinematograful ,,Transilvania” din Miercurea Ciuc şi-a suspendat activitatea în 2006 din cauză că nu existau bani pentru plata facturii la încălzire şi a fost preluat, ulterior, de Consiliul Local, fără ca să mai fie redeschis.
Numărul iubitorilor de film din Miercurea Ciuc care mergeau la cinema a scăzut dramatic. Datele statistice arată că înainte de 1989 mergeau la cinematograf, lunar, 35.000-40.000 de persoane. În anul 2000, numărul acestora a ajuns la 4.000-5.000, pentru ca în 2006, anul închiderii, să fie înregistraţi doar 600 de spectatori într-o lună.

Read more »

Clacă în 47 de școli din Harghita

By |

Clacă în 47 de școli din Harghita

clacaAproape 50 de şcoli din judeţ au primit finanţare, în ultimele două luni, în cadrul programul Consiliului Judeţean Harghita intitulat ,,Clacă în folosul copiilor noştri”, în cadrul căruia unităţile de învăţământ fără autorizaţie sanitară beneficiază de lucrări urgente de renovare şi reabilitare.

Mână de lucru și bani puțini

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că au beneficiat de ajutor financiar un număr de 47 de unităţi şcolare şi s-au efectuat lucrări la 13 dintre ele. În ultimele trei şedințe ordinare, Consiliul Judeţean Harghita a alocat, în total, suma de 882.200 lei, pentru programul ,,Clacă în folosul copiilor noştri”.
,,Noi am avut iniţiativa, am îndemnat localnicii să realizăm împreună lucrările, din bani puţini, prin efort comun. Noi am alocat fondurile, iar organizarea clăcilor depinde de localnici, primării sau de conducerea şcolilor”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba.
De altfel, acesta a precizat că a adus în discuţie necesitatea finanţării europene pentru activităţile comunitare şi la întâlnirea dintre Comitetul Regiunilor şi Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale, la care a participat, în data de 9 decembrie, la Paris.
,,În discursul meu, am afirmat că, în activităţile comunitare, cum ar fi spre exemplu investiţiile realizate prin intermediul clăcilor în Harghita, finanţările europene sunt oportune, având în vedere situaţia economică critică în care se află autorităţile locale şi faptul că, pentru realizarea acestor investiţii, este nevoie de un efort susţinut din partea comunităţii locale. Acesta este motivul pentru care trebuie încurajate finanţările din bani europeni. Consider că eforturile comunităţilor locale contribuie în mare parte la o dezvoltare inteligentă şi sustenabilă a regiunii, fapt care este şi unul dintre scopurile principale ale strategiei Uniuni Europene 2020”, a declarat Borboly Csaba.

Ideea

Ideea lansării programului ,,Clacă în folosul copiilor noştri”, de către Consiliul Judeţean Harghita, a venit în septembrie, imediat după începerea şcolii, când s-a constatat că foarte multe şcoli şi grădiniţe au nevoie de lucrări de reabilitare, care nu necesită fonduri foarte mari, pentru a putea obţine autorizaţiile sanitare de funcţionare. Prin acest demers, comunităţile sunt ajutate financiar să achiziţioneze acele materiale pe care nu le pot procura pe plan local, după care se organizează muncă voluntară pentru efectuarea de reparaţii la unităţile şcolare.

Read more »

Consilier pe strada mea

By |

Consilier pe strada mea

CL tarnaveniAproape o oră le-a trebuit consilierilor locali să se pună de acord cu reabilitarea unor străzi din municipiu, asta cu toate că subiectul pus în discuţie nu se referea la stabilirea nominală a acestor străzi. Fiecare consilier a susţinut cauza străzii pe care locuieşte, solicitând ca şi aceasta să fie inclusă în planurile de reabilitări ale Primăriei. Primarul Sorin Megheşan a explicat criteriile care au stat la baza alegerii anumitor străzi, acestea fiind lipsa canalizării care trebuie realizată înaintea asfaltării, numărul de locuitori şi desigur fondurile bugetare.

În cele din urmă, la şedinţă s-a aprobat lista propusă de executiv, unde au intrat străzile Viilor, Libertăţii, Gorunului, Salviei, Porumbeilor, Crângului, Câmpului, Octavian Goga, Movilei, Crinului, Eternităţii, 9 Mai, Marinei, Cooperaţiei, pentru care s-a aprobat doar documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii şi indicatorii tehnico-economici.
Tot săptămâna trecută, joi, s-a aprobat şi realizarea studiilor de fezabilitate pentru reţea de apă în cartierul Tineretului – Industriei şi reţea de canalizare menajeră şi pluvială pe străzile Griviţei, Aleea A, Aleea B şi Fabricii. Pentru ducerea la îndeplinire a acestor lucrări vor trebui găsite şi resursele bugetare, care se stabilesc odată cu votarea bugetului, în ultima şedinţa nefiind pusă în discuţie şi nici luată vreo decizie în acest sens.

Mircea Barbu

Read more »

Târnava Mică va fi deviată la Mica

By |

Târnava Mică va fi deviată la Mica

Ciprian_DobreÎn urma unei vizite în județul Mureș, făcută la invitația președintelui CJ Ciprian Dobre, Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură a declarat că va cofinanța împreună cu Consiliul Județean Mureș un proiect de deviere a cursului Tîrnavei Mici. Problema a venit din cauza surpării repetate a unei porțiuni a drumului care leagă Bălăușeri de Târnăveni. Pe o porțiune de aproximativ 25 de metri, traficul este îngustat în prezent, drumul surpat pe o bandă având nevoie de consolidare. Totuși, pentru ca problema să nu reapară după consolidare, este nevoie și de devierea cursului Tîrnavei Mici, prin tăierea unui cot, proiect care a fost estimat la aproximativ 3 milioane de lei.

Read more »

4,5 mil. euro pentru ambulatoriul SCJU

By |

4,5 mil. euro pentru ambulatoriul SCJU

spitalul judeteanDirectorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Centru, Simion Creţu şi preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre au semnat marţi, la Târgu Mureş, contractul de finanţare a proiectului ‘Reabilitarea, modernizarea şi echiparea ambulatoriului Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş’, în valoare de 4,5 milioane de euro.

Semnarea contractului – în valoare totală de peste 20 milioane de lei (4,5 milioane euro), din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 15,8 milioane de lei – a avut loc după patru ani de la depunerea cererii de finanţare, semnatarii invocând motive juridice care ar fi stat la baza acestei întârzieri.

Preşedintele CJ Mureş, Ciprian Dobre, a precizat că durata de implementare a proiectului este una scurtă, adică 22 de luni de la data semnării, obiectivul general fiind îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală în cadrul ambulatoriului integrat al SCJU Târgu Mureş.

Potrivit lui Dobre, prin reabilitarea ambulatoriului general care funcţionează în clădirea SCJU Târgu Mureş şi a ambulatoriului ORL, care funcţionează într-o clădire separată, se doreşte creşterea eficienţei şi a calităţii actului medical, scurtarea duratei de spitalizare a pacienţilor internaţi care nu necesită îngrijire medicală permanentă, scăderea timpului de diagnosticare şi tratament şi asigurarea accesului egal al cetăţenilor la serviciile de sănătate, prin realizarea unui sistem sanitar modern.

Directorul SCJU Târgu Mureş, dr. Ovidiu Butuc, a precizat că instituţia caută să identifice o serie de spaţii în care să funcţioneze provizoriu ambulatoriul de specialitate, până la modernizarea actualelor cabinete medicale şi că, întrucât este vorba despre peste 3.000 de metri pătraţi, reabilitarea va fi făcută în trei etape succesive.

Directorul ADR Centru, Simion Creţu a precizat, după semnarea contractului de finanţare, că CJ Mureş are, în prezent, şase contracte semnate în cadrul Programului Operaţional Regional (POR), două pe infrastructură rutieră, unul pe infrastructură de sănătate, unul vizând construirea unui parc auto pentru sporturi cu motor şi două proiecte pe infrastructură socială.

În total, CJ Mureş este beneficiarul a 14 proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă, în valoare de 218 milioane de euro, pe toate programele operaţionale, având alte trei proiecte în evaluare.

AGERPRES

Read more »

Pocloșul intră în reabilitare

By |

Pocloșul intră în reabilitare

poclosDirectorul general al Apelor Române Vasile Pintilie, aflat astăzi în vizită în județul Mureș a anunțat lucrări de amenajare ale pârâului Poclos, prima dată amenajat în anii ’80. În etapa întâi se vor reface lucrările de apărare împotriva inundaţiilor pe sectorul de la podul de pe strada Livezeni până la podul de pe Bulevardul 1 Decembrie, acest sector fiind și cel mai grav afectat. Comunicatul de presă emis astăzi pe această temă mai precizează:

Pentru a creea un spaţiu plăcut şi cât mai natural, având în vedere că acest sector tranzitează un cartier important al oraşului, în apropierea ambelori maluri existând locuinţe, s-a adoptat o soluţie în care sa se folosească, pe cât posibil şi unde soluţia tehnică a permis, materiale cât mai prietenose cu mediul în special piatră brută. De asemenea s-a dorit şi o păstrare a soluţiei adoptate la lucrările realizate executate pe malul râului Mureş, intravilan Tîrgu-Mureş în anii 2011-2012, unde prin folosirea acestor materiale au fost realizate zone de promenadă extreme de appreciate de către locuitorii oraşului şi nu numai.

Lungimea sectorului pe care se vor reface lucrările este de 1120 m şi constau din:

  • Refacerea radierului din beton în soluţia aleasă de zidărie de piatră;

  • Realizarea unei chiunete din beton amplasată pe axul cursului, cu secţiunea trapezoidală, în vederea stopării dezvoltării vegetaţiei acvifere şi care va avea rolul de a tranzita debitele mici şi foarte mici şi va permite autodragarea în perioadele secetoase;

  • Grinzi de reazem din beton simplu pentru sprijinirea pereului;

Înlocuirea câmpului de dale cu pereu zidit din piatră brută;

????????Anunțul a fost făcut astăzi, la sediul PSD Mureș, unde directorul general Apele Române Vasile Pintilie a fost primit de liderul PSD Mureș Vasile Gliga. Acesta din urmă spunea că nevoia de investiții în reabilitarea malurilor Pocloșului i-a fost semnalată încă din campania electorală:

„Am plăcerea ca astăzi să prezentăm începerea lucrărilor la un proiect important pentru Tîrgu – Mureș. Venim astfel cu soluții concrete la problemele pe care cetățenii ni le-au ridicat în campaniile electorale. Știu că Pokloșul este o problemă pentru locuitorii celui mai mare cartier al orașului, Tudor Vladimirescu. Sunt legat de Pârâul Pokloș. Și anume, în perioada în care eram elev am prins inundațiile catastrofale produse de Pârâul Pokloș în 1975. Am participat la muncile voluntare care au avut loc în urma inundațiilor pentru redarea străzilor din jurul pârâului circulației. Cu acea ocazie am cunoscut-o pe soția mea, care muncea tot ca voluntar. Pot spune că astăzi mă bucur că avem soluția pentru reabilitarea cursului Pârâului Pokloș”.

Read more »

17 străzi vor fi asfaltate

By |

17 străzi vor fi asfaltate

asfaltare drum lucruSăptămâna trecută, joi, s-a desfășurat Ședința ordinară de Consiliu Local, care a avut pe Ordinea de zi 17 puncte. Una dintre discuţiile purtate în cadrul Ședinţei ordinare a fost pe tema organizării în acest an a Zilelor Culturale Maghiare Reghinene. Propunerea a venit în scris din partea Asociaţiei culturale ,,Kemény János”, iar dacă s-ar organiza, manifestarea ar ţine trei zile şi ar cuprinde activităţi susţinute în mai multe locuri din oraş, inclusiv pe stadionul Avântul din Parcul Tineretului.

Primarul Maria Precup a analizat cererea și a subliniat faptul că solicitarea a surprins-o, având în vedere că toate evenimentele de amploare care s-au organizat anul acesta în municipiu s-au adresat tuturor etniilor: ,,Această solicitare mie mi s-a părut – să spun, elegant – ciudată, pentru că niciun eveniment din municipiul Reghin nu l-am organizat pentru români. Eu sper să se gândească și comunitatea maghiară, prin reprezentanții ei, cum este consilierul Nagy András, că nu este corect să facem separat evenimente culturale maghiare și românești. Niciodată nu am făcut Zilele municipiului românești sau maghiare și nici nu-mi doresc acest lucru. Noi trăim în comuniune, prietenii mei, vecinii mei sunt maghiari, am fini, am nași maghiari, nu este nicio problemă…la toate evenimentele pe care le-am organizat am avut discuții cu consilierii maghiari, ei și-au ales orchestrele…dar nu mă pot opune, dacă vor să facă, vom reconsidera poziția noastră, vom purta discuții… Oricum nu mi se pare corect să se realizeze Zilele culturale maghiare reghinene cu personalități care nu au nimic în comun cu Reghinul…nu mi se pare corect ca acum să primească premii doar copiii maghiari, iar românii nu. E o chestie delicată pe care eu vreau să o evit, dar vreau să fiu înțeleasă bine. Mie îmi sunt foarte dragi oamenii, indiferent ce limbă vorbesc”, a declarat primarul Maria Precup.

Un alt punct s-a referit la faptul că 34 de străzi reghinene sunt cuprinse în proiectul de introducere a canalizării, iar 17 drumuri sunt în plan de a fi asfaltate: ,,Urmează să asfaltăm 17 străzi din municipiul Reghin pe care vreau să vi le citesc pentru ca cetățenii să știe, pentru ca dacă nu sunt racordați la utilitățile publice, indiferent care, o pot face până la asfaltarea acestora, pe urmă interzicem spargerea asfaltului, pe care cu foarte mare greu îl putem așterne”. Străzile care vor fi asfaltate sunt: Aurel Vlaicu, Mierlei, Garofiței, Grădinarilor, Abatorului, Verzei, Muncitorilor, Morii, Ioan Maloș, 1 Decembrie 1918, Dr. V. Nicolescu, Făget, Dumbravei, Plopilor, Axente Sever, Trandafirilor, Cetăților și Călimanilor.

Cristina Vancea

Read more »

Începe reabilitarea stației de epurare Sighișoara

By |

Începe reabilitarea stației de epurare Sighișoara

aquaservSC Compania Aquaserv SA din Târgu Mureş a anunţat, miercuri, semnarea contractului de execuţie pentru reabilitarea staţiilor de tratare a apei din Sighişoara şi Cristuru Secuiesc (judeţul Harghita), parte componentă a proiectului cu finanţare europeană ‘Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş’, în valoare totală de 110,87 milioane de euro.

‘Lucrările de reabilitare a staţiilor de tratare a apei potabile din cele două localităţi sunt incluse în proiectului ‘Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş’, cofinanţat din Fondul de Coeziune, iar în urma finalizării acestora peste 46.000 de consumatori se vor bucura de apă potabilă mai bună la robinet (…) Acesta este cel de-al 8-lea contract de lucrări semnat în cadrul proiectului şi are o durată de execuţie de 24 de luni de la data începerii, la care se adaugă 12 luni perioada de notificare defecte. Valoarea maximă plătibilă (pe această componentă – n.r.) este de 26,08 milioane de lei la care se adaugă TVA, conform legislaţiei în vigoare’, precizează un comunicat de presă al companiei Aquaserv.

Contractul a fost semnat cu SC AEG Technology SRL. Proiectul ‘Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş’ are o perioadă de implementare cuprinsă între anii 2011 şi 2015, iar de acesta vor beneficia aproximativ 300.000 de locuitori din zona de operare Aquaserv.

Acest proiect implementat de Operatorul Regional SC Compania Aquaserv SA Târgu Mureş reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş, în domeniul infrastructurii de apă potabilă/canalizare.

AGERPRES

Read more »

Reabilitări pe DJ Reghin – Lăpușna inaugurate azi

By |

ciprian_dobrePreşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a inaugurat miercuri o porţiune din DJ 153C Reghin-Lăpuşna, ce traversează comuna Ibăneşti, pentru care instituţia a alocat suma de două milioane de lei, înmânându-i simbolic primarului Dan Vasile Dumitru ultima piatră cubică ce a fost scoasă de pe acest drum.

‘N-am făcut o inaugurare clasică, cu panglici tăiate, cu astfel de lucruri, pentru că mi se pare corect faţă de aceşti oameni care trăiesc aici de mai bine de 50 de ani, pe un drum cu gropi de jumătate de metru, piatră cubică, am făcut doar un gest, acela de a-i înmâna primarului ultima piatră de pe acest drum. Îmi doresc să arate până la Lăpuşna (37 de kilometri – n.r.) drumul aşa cum îl vedeţi, aceşti doi kilometri pe care i-am făcut în interiorul localităţii Ibăneşti, cred că şi primarul, ca urmare a scoaterii pietrei cubice şi-a pus la punct trotuarele (…) la fel şi cele patru podeţe, la fel şi cele două rigole care traversează drumul’, a spus Ciprian Dobre.

Potrivit acestuia, proiectul a fost executat în şase luni, deşi avea termen de 11 luni, dar că pe drumul de pe Valea Gurghiului, Reghin-Lăpuşna, încă mai sunt multe de făcut, iar CJ Mureş a hotărât accesarea unui credit pentru reabilitarea integrală a DJ 153C.

‘Încă sunt multe de făcut pe Valea Gurghiului, inclusiv pe acest drum, vreau să mergem anul viitor până la barieră la Fâncel şi de acolo să reuşim să asfaltăm până sus la Lăpuşna. Dar mai este foarte mult de lucru’, a afirmat Ciprian Dobre.

AGERPRES

Read more »

Proiect de reabilitare a caselor săsești din Ardeal

By |

Proiect de reabilitare a caselor săsești din Ardeal

casa saseascaGlobal Heritage Fund împreună cu fondul de caritate Anglo-Romanian Trust for Traditional Architecture vor implementa în România un proiect de reabilitare și conservare a locuințelor medievale, în principal case săsești din zona Transilvaniei, considerate a fi printre ultimele situri medievale locuite rămase în Europa. Aceste bogății arhitectonice, spun inițiatorii proiectului, duc lipsă de finanțare și au fost neglijate de românii plecați la muncă în țările vest-europene. De asemenea, dezvoltarea necontrolată a dus la dărâmarea multor astfel de imobile în ultimii ani.

Prin urmare, inițiatorii proiectului vor să strângă 20.000 de dolari pentru a construi un cuptor pentru arderea cărămizilor tradiționale (cuptor care exista în trecut în fiecare sat săsesc), care vor fi folosite mai apoi la reabilitarea unor case. De asemenea, pe viitor se are în vedere susținerea acestor construcții și cu ajutorul unor noi facilități, cum ar fi un hambar pentru uscarea cărămizilor. Lucrările de reabilitare nu se vor derula doar în Transilvania, ci și în Oltenia și Muntenia, însă se are în vedere derularea lucrărilor cu precădere în comunitățile multi-etnice.

„Deși există un important suport financiar din partea Comisiei Europene pentru proiectele din agricultură, nu există aproape nici un ban pentru finanțarea proiectelor de conservare a arhitecturii valoroase, atât din punct de vedere istoric, cât și din punctul de vedere al potențialului pe care îl are pentru economia Românească”, spunea Willian Blacker de la Anglo-Romanian Trust for Traditional Architecture în încheiere.

Read more »

Circulație restricționată pe 4 străzi din Tîrgu-Mureș

By |

Primăria Tîrgu-Mureş anunță că, începând cu data de 9 mai, demarează lucrările de modernizare pe străzile Busuiocului, Retezatului, Fîntînii și Făgărașului. Circulația va fi restricționată în aceste zone, iar Primăria roagă șoferii să respecte indicatoarele care vor fi amplasate în zonă: „Vă adresăm rugămintea de a respecta semnificaţia indicatoarelor rutiere amplasate pe durata execuţiei lucrărilor şi de a circula preventiv în zona respectivă. De asemenea, rugăm conducătorii de autovechicole să nu oprească, să nu staţioneze şi să nu parcheze în zona de lucru pe durata execuţiei lucrărilor, pentru a nu perturba activitatea şi ritmul de lucru al utilajelor”.

Read more »

UDMR nemulțumită de drumul Ungheni-Acățari

By |

UDMR nemulțumită de drumul Ungheni-Acățari

ungheni acatariPrimarii comunelor Acățari, Gheorghe Doja și Crăciunești au depus o adresă la Consiliul Județean Mureș și Prefectură prin care cer reabilitarea drumului Acățari-Ungheni. Circulația autovehiculelor cu o greutate mai mare de 7,5 tone se desfășoară de mai mult doi ani pe drumul județean mai sus menționat, din această cauză starea drumului s-a degradat, circulația s-a aglomerat aceasta cauzează deteriorarea caselor în zonă și pericol de accident. Administrațiile locale afectate au evaluat pagubele produse, pe care le-au trecut și în adresa depusă la Consiliul Județean demonstrând că drumul nu este adecvat pentru circulația autovehiculelor cu gabarit depășit. În adresă se subliniază că locuitorii comnuleor sesiează autoritățile de foarte multe ori deoarece pe lângă pagubele materiale circulația grea reprezintă și un pericol iminent. În adresă se specifică și faptul că mai multe agenții de asigurări au acționat în judecată primăriile, deoarece foarte mulți șoferi au cerut asigurarea pentru reparația autovehiculelor defectate pe porțiunea de drum aflat în cauză. Primarii atrag atenția Consiliului Județean că reabilitarea drumurilor județene intră în și cred că repararea ocazională a drumului nu reprezintă o soluție viabilă. Cer mutarea traficului greu respectiv reabilitarea totală a drumului.

Kelemen Marton liderul de grup a consilierilor județeni a declarat că reabilitarea drumului trebuie să facă parte din programul județean de reabilitare a drumurilor, totodată trebuie luată în considerare și părerea locuitorilor din zonă. ”Atunci când drumul aglomerat reprezintă un pericol public și condițiile de drum necorespunzătoare produc pagube materiale locuitorilor din zonă, nu le putem spune că nu sunt soluții sau bani” – a punctat liderul de grup. Brassai Zsombor președintele UDMR Mureș este de părere că instituțiile abilitate trebuie să ia în serios cererea primarilor și a cetățenilor. Organizația UDMR Mureș sprijină inițiativa comunităților de pe Valea Nirajului de Jos și va susține și în continuare demersurile autorităților locale și a locuitorilor.

Sursa: UDMR Mureș

Read more »

Se inaugurează drumul Coroisînmărtin – Viişoara

By |

drum reabilitatLuni, 22 octombrie, va avea loc recepţia de terminare a lucrărilor de reabilitare a drumului judeţean 142C Coroisînmărtin – Zagăr – Viişoara – limită judeţ Sibiu. Evenimentul este programat începând cu ora 12:00, la intersecţia drumului DJ 142C cu DJ 142 (Sibiu), din localitatea Coroisînmărtin.

Consiliul Judeţean Mureş are în implementare proiectul „Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean 142 C”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale, domeniul de intervenţie 2.1 – Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia – reabilitarea şoselelor de centură. Valoarea totală a proiectului este de 24.022.048 lei din care finanţare nerambursabilă 18.662.982 lei, având o durată de implementare de 45 luni, cu termen de finalizare 20 noiembrie 2012. În cadrul proiectului au fost reabilitaţi şi modernizaţi 20,5 km de drum judeţean.

Sursa: CJ Mureș

Read more »

DN 15 şi nişte autorităţi ocupate cu analiza

By |

DN 15 şi nişte autorităţi ocupate cu analiza

Ministerul Transporturilor are nevoie de câteva luni pentru a hotărî dacă un drum naţional principal va fi garnisit şi pe o parte şi pe cealaltă cu aproape 30 de km de borduri. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, care a reuşit „performanţa” ca în 22 de ani să se poată lăuda cu vreo 700 de km de autostradă, adică nici măcar un drum  radea – Constanţa, nu reacţionează atunci când este sesizată. Autorităţile judeţene au sesizat şi au rămas, până acum, cu sesizarea pentru că pe Drumul Naţional 15, lucrările continuă pe baza aceleiaşi soluţii tehnice inedite: bordura acostament, bordura – zonă de siguranţă etc. A trecut deja o lună şi jumătate de când Instituţia Prefectului Mureş a sesizat Companiei de Autrostrăzi şi Drumuri Naţionale modul periculos de reabilitare a Drumului Naţional 15, pe tronsonul Tîrgu-Mureş – Reghin. Directorul general al companiei nu a răspuns nici până astăzi, cu toate că, potrivit legii, termenul legal de răspuns este de 30 de zile. În schimb, Ministerul Transporturilor, sesizat cu aceeaşi problemă în 17 iulie, a remis un punct de vedere aproape de expirarea termenului limită în care avea obligaţia legală de a răspunde. Răspunsul este însă unul dezarmant. „Am primit ieri (n.red. 16 august) documentul răspuns de la Ministerul Transporturilor în care ne comunică că cei responsabili,  respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale împreună cu constructorul şi proiectantul analizează solicitarea noastră şi în momentul în care îşi vor fi formulat un punct de vedere vom şi noi informaţi. Acest răspuns ducându-ne cu ideea că s-ar putea totuşi să existe o problemă”, a declarat Mihaela Kardos, directorul Cancelariei Prefectului. Cu alte cuvinte, Ministerul Transporturilor a răspuns în termen, evaziv, fără a lua nicio măsură concretă în afara de a analiza situaţia. Curiozitatea noastră este dacă analiza va fi făcută pe teren, chiar la faţa locului sau din biroul de la Bucureşti pe baza spuselor şi situaţiei prezentate de către constructor în tandem cu proiectantul lucrării. Până ce Ministerul Transporturilor şi-a mai alocat cel mult o lună până va decide în privinţa lucrărilor de pe DN 15, reprezentantul Guvernului teritoriu va rămâne în stand-by. „Aşteptăm
un răspuns de la Ministerul Transporturilor, aşteptăm un răspuns şi de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale de la care încă nu am primit un răspuns la adresa formulată la începutul lunii iulie şi noi sperăm că lucrurile se vor rezolva cu soluţia care să ducă la evitarea oricăror accidente pe ruta respectivă”, a mai spus directorul.

O soluţie pe care Instituţia Prefectului ar putea să o adopte pentru a mişca managementul CNADNR ar fi acţionarea în instanţă a companiei. Credem că ar putea solicita şi daune, ţinând cont că, prin refuzul nejustificat de a răspunde, directorul general al CNADNR este în culpă. Nu vrem să ne gândim ce s-ar întâmpla în cazul unui accident pe acest tronson de drum.

CJ solicită modificarea proiectului

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a înaintat, de asemenea, o sesizare referitoare la soluţia tehnică aleasă pentru reabilitarea acestui drum. „Ceea ce se întâmplă la construcţia acestui segment de drum este deosebit de periculos. Nu se poate deplasa o ambulanţă între cele două sensuri de mers, nu se poate depăşi un biciclist ş.a.m.d. Eu însă am încredinţări că se va reveni asupra proiectului. Noi avem un model foarte bun, Reghin – Topliţa, cum a fost amenajat şi cum reparaţia capitală la acel drum, cum este acostamentul la acel drum, la fel se poate face şi Tîrgu-Mureş – Reghin. Asta le-am cerut celor de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Sper să se şi ţină cont. Să îşi ia bordurile, să şi le ducă acasă, să modifice proiectul şi să facă un drum care să prezinte securitate în circulaţie”, a spus preşedintele autorităţii judeţene. Acesta a solicitat mai multe puncte de vedere avizate care atestă, de asemenea, că reparaţiile ce se efectuează nu sunt la standardele europene. „Noi deja avem punctele de vedere de la SMURD, de la Poliţia Rutieră, de la pompieri, puncte de vedere care ne spun foarte clar că acel drum nu este proiectat pe normele europene”, a spus Dobre.

Dacă, într-adevăr, autorităţile centrale responsabile de domeniul drumurilor vor şi ţine seama de cele de mai sus, rămâne de văzut. Ce spun legile române Potrivit Normelor tehnice din 27/01/1998 privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, Drumurile Naţionale principale trebuie să aibă două benzi, fiecare cu o lăţime de minim 3,5 m
şi care să premită o viteză de circulaţie de maxim 80 de km în zona de şes, cum este şi cazul DN 15. DN 15 este un drum naţional principal, nu pentru că aşa spunem noi, ci pentru că aşa prevede Ordinul pentru aprobarea Normelor privind încadrarea in categorii a drumurilor nationale nr. 43 din 1998. În plus, potrivit art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 43 din 1997 prevede că un drum public cuprinde ampriza, zonele de siguranţă şi zonele de protecţie. Iar art. 15 vine să explice prevederile antemenţionare: ,,Ampriza drumului este suprafaţa de teren ocupată de elementele constructive ale drumului: parte carosabilă, trotuare, piste pentru ciclişti, acostamente, şanţuri, rigole, taluzuri, şanţuri de gardă, ziduri de sprijin şi alte lucrări de artă”. Actul normativ este extrem de clar şi în ceea ce priveşte zonele de siguranţă. ,,Zonele de siguranţă sunt suprafeţe de teren situate de o parte şi de cealaltă a amprizei drumului, destinate exclusiv semnalizării  rutiere, plantaţiei rutiere sau altor scopuri legate de întreţinerea şi exploatarea drumului, siguranţei circulaţiei ori protecţiei proprietăţilor situate în vecinătatea drumului. Din zonele de siguranţă fac parte şi suprafeţele de teren destinate asigurării vizibilităţii în curbe şi intersecţii, precum şi suprafeţele ocupate de lucrări de consolidare a terenului drumului şi altele asemenea”, se arată în art. 16.

Anexa 1 spune că ,,Zonele de siguranţă ale drumurilor sunt cuprinse de la  limita exterioară a amprizei drumului până la: 1,50 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului”. Am amintit toate aceste prevederi legale deoarece pe DN 15 nu putem vorbi de acostamente, de şanţuri, de rigole, de taluzuri etc. pentru simplul fapt că partea carosabilă se încheie în nişte borduri care nu sunt nici sigure şi îngustează periculos un Drum Naţional principal care, teoretic, ar trebui să aibă 3,5 m pe fiecare bandă de circulaţie. Nu mai revenim asupra aspectelor invocate în numărul trecut al săptămânalului Punctul referitor la modul defectuos în care sunt executate lucrările pe acest drum naţional. Am remarca doar că reprezentanţii autorităţilor responsabile de supravegherea acestor lucrări nu îşi fac treaba, iar răspunsul la acest “lasă-mă să te las” ministerial este pe măsură. Ne aşezăm mai comod pe scaun şi aşteptăm.  Ce? O analiză care putea fi făcută de către Ministerul Transporturilor într-o jumătate de zi.

Ligia Voro

Read more »

DN 15 devine şoseaua morţii?!

By |

DN 15 devine şoseaua morţii?!

Autorităţile centrale tratează cu superficialitate o problemă locală majoră. Drumul Naţional 15 reprezintă un atentat – chiar dacă vi se pare un cuvânt dur şi grav – la siguranţa şoferilor şi pasagerilor care îl folosesc frecvent şi, mai ales, ocazional şi la viaţa acestora.

Nebunia reabilitării Drumului Naţional 15, între Tîrgu-Mureş şi Reghin, continuă. Bordurile sunt tot la locul lor, se circulă ca pe un drum al groazei, cu viteză redusă, pentru că nu îţi permiţi luxul să faci vreo manevră greşită, nu poţi să depăşeşti pentru că nu ai pe unde, nu poţi să tragi pe dreapta dacă vine vreo maşină de pe contrasens, nu ai unde să îi faci loc ambulanţei, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor, unei coloane oficiale etc., nu are unde să se scurgă apa de pe carosabil pentru că bordurile sunt prea înalte şi chiar cu un strat de covor asfaltic sănătos vor rămâne prea înalte. Două combine agricole dacă se întâlnesc pe acest drum au toate şansele să se agaţe una de alta pentru că habar nu avem cum îşi vor face loc să treacă. Mai mult, dacă ai vreo defecţiune şi opreşti pe marginea drumului care nu există, vei bloca, cu siguranţă, un sens de mers. Bineînţeles, la iarnă, nu prea văd cum va fi făcută deszăpezirea, altfel decât blocând tronsoane din drum şi, implicit, traficul rutier.

Sunt doar câteva constatări făcute de către un ochi – e drept nespecialist – după două drumuri Tîrgu-Mureş – Răstoliţa. Călătorii în care am tremurat serios gândindu-ne ce şanse ai să supravieţuieşti unui accident în care vine un tir de pe contrasens şi ai două variante la fel de mortale: fie să te ciocneşti frontal cu tirul, fie să tragi dreapta, în bordură şi să te răstorni în şanţ. Cu aceste constatări în minte, ne permitem să reluăm problema reabilitării Drumului Naţional 15, pe care ne-am dori să îi vedem circulând în siguranţă şi relaxaţi pe primarii localităţilor străbătute de acest drum, respectiv pe responsabilii din Ministerul Transporturilor, din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi pe reprezentanţii Strabag AG, constructorul contractat să efectueze această lucrare.

Indolenţă de la Centru

Dar se vede treaba că pe cei cadorisiţi cu tot felul de funcţii numite prin Guvernul României îi doare în cot de problemele care ar trebui să îi preocupe. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a fost sesizată de Instituţia Prefectului în data de 3 iulie 2012 în legătură cu lucrările care se efectuează pe acest tronson de drum. De atunci, directorul general al companiei a tratat această problemă ca şi cum nu ar fi existat, iar totul este în regulă după cum arată o situaţie publicată pe site-ul companiei şi în care se arată că pe DN 15 Tîrgu-Mureş – Reghin este „reabilitare standard”. Reabilitare care, potrivit acestei situaţii, se va finaliza în octombrie 2013. Scurt şi cuprinzător. Nicio tresărire legată de sesizările care curg în legătură cu reabilitarea acestei şosele. În acest răstimp, Instituţia Prefectului Mureş ( întâmplător(?) reprezentantul aceluiaşi Guvern în teritoriu) mai face o încercare şi trimite, în 17 iulie, o sesizare Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii care coordonează, subordonându-şi această companie condusă de către un director general indolent. Minister coordonat de către liberalul Ovidiu Silaghi care a venit în campania electorală din iunie în judeţ şi, ce e şi cu coincidenţele astea, a vorbit inclusiv despre DN 15 aflat în reabilitare. Ceea ce înseamnă că cel puţin la nivel teoretic are habar de proiect. Astăzi nu este decât 13 august şi, teoretic, până la sfârşitul săptămânii, ministrul mai are timp să ne spună ce se va întâmpla cu DN15, aşa că, până-una alta, îi acordăm circumstanţe atenuante că nu o fi ştiut de sesizarea adresată CNADR. Iar sesizările nu s-au oprit aici. „Am cerut ministrului transporturilor pe 17 iulie într-o scrisoare implicarea în soluţionarea acestei chestiuni şi mai mult decât atât la întâlnirea cu primul ministru, Victor Ponta de la Miercurea Ciuc pe data de 21 iulie i-am dat şi o notă către Guvern”, a declarat, la începutul săptămânii trecute, prefectul Alexandru Petru Frătean.

De unde a început distracţia…

Pentru a înţelege cum s-a ajuns la această soluţie tehnică periculoasă, aşa cum se poate constata cu ochiul liber şi fără să fii specialist în domeniu, daţi-ne voie să apelăm la istorie.

În 2008, în perioada în care ministru al Transporturilor era Ludovic Orban, în agitaţia pre-electorală dinaintea alegerilor parlamentare a apărut un proiect de Hotărâre de Guvern referitor inclusiv la reabilitarea DN 15 Tîrgu-Mureş-Reghin. Potrivit proiectului, partea carosabilă urma să aibă 7 m lăţime, la care se adăugau 1,5 m pe fiecare parte de acostament în afara localităţilor, respectiv în localităţi acostamentul era înlocuit de trotuare cu o lăţime de 1 m. Cum s-a ajuns la această soluţie tehnică acceptată de CNADNR? Aveam să ne dumirim ascultând şi reascultând o convorbire telefonică cu primarul comunei Gorneşti, Kolcsár Gyula. „Probabil că am fost întrebaţi acum vreo trei ani, când ne-au consultat dacă suntem de acord să fie drumul lat de 11 m, deci carosabilul să fie lat de 11 m lăţime, la care noi, bineînţeles, că am considerat că este prea lat şi că va fi viteza prea mare. Şi nu numai eu, ci şi primarul de la Ernei şi primarul de la Sîngeorgiu de Mureş. Oricum am zis că este un drum circulat şi că se va circula cu viteză extrem de mare şi ar fi pericol pentru populaţie. Şi aşa s-a ajuns că va fi carosabilul de 7 m şi în plus şanţul şi, mă rog, trotuarul. Dup-aia în primăvară au venit cu soluţia asta tehnică care există acum, cu bordurile, pentru că costurile vor fi mai mici la chestia asta, cum că se lipeşte trotuarul de carosabil. Carosabilul de 7 m, plus trotuarul de 1 m pe o parte şi pe alta. Asta fiind soluţia tehnică finală, noi am zis că o vom folosi ca pistă de biciclişti, pentru că noi avem trotuarul. Nu am cum să las un copil de 2 sau 3 ani când vine de la grădiniţă să circule lângă roata tirului», a spus primarul. Din ce înţelegem noi, un grup de primari a transmis un punct de vedere – fără să fie niciunul specialist -, iar specialiştii pe care se presupune că CNADNR îi are a acceptat şi a dat drumul proiectului. În proiectul de hotărâre de Guvern nu am găsit, e adevărat, nicăieri povestea cu bordurile. În plus, potrivit acelei HG acostamentele urmau să fie lărgite şi, nicidecum, neproiectate sau desfiinţate.

Licitaţia şi nişte borduri

După această etapă genială, i-am spune, în care primarii şi-au spus părerea, iar nişte profesionişti au luat-o de bună, s-a aşternut praful pe acest proiect de reabilitare. La sfârşitul anului 2010 însă, reabilitarea DN 15 revine pe tapet şi se organizează o licitaţie pentru execuţia lucrărilor. Cu toate că nu am găsit pe site-ul ministerului sau al CNADNR datele proiectului în afară de numărul de kilometri, termenul de finalizare a lucrării şi suma totală – aproape 170 de milioane de lei fără TVA, incluzând şi Reghin – Sărăţel, credem că lucrarea a fost licitată pe aceeaşi hotărâre de Guvern mai sus-amintită. Oricum în ianuarie 2011, pe site-ul CNADNR, apare un comunicat de presă, pe care în momentul de faţă îl putem considera halucinant. „Prin modernizarea DN 15 (Tg. Mureş – Reghin n.r.) …se urmăreşte mărirea vitezei de deplasare a şoferilor, reducerea timpului petrecut în trafic, dar şi crearea unor condiţii de confort şi siguranţă pe drumurile publice”, se arată la sfârşitul lunii ianuarie 2011 în comunicatul companiei de autostrăzi şi drumuri naţionale referitor la această lucrare.

În mai 2011, Strabag AG care a câştigat lucrarea de execuţie solicită certificat de urbanism Consiliului Judeţean Mureş pe care îl şi primeşte în vederea obţinerii apoi a autorizaţiei de construcţie. Lucrările au demarat, teoretic, în octombrie 2011. Practic, în acest an a început şantierul.

Drumul începe să fie reabilitat, şoferii sunt nemulţumiţi de soluţia tehnică de reabilitare, prefectura sesizează, iar reprezentanţii CNADNR nu se obosesc să răspundă. Cel puţin nu Prefecturii. Pentru că aveam să găsim o explicaţie a CNADNR pe site-ul Radio Tîrgu-Mureş. Potrivit sursei citate, reprezentanţii companiei spun că „în cadrul proiectului s-a prevăzut ca lăţimea părţii carosabile să fie de 7 metri, însă din cauza încadrării marginii carosabilului cu borduri, apare îngustarea drumului. CNADNR arată că acest inconvenient va fi înlăturat în momentul aşternerii straturilor prevăzute în proiect (n. a. 4 cm beton asfaltic; 6 cm strat de binder de criblură; 5 – 8 strat de bază, dacă este necesar, dacă se merge pe soluţia din HG mai sus citată). Totodată, compania, împreună cu constructorul şi consultantul, analizează o soluţie alternativă”.

Strabag AG apelează la primari

Zilele trecute, potrivit unor informaţii pe care le-am primit pe surse, am aflat că reprezentanţii Strabag AG discută cu primarii comunelor prin care trece DN 15 pe marginea soluţiei tehnice cu borduri. Fapt recunoscut de către acelaşi primar din Gorneşti. „Cei de la Strabag au fost, ne-au contactat, dar ei ne contactează deseori ba cu una, ba cu alta. Şi de multe ori avem probleme, ba cu canalizarea, ba cu una alta, deci trebuie să ne intersectăm vrând-nevrând. Acuma, ultima dată, ne-au întrebat ceva de genul: suntem de acord cu bordura, cam aşa ceva, dar oricum soluţia tehnică nu a fost dată acum, deci asta i-am explicat eu şi la domnul prefect. Soluţia asta tehnică a fost aprobată şi noi nu aveam nimic de a face cu soluţia tehnică, a fost dată de la Bucureşti cam de un an sau de doi ani. Dumneavoastră sunteţi de acord cu montarea bordurilor? Cu bordurile hai să zicem că ar fi trebuit să se găsească o altă soluţie, mai viabilă. Problema e cu maşinile care să strică sau are o pană, atât”, a spus Kolcsár. Probabil pentru a se asigura că nu sunt singurii responsabili pentru această soluţie tehnică aleasă, atât de criticată în ultimele săptămâni.

În concluzie, pe DN 15, oricâte asigurări ne-ar da Ministerul Transporturilor, CNADNR, Strabag AG şi primarii eşti în pericol de moarte dacă ai nenorocul să te întâlneşti cu un autoturism condus de către un şofer care aţipeşte o secundă la volan.

Explicaţiile CNADNR referitoare la borduri sunt penibile pentru că nu cred că Strabag va turna covor asfaltic de 20 de cm cam cât măsoară în înălţime o bordură. Oficialii din transport sunt responsabili, deopotrivă cu toţi cei care au fost de acord cu soluţia tehnică, pentru orice accident ce ar putea avea loc pe DN 15.

Ligia Voro

Read more »

DN15 în atenția Ministerului Transporturilor

By |

Prefectul de Mureş, Alexandru Petru Frătean, a anunţat, joi, că va trimite o scrisoare Ministerului Transporturilor prin care reclamă deficienţe grave în reabilitarea DN15 pe tronsonul Târgu Mureş – Reghin, după ce Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu a intervenit deşi a fost sesizată. ‘Din păcate, cu toate intervenţiile, de la CNADNR nu am primit niciun răspuns, drept care astăzi, aparatul Instituţiei Prefectului finalizează o scrisoare către ministrul Transporturilor în această privinţă. Va fi destul de acidă din punctul meu de vedere pentru că voi cere şi rezolvarea problemei de la Brâncoveneşti (pe DN 15 tronsonul Reghin-Topliţa, unde există alunecări de teren -n.r.). Drumul acela e gata (reabilitate -n.r.) de un an de zile, dar iată că acolo aproximativ 1 kilometru, 700 de metri, încă nu sunt finalizaţi. În plus, în continuare susţin că pe Târgu Mureş – Reghin este o problemă cu soluţia tehnică adoptată de CNADNR şi de firma care execută lucrarea’, a arătat Frătean.

La începutul acestei luni, Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş a sesizat Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România asupra unor condiţii considerate a fi neconforme la lucrările de pe sectorul de drum naţional DN 15 Târgu Mureş – Reghin, aflat în reabilitare. În nota adresată directorului general al CNADNR se menţionează că în urma lucrărilor de reabilitare realizate în interiorul localităţilor de pe DN 15, lăţimea părţii carosabile rezultată este de 7 metri, fiind încadrată cu borduri înalte. ”Pentru traficul înregistrat pe sectorul Târgu Mureş – Reghin această lăţime este insuficientă şi prezintă risc atât pentru autovehicule cât şi pentru pietoni’, se arăta în scrisoarea adresată CNADNR, iar în aceasta se solicita modificarea proiectului tehnic, pentru eliminarea problemelor semnalate.

AGERPRES

Read more »

Probleme la reabilitarea drumului Tg.Mureș-Reghin

By |

Instituţia Prefectului – Judeţul Mureș a sesizat Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România asupra unor condiții considerate a fi neconforme la lucrările de pe sectorul de drum național DN 15 Tîrgu-Mureș – Reghin, aflat în reabilitare. În nota adresată directorului general al CNADNR se menționează: „În urma lucrărilor de reabilitare realizate în interiorul localităților din județul Mureș, lățimea părții carosabile rezultată este de 7 metri, fiind încadrată cu borduri înalte. Pentru traficul înregistrat pe sectorul Tîrgu-Mureș – Reghin această lățime este insuficientă și prezintă risc atât pentru autovehicule cât și pentru pietoni.

Față de această situație de risc, Prefectul Județului Mureș, Alexandru-Petru Frătean, a adresat conducerii CNADNR rugămintea de a analiza modificarea proiectului tehnic, pentru eliminarea problemelor semnalate.

Sursa: Prefectura Mureș

Read more »

De sâmbătă se închide str. Papiu

By |

De sâmbătă se închide str. Papiu

Începând cu ziua de sâmbătă 30 iunie 2012, ora 17:00, se închide parţial circulaţia pe strada Alexandru Papiu Ilarian, în sectorul de la intersecţia cu strada Corneşti până la intersecţia cu Bulevardul 1 Decembrie 1918. Închiderea zonei se va face pe o perioadă de aproximativ 60 de zile, timp în care se vor desfăşura lucrări de reabilitare a reţelelor de apă, gaz, canalizare, reţele electrice, iluminat stradal, reabilitare trotuare şi căi de acces, consolidare a pereţilor laterali şi lărgire a carosabilului.

În aceste condiţii, circulaţia spre zona de agrement Platoul Corneşti se va putea face pe următoarele rute: strada Ştefan cel Mare – strada Bradului – strada Vulcan – strada Corneşti, strada Mihai Viteazu – strada Alexandru Papiu Ilarian – strada Corneşti, strada Mihai Viteazu – strada Verii – strada Corneşti.

Sursa: Primăria Tîrgu-Mureș

Read more »

35.890 de euro pentru Turnul Cojocarilor

By |

35.890 de euro pentru Turnul Cojocarilor

La sfârșitul lunii mai va fi deschisă publicului o interesantă expoziție care promovează tehnicile și materiale tradiționale de construcție, proiectele Fundației Mihai Eminescu Trust în domeniul restaurării monumentelor istorice și dezvoltării durabile, dar și produse cum ar fi covoare țesute, balamale, potcoave, cuie, cărămizi și țigle făcute manual…

Fundația Mihai Eminescu Trust a închiriat în anul 2008 Turnul Cojocarilor, în vederea restaurării și amenajării lui ca spațiu public educațional și expozițional. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv Fundația a depus un proiect, care prevede două etape de realizare: prima etapă de efectuare a lucrărilor de restaurare și a doua de amenajare a spațiului expozițional și educațional. Valoarea totală a proiectului de restaurare și amenajare a expoziției în Turnul Cojocarilor se ridică la valoarea de 35.890 de euro.

Lucrările

Prima etapă a început în octombrie 2008, cu elaborarea proiectului tehnic, care a fost realizat pe baza informaţiilor şi concluziilor desprinse din Studiul istoric şi din Studiul de fezabilitate pentru Reabilitarea şi revitalizarea Ansamblului Cetăţii Sighişoara. Dată fiind starea şi gradul de conservare a turnului, intervenţiile realizate s-au concentrat pe operaţiuni de conservare şi de reabilitare funcţională. Aceste lucrări au fost realizate de un partener fidel al Fundației, echipa de meșteri din Shropshire (Marea Britanie), împreună cu o echipă de constructori din Sighișoara.

Odată cu încheierea lucrărilor de restaurare, Fundația a propus Consiliului Local Sighișoara o asociere în participațiune, pentru realizarea celei de-a doua etape a proiectului, care se referă la amenajarea Turnului ca spațiu expozițional și educațional, și amenajarea unui atelier meșteșugăresc. Această etapă a început în luna februarie 2012, când au fost schițate primele idei de amenajare a expoziției și au început pregătirile pentru organizarea vizitei echipei din Marea Britanie, care urma să coordoneze lucrările de restaurare și amenajare a Turnului.

Pentru o imagine unitară a zonei din jurul Turnului Cojocarilor, Fundația Mihai Eminescu Trust a alocat din fonduri proprii o sumă pentru executarea lucrărilor de reparație a porții de intrare în Cetatea Medievală, denumită și Törle, și a zidului aferent. La începutul acestei luni, echipa din Shropshire coordonată de MBE Colin Richards, împreună cu o echipă de meșteri din Richiș, comuna Biertan și o echipă din comuna Porumbacu de Sus au realizat aceste lucrări de reparații a porții și zidului Cetății Medievale Sighișoara din zona Turnului Cojocarilor. La încheierea lucrărilor Viceprimarul municipiului Sorin Savu a înmânat echipei româno-britanice de constructori câte o diplomă de participare, în semn de recunoaștere a contribuției lor. Lucrările de reparații a porții și zidului Cetății vor fi finalizate în perioada imediat următoare de echipele de constructori din zona Sighișoarei, care au fost instruite de specialiști colaboratori ai Fundației.

În paralel…

… în această perioadă, partenerii din Marea Britanie, David Mallinson și MBE Colin Richards, în colaborare cu echipa MET și cu sprijinul unei stagiare a Fundației, Karin Faltlhauser, au demarat lucrările de amenajare a expoziției din Turnul Cojocarilor. Expoziția realizată promovează tehnicile și materiale tradiționale de construcție, proiectele Fundației Mihai Eminescu Trust în domeniul restaurării monumentelor istorice și dezvoltării durabile, dar și produse cum ar fi covoare țesute, balamale, potcoave, cuie, cărămizi și țigle făcute manual etc. Expoziția promovează astfel și micii producători și meșteșugari din zonă, contribuind la conștientizarea populației asupra valorii patrimoniului material și imaterial.

Expoziția din Turnul Cojocarilor cuprinde și amenajarea unui atelier al breslei curelarilor, care va fi deschis publicului la primul nivel al turnului. Meșteșugarul va amenaja o expoziție a produselor sale și va lucra demonstrativ pentru grupuri de elevi și turiști. Această activitate va avea succes deopotrivă în rândul vizitatorilor Cetății, dar și în rândul școlilor sighișorene, care vor putea programa vizite didactice în Turnul Cojocarilor. Alături de componenta didactică, proiectul va contribui semnificativ la diversificarea ofertei turistice din Sighișoara, reînviind tradiția breslelor sighișorene.
Expoziția va fi inaugurată oficial, la sfârșitul lunii mai și va fi deschisă publicului la începutul lunii iunie 2012.

Fundația Mihai Eminescu Trust și-a început activitatea în domeniul conservării patrimoniului săsesc în 1998 sub patronajul Alteței Sale Regale Prințul de Wales, iar până în prezent a derulat peste 1.000 de proiecte în 26 de sate din Transilvania cu implicarea comunității locale. În toți acești ani Fundația a căutat să îmbine tradiționalul cu modernul, să respecte în detaliu arhitectura existentă și în același timp a aplicat soluții inovative pentru îmbunătățirea funcționalității clădirilor de patrimoniu.

Read more »

Aquaserv accesează un împrumut de 11,4 mil. euro

By |

Directorul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) România, Claudia Pendred, a semnat miercuri, la Primăria Târgu Mureş acordarea unui credit în valoare de 11,4 milioane de euro Companiei Aquaserv, care este operatorul regional de apă-canal, necesar cofinanţării unui proiect european.

Prin creditul acordat de BERD se va acoperi cofinanţarea de 10,32% care îi revine operatorului regional de apă în cadrul proiectului ‘Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş’ în valoare de 110,8 milioane de euro, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu. Fondurile accesate prin POS Mediu vor fi investite în extinderea sistemelor de apă şi canalizare, reabilitarea celor existente, modernizarea şi construcţia unor uzine de apă şi staţii de epurare în aria de operare a Aquaserv.

Directorul general al Companiei Aquaserv, Sergiu Horobeţ, a declarat că în cadrul proiectului municipiul Târgu Mureş va beneficia de reabilitarea şi extinderea de reţele de apă şi canalizare pe 63 de kilometri. În judeţ, în cadrul proiectului, va fi reabilitată magistrala Târgu Mureş – Sărmaşu pe o distanţă de 46 de kilometri, va fi construită o magistrală nouă care să deservească Valea Nirajului, cu o uzină de apă nouă la Miercurea Nirajului, în lungime de 33 de kilometri şi o conductă care să deservească comunele Pănet şi Band, pe 20 de kilometri. Potrivit acestuia, numai în Târgu Mureş valoarea investiţiei se ridică la 23,2 milioane de euro, iar lucrările prevăzute constau în reabilitarea sistemului de alimentare cu apă pe 34 de kilometri, extinderea sistemului de alimentare cu apă pe 10,5 kilometri, precum şi construcţia unei staţii de pompare şi reabilitarea altor două.

De asemenea, este prevăzută reabilitarea sistemului de canalizare menajer pe 2,9 kilometri, reabilitarea sistemului de canalizare unitar pe 4,8 kilometri, extinderea sistemului de canalizare menajer pe 10,3 kilometri şi construcţia a şase staţii de pompare a apei uzate. Potrivit structurii de finanţare a proiectului, 76,23% (84.518.530 de euro) provin din Fondul de coeziune al Uniunii Europene, 11,66% (12.926.364 de euro) de la bugetul de stat, 10,32% (11.442.000 de euro) împrumut operator şi 1,79% (1.988.671 de euro) de la bugetele locale.

AGERPRES

Read more »

220 de km de drumuri din Mureș în reabilitare

By |

Prefectul judeţului Mureş, Marius Paşcan, a declarat marţi că, în urma demersurilor sale şi ale primarului din Târgu Mureş, Dorin Florea, a fost publicată pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) licitaţia pentru lucrările de reabilitare a 228 de kilometri de drumuri locale şi judeţene, finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). ‘Am făcut demersuri şi am discutat acest lucru de mai multe ori şi cu miniştrii noştri, de asemenea cu primarul Florea, am promovat o listă care ne-a fost transmisă de primării pentru Programul Naţional pentru Dezvoltarea Infrastructurii, unde sunt incluse drumurile judeţene şi drumurile locale. În data de 24 martie a fost publicat, în SEAP anunţul de participare cu numărul 134.180 având ca obiect atribuirea contractului de proiectare şi execuţie pentru lucrări de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi de interes local pentru judeţul Mureş. Investiţia este cuprinsă în PNDI, aprobat prin OUG 105/22.11.2010, având o valoare estimată de 291.583.871 de lei şi urmăreşte modernizarea şi reabilitarea a 228 de kilometri de drumuri’, a spus Marius Paşcan, într-o conferinţă de presă.

Potrivit prefectului, din cei 228 de kilometri de drumuri care intră în reabilitare, 33 de kilometri sunt drumuri judeţene şi 195 de kilometri sunt drumuri comunale şi de interes local, aflate în administrarea 34 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Mureş. ‘Procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică este organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar data stabilită pentru deschiderea ofertelor este 7 mai 2012. Sunt cuprinse trasee importante de drum, implicit drumul Văii Gurghiului spre Lăpuşna. Sunt bani care vor fi alocaţi cu siguranţă după încheierea procedurilor de licitaţie publică’, a arătat Paşcan.

AGERPRES

Read more »