Taxa pe Internet a scos vecinii pe stradă

internetado-budapest-tuntetes-mtiPentru a doua oară în decurs de câteva zile, capitala Ungariei se confruntă cu manifestaţii în semn de protest faţă de un proiect de lege. Marţi seară în jur de 100.000 de maghiari au ieşit în centrul Budapestei protestând împotriva „Taxei pe Internet”, un proiect de lege ce ar urma să intre în vigoare din anul viitor. Scandând „Viktator” şi „Vrem Democraţie”, oamenii şi-au amintit că mai au şi alte nemulţumiri faţă de „regimul Orban”, de la politicile economice, la cele pro-ruseşti şi anti-europene, a comentat pentru Gândul Aron Halasz, jurnalist maghiar.

A început sfârşitul pentru regimul Viktor Orban?

De dumincă, ziua când au ieşit maghiarii pentru prima dată în stradă protestând împotriva taxei pentru transferul de date (ar fi vorba de 150 de forinţi adică 50 de eurocenţi per gigabyte), bulgărele nemulţumirii sociale a dus la marţi seara, la cel mai mare protest antiguvernamental pe care l-a văzut Budapesta din 2010 încoace, anul venirii la putere a lui Orban. Întrebarea momentului în Europa se referă la sfârşitul regimului Orban Viktor.
„Este mai mult decât evident că Orban nu poate câştiga acest război” (…) nu ne va prinde iarna până ce guvernul Orban va trebui să ia o decizie fundamentală”, comentează Dan Dungaciu, directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române. Uriaşa mişcare de protest are mai multe cauze. Taxa pe internet a fost doar picătura care a umplut paharul pentru vecinii noştri de la vest. Analiştii prevăd o rupere iminentă a relaţiilor cu SUA şi deterioararea alianţei cu UE şi NATO în favoarea axei Budapesta-Moscova. „Această schimbare poate însemna o transformare a cursului guvernării Orban (puţin probabilă dat fiind profilul politic al premierului ungar) pentru a linişti populaţia şi aliaţii occidentali care sunt pe picior de plecare. Schimbarea se poate concretiza, însă, şi prin căderea guvernului Orban, într-o revoluţie de tipul Euromaidanului ucrainean”, crede Dan Dungaciu.
Interdicţia de călătorie în SUA impusă de americani unor apropiaţi de-ai lui Orban acuzaţi de corupţie a adâncit conflictul cu America. Chiar şi în timpul războiului din Ucraina, Orban nu numai că s-a apropiat tot mai mult de Moscova, dar a făcut-o îndepărtându-se voit de UE, NATO şi SUA, iar Washingtonul sancţionează în acest moment axa Budapesta-Moscova. „În acest moment, în Fidesz e o mare tensiune, pentru că au simţit că nu doar guvernul, ci şi partidul ca atare se va prăbuşi”, spune Dan Dungaciu, pentru gândul.

internetado-tuntetes-budapest-mtiPrima taxă de Internet din lume

Ideea taxei se pare că i-ar aparţine lui Orban însuşi, de aceea nu va renunţa la ea, dar analiştii maghiari consideră că dincolo de taxă important e că reacţia vehementă de contestare a proiectului de lege a reunit maghiari de toate vârstele şi din toate categoriile sociale, o astfel de mostră de unitate naţională nu a mai existat în Ungaria ultimilor ani.
Taxa – prima de acest fel din lume, conform Comisiei Europene – ar urma să fie plătită de furnizorii de Internet, dar ea se va regăsi în facturile abonaţilor, echivalentul a aproximativ 50 de eurocenţi pentru fiecare gigabyte de date transferate.

Presa din Ugaria, bulversată de numeroase măsuri restrictive instaurate de premierul Orban, internetul este considerat de mulţi maghiari drept singurul canal în care presa nu este încă sub pumnul Guvernului. Pentru a înţelege caracterul neobişnuit al legii, trebuie menţionat că nici parlamentarii Fidesz, nu sunt solidari cu proiectul. Preşedintele Parlamentului, Kover Laszlo (Fidesz) şi deputaţii s-au declarat „profund răniţi” nefiind informaţi despre proiect de Orban, relatează Politics.hu.
Duminică, după primul protest, executivul ungar a promis un amendament, care să plafoneze taxa pentru persoane fizice la echivalentul a circa 2,3 euro pe lună. Legea ar umra să fie votată în Parlamnt pe 17 noiembrie când este anunţată o nouă manifestaţie de amploare.

B1DdeV7CQAAAR1I„O idee foarte proastă”, „o ruşine”

Comisia Europeană a criticat vehement planul lui Orban privind taxa pe transferul de date. Comisarul European în exerciţiu pentru Agenda Digitală, Neelie Kroes consideră taxa o idee „foarte proastă” şi „o ruşine”. Chiar i-a şi îndemnat pe oameni, duminică, într-un mesaj de pe Twitter, să iasă în stradă.
„Nu este bine ca oamenii să fie îndepărtaţi de Internet prin intermediul unor taxe (…), iar acest lucru nu va funcţiona”, a comentat Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al lui Kroes. „Partea digitală a economiei este probabil ceea ce împiedică Europa să se prăbuşească în recesiune. Deci, taxarea acesteia într-o ţară care se află deja sub media indicatorilor din Europa este o idee deosebit de proastă”, a continuat Heath.

tuntetes_internetadoSute de mii împotriva taxei pe Internet

În replică la criticile occidentului, Laszlo Kover, preşedintele Parlamentului de la Budapesta, a acuzat instituţiile europene că poartă un „război rece verbal” împotriva ţării sale „Dacă cineva de la vest de noi ia în serios democraţia, atunci trebuie să înceteze războiul rece verbal, pentru că ar putea afecta imaginea pozitivă pe care ungurii o au în Occident (…). Bruxelles-ul nu trebuie să se comporte aşa cum făcea Moscova (…). Nu are nimeni în Europa occidentală superioritatea morală de a ne explica nouă cum să ne comportăm ca democraţi”.
Balazs Gulyas, autorul paginii de Facebook „Sute de mii împotriva taxei pe Internet”, care a organizat manifestaţiile, a susţinut, în faţa protestatarilor, că taxa lui Orban „va rupe Ungaria de restul lumii”. Cetăţenii „nu trebuie să plătească o taxă pentru folosirea Internetului autorităţilor fiscale corupte şi premierului Viktor Orban”, a spus Gulyas, citat de Mediafax. La fel ca oficialii europeni, Gulyas a avertizat şi asupra prejudiciului pe care legea l-ar crea asupra „dreptului la informare”.

tuntetes_internetadoPancarte cu Orban şi Putin împreună

Însărcinatul cu Afaceri al Statelor Unite la Budapesta, Andre Goodfriend, care a explicat pe Twitter că a mers la protest pentru „a măsura atmosfera”. Nu a fost bine primit de membrii Fidesz, care l-au acuzat că „este un agent CIA devenit agent provocator” (sursa: eurodeputatul Tamas Deutsch). „Goodfriend, eşti indezirabil în Ungaria”, a fost mesajul unui jurnalist maghiar pentru diplomatul american. Pe unele dintre pancarte era fotografia lui Orban împreună cu preşedintele rus Vladimir Putin, alături de inscripţia „nu vom plăti taxele criminalilor”. Mai mulţi protestatari au ajuns la secţia de poliţie, unul dintre ei fiind arestat, după ce au spart mai multe ferestre ale sediului partidului Fidesz, conform Politics.hu. Mai mult, câţiva manifestanţi au reuşit să ajungă în balconul sediului, unde au amplasat două steaguri ale Uniunii Europene.
Manifestaţii similare au avut loc şi în Pecs, Miskolc şi Veszprem, fiind susţinute de partidele de opoziţie LMP, socialişti, E-PM, DK şi Jobbik, precum şi de Asociaţia Sindicatelor comerciale, Sindicatul profesorilor şi asociaţiile din industria de profil, conform Mediafax. Îndurând stoic gerul din capitala ungară protestatarii cântau: „Nu vom permite aşa ceva” şi scandând „Orban afară”.

Tuentetes-az-internetado-ellen-Budapesten-600x400Unghiul american şi umbra rusească

Directorul Institutului de Studii Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu plasează protestele în contextul sancţiunilor anunţate în urmă cu mai bine de o săptămână de acelaşi Andre Goodfriend de la Ambasada SUA. Pe scurt, este vorba despre impunerea măsurii de interdicţie de intrare în Statele Unite pentru şase oficiali maghiari acuzaţi de corupţie. Tensiunile dintre cele două părţi sunt atât de puternice în acest moment, încât şi americanii, şi ungurii au ajuns să ameninţe că prietenia lor ar putea fi distrusă. „Am senzaţia că sentimentul protestatarilor este că guvernul Orban a mers mult prea departe” distrugând relaţiile cu aliaţii americani, cu UE şi, mai ales, creând axa Budapesta-Moscova în detrimentul celorlalte parteneriate ca membră UE şi NATO, spune Dungaciu. Expertul subliniază că, încă din 2010, Orban a vrut „să joace la două capete”: cu Rusia şi aliaţii occidentali.
„Americanii şi-au luat mâna de pe guvernul Orban. Nu mai e loc de negocieri”
Regimul Orban a făcut multe lucruri care trebuie sancţionate, comentează Dungaciu, iar taxa pe internet şi recentele avertismente de tipul „schimbare sau plecăm” venite din partea americanilor sunt declicul pentru o mişcare antiguvernamentală mult mai amplă.
B1DaQQkIgAAmq-9Sprijinul tacit al americanilor pentru o revoluţie în Ungaria este evident. Dacă cineva mai avea vreun dubiu în acest sens, a fost clarificat de prezenţa însărcinatului cu afaceri al SUA la proteste. Am văzut acelaşi model de reacţie din partea americanilor şi la începutul Euromaidanului. Când UE eşuase în gestionarea crizei din Ucraina, SUA au intervenit puternic.
„Acum, America şi-a luat mâna de pe guvernul Orban. Mesajul pe care l-au dat este: ori îşi modifică atitudinea,ori pleacă. În acest moment, nu mai e loc de negocieri”, subliniază expertul.

Putin pregăteşte o „Primăvară rusească”.

Una dintre teoriile care încearcă să explice amploarea pe care a căpătat-o în doar trei zile protestul faţă de taxa pe Internet aparţine unui think-tank londonez, Center for Eurasian Strategic Intelligence. O analiză postată marţi pe site-ul instituţiei susţine că Rusia începe din Ungaria o operaţiune care se va întinde în 2015 în mai multe state din Europa Centrală. Scopul acestui plan rusesc: destabilizarea UE şi, inclusiv, a NATO.
Planul ar fi o „Primăvară rusească” şi vizează inclusiv destabilizarea României, susţin experţii citaţi. Că Rusia vrea şi încearcă să destabilizeze UE şi NATO nu este o noutate pentru analişti precum Dan Dungaciu: „Sigur că Federaţia Rusă îşi doreşte să destabilizeze UE şi NATO. Rusia caută cai troieni în ţări precum Ungaria şi Slovacia. Până la Primăvara rusească, mă tem de o iarnă rusească”, comentează analistul intervievat de gândul, făcând referire la un nou conflict al gazelor.

Jobbik prieten cu Rusia
Dacă mai era nevoie de subliniat orientarea pro-rusă a guvernului Orban II, e destul să amintim faptul că acesta simţindu-se izolat pe plan internaţional, vrea să-şi asigure un teren economico-politic prin „deschiderea orientală”. În acest context a fost semnat contractul Orban II-Putin despre dezvoltarea centralei atomice de la Paks, la începutul anului, în capitala Rusiei. În timp ce datele contractului nu sunt date publicităţii, centrul stânga este împotriva contractului, iar formaţiunea extremistă de dreapta, Jobbik se declară pro-rusă. Prietenia între Rusia şi Jobbik datează încă din 2008 când în conflictul graniţelor între Gruzia şi Rusia, politicienii de la Jobbik au susţinut Rusia. În acelaşi an Vona Gabor a călătorit în Rusia unde a susţinut o conferinţă în faţa membrilor partidului Rusia Unită, căutând răspuns la întrebarea „Poate exista Europa fără Rusia?”
Ştiind că Jobbik este o formaţiune politică de extremă dreapta, că unii dintre ei au fost declaraţi persona non grata în România, credem că nu este binevenită implicarea lor în manifestările stradale ale celor care s-au ridicat împotriva taxei pe Internet.

print

Share