Tîrgu-Mureșul, ocolit de autostrăzi

Tîrgu-Mureșul, ocolit de autostrăzi

C autostradaCea mai mare parte a Transilvaniei va fi văduvită de autostrăzi în perioada 2014 – 2020, potrivit deciziei Comisiei Europene, care a anunţat noua politică în domeniul infrastructurii de transport. Singurele variante de a finanţa realizarea Autostrăzii Borş – Braşov şi Iaşi – Tîrgu-Mureş ar fi concesionarea acestora către investitori privaţi sau construcţia lor în parteneriat public-privat. Ceea ce este aproape imposibil de realizat…

O nouă politică de transport

În ziua de 17 octombrie, anul curent, Comisia Europeană a dat publicităţii noua politică a Uniunii Europene în domeniul infrastructurii de transport. Comisia a publicat hărţile cu cele nouă coridoare principale care să asigure, inclusiv din punct de vedere al interconectării, transformarea Uniunii Europene într-o singură piaţă şi să revoluţioneze conexiunile Vestului cu Estul Europei. Pentru a atinge acest obiectiv curajos şi ambiţios, Uniunea Europeană a anunţat triplarea sumelor alocate infrastructurii de transport pentru perioada 2014 – 2020, şi anume va asigura, din bugetul european, 26 de miliarde de euro. Prin această nouă politică în domeniul infrastructurii, drumurile, căile ferate, aeroporturile şi canalele navale europene existente deja vor fi transformate într-o reţea trans-europeană de transport (Trans-European Transport Network – TEN-T).

Transilvania, neglijată de politicieni

În ceea ce ne priveşte, analizând hărţile publicate pe site-ul Uniunii Europene, observăm că atât cea mai mare parte a Transilvaniei, cât și a Moldovei, vor fi văduvite de autostrăzi, cel puţin din bani europeni. Astfel, Uniunea Europeană este interesată de finalizarea Coridorului IV de la Arad până la Braşov şi mai departe spre Bucureşti şi Constanţa, apoi, în paralel, de o altă conexiune care să lege Timişoara de Craiova şi apoi din nou Bucureşti şi Constanţa. Din acestea două ar urma să fie realizat un nod de autostradă care să asigure interconectarea cu gurile Dunării pe la Sulina. Şi cam asta e tot. Niciun coridor mai sus de Braşov şi niciun coridor mai sus de Buzău – Galaţi.
Ce înseamnă această decizie pentru Transilvania? Înseamnă că atât proiectul Autostrăzii Transilvania, cât şi cel al Autostrăzii Tîrgu-Mureş – Iaşi au fost abandonate şi politicienii de la Bucureşti şi europarlamentarii români nu au militat pentru acestea la Bruxelles. Mai înseamnă că mai devreme de 2020, dacă nu vor fi identificate surse de finanţare din alte părţi, Transilvania se va opri pe ruta Arad – Hunedoara – Sibiu – Braşov la nivel de autostrăzi.

Proiectul Autostrăzii Transilvania

Autostrada Bucureşti – Borş sau Autostrada Bechtel, cum a fost denumită după numele constructorului care a câştigat contractul de lucrări în 2003 (în timpul guvernării Năstase), urma să aibă 584 de km. Din această lungime s-a realizat 19 %, adică 110 km, fiind operaţionale două tronsoane Bucureşti – Ploieşti (cu excepţia a 6,5 km aflaţi încă în lucru) şi Câmpia Turzii – Gilău.
Particular, în ceea ce priveşte judeţul Mureş, urmau să se realizeze tronsonul Gilău – Tîrgu-Mureş, unde ne interesa secţiunea 2A Tîrgu-Mureş (Ogra) – Câmpia Turzii, de 36 de kilometri. Apoi era tronsonul Braşov – Tîrgu-Mureş unde pe teritoriul judeţului urmau să fie construite două secţiuni: secţiunea 1B Făgăraş – Sighişoara de 52 km şi secțiunea 1C Sighişoara – Tîrgu- Mureş (Ogra) de 56 km.
Aceste secțiuni mai au de aşteptat mult şi bine pentru că a fost reziliat contractul cu compania americană Bechtel şi de atunci nu a fost contractat vreun alt constructor dintr-un motiv simplu: nu sunt bani în bugetul de stat pentru susţinerea acestor lucrări. Iar, după cum am arătat mai sus, nu vor fi nici bani europeni pentru acest proiect.

Inconsecvența politicienilor

Dan Şova, ministrul Marilor Proiecte, a susţinut în repetate rânduri că Autostrada Borş – Bucureşti va fi realizată în concesiune, printr-un parteneriat public-privat. Cum în România ultimilor aproape 24 de ani nu am văzut vreun parteneriat public-privat legat de construcţia vreunui drum, daţi-ne voie să fim sceptici că acest parteneriat va fi încheiat în viitorul apropiat.
În plan politic, autorităţile de la Bucureşti au dat dovadă de foarte multă inconsecvenţă în legătură cu acest proiect. Astfel, la începutul acestui an, Guvernul condus de premierul Victor Ponta anunţa că proiectul Autostrăzii Transilvania este prioritar, aşa cum îşi asumase în programul de guvernare cu care a câştigat alegerile în noiembrie 2012, şi că vor fi alocaţi din bugetul de stat 180 de milioane de lei pentru acest proiect. De fapt, banii erau destinaţi acoperirii datoriilor către Bechtel – circa 130 de milioane de lei, iar restul fondurilor au fost alocate pazei şantierelor, „o risipă de bani”, ca să îl cităm pe deputatul Kelemen Atilla, care a atras atenţia la începutul anului asupra acestui proiect.

Proiectul Autostrăzii Iaşi – Tîrgu-Mureş

Nici proiectul Autostrăzii Iaşi – Tîrgu-Mureş nu pare să aibă o soartă mai bună. Acest proiect a fost anunţat pompos de mai mulți miniştri ai Transporturilor: Radu Berceanu anunţa în 2009 realizarea studiului de fezabilitate, ca apoi acesta să fie îmbrăţişat şi de miniştrii următori – Anca Boagiu sau Relu Fenechiu. Această autostradă cuprindea, în proiect, trei tronsoane: Tîrgu-Mureş – Ditrău, cu o lungime de 92,126 km; Ditrău – Târgu-Neamţ, cu o lungime de 118,8 km; Târgu Neamţ – Iaşi, cu o lungime de 78 km.
Proiectul celor 289 de km de autostradă, cu un cost estimativ de 9 miliarde de euro, a fost anunţat de către Relu Fenechiu ca realizabil printr-un parteneriat public-privat, fonduri europene şi mixte, cu toate că declaraţia sa se bătea cap în cap cu cele susţinute de Dan Şova, ministrul Marilor Proiecte, care susţinea că nu sunt bani pentru acest proiect şi că nu există finanţare europeană pentru el.
În august 2012, într-un comunicat de presă, Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, anunţa că a emis certificatul de urbanism pentru construirea Autostrăzii Tîrgu-Mureş – Ditrău. În acelaşi comunicat se mai precizau următoarele: „pe termen mediu şi lung, Autostrada Tîrgu-Mureş – Ditrău – Iaşi va facilita traficul internaţional de tranzit, aceasta urmând să realizeze o legătură rapidă şi sigură între Autostrada Transilvania A3 (Braşov – Borş) şi autostrada Bucureşti – Focşani – Albiţa, înlesnind traficul auto pe direcţia est-vest, între Transilvania şi Moldova. Pe teritoriul judeţului Mureş, viitoarea autostradă va fi prevăzută cu 3 noduri rutiere la Tîrgu-Mureş, Acăţari şi Sovata, 1 nod de perspectivă la Miercurea Nirajului, 2 tuneluri, 20 de poduri peste ape, 13 pasaje de drumuri peste autostradă, 10 viaducte şi 1 pasaj peste cale ferată. Totodată, în cadrul proiectului sunt prevăzute parcări de scurtă durată şi spaţii pentru servicii de tip S1 şi S3”.
Localităţile mureşene care se aflau pe traseul proiectului de autostradă erau următoarele: Miercurea Nirajului, Sovata, Gheorghe Doja, Crăciuneşti, Acăţari, Păsăreni, Găleşti, Măgherani, Sărăţeni, Chibed şi Bereni.

Nodul care nu va mai fi…

Judeţul Mureş urma să fie un nod important de autostrăzi. Ne-au tot asigurat de acest lucru atât miniştrii vremelnici ai Transporturilor – de la Radu Berceanu încoace, trecând pe la Anca Boagiu şi oprindu-ne la Relu Fenechiu, cât şi reprezentanţii administraţiei publice judeţene şi locale.
Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a anunţat în prima jumătate a acestui an că intersecţia autostrăzilor Braşov – Oradea şi Turda – Iaşi – Ungheni va rămâne pe acelaşi amplasament stabilit iniţial, cu intersecţia în judeţul Mureş, în comuna Gheorghe Doja, în zona satului Leordeni.
Ciprian Dobre spunea la vremea respectivă că: „Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a construit o schemă pentru realizarea unui parteneriat public-privat în vederea construirii segmentului de autostradă Turda – Tîrgu-Mureş – Iaşi – Ungheni. Schema pentru realizarea parteneriatului public – privat este alcătuită, proiectul legat de această autostradă a fost transferat de la Ministerul Marilor Proiecte către Ministerul Transporturilor. Decizia politică a fost luată, lucrul cel mai important din punctul meu de vedere, şi păstrarea nodului de autostradă, singurul din Transilvania, în judeţul Mureş. Aceasta este decizia politică şi avantajul care, în anumite condiţii, se va transforma în argument pentru judeţul Mureş”.
Un mare susţinător al acestui proiect a fost şi primarul municipiului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea, care l-a inclus în planul său electoral cu care a candidat la alegerile din iunie 2012. În cele 10 minute dedicate macroinfrastructurii, Dorin Florea le-a vorbit electorilor despre inelele ce urmau să lege Tîrgu-Mureşul de cele două autostrăzi.

În loc de concluzie…

Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, deşi a amintit de proiectele de autostradă când a candidat în 2012, acum nu mai comentează despre acest subiect. „Municipiul Tîrgu-Mureş va deveni cel mai mare nod de autostrăzi din judeţul Mureş şi cel mai important din Ardeal. Capitala judeţului va fi înconjurată de un sistem de centuri exterioare legate la aceste autostrăzi!”, se arăta în scrisoarea acestuia către mureşeni.
Dorin Florea nu a ratat nici el ocazia să includă tema autostrăzilor, a centurilor ocolitoare în planul său cu care a mai câştigat anul trecut un mandat de primar. Acum se comportă de parcă nici nu ar fi pomenit despre aceste lucruri. „N-au decât marii entuziaşti care au fost şi care au crezut în promisiunile deşarte să îşi exprime un punct de vedere. Eu cred că trebuie să ne luptăm ca autostrăzile să treacă amândouă. Eu am scris o scrisoare comisarului european pe transport pentru că vreau să am o certitudine”, a spus primarul. Florea a mai susţinut că, dacă totuşi autostrada Iaşi – Tîrgu-Mureş rămâne în afara TEN-T, trebuie găsite soluţii de construcţie a unor şosele care să interconecteze Tîrgu-Mureşul de marile oraşe.
Iar aici se încheie, pe moment, povestea autostrăzilor şi a marelui nod rutier care urma să fie undeva pe la Tîrgu-Mureş. Dacă a existat vreodată vreun lobby, altul decât în declaraţiile publice ale politicienilor mureşeni (indiferent de culoare lor politică), acesta a dat greş. Tîrgu-Mureş, cum se vede astăzi, este sortit să fie un municipiu de duzină al României şi nicidecum unul important, în ciuda discursurilor politicianiste.

Ligia Voro

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.