Toate cele 43 de memorandumuri din Harghita privind autonomia teritorială, anulate în instanţă


Toate cele 43 de memorandumuri adoptate de consilii locale din Harghita, prin care se solicită autonomie teritorială, au fost anulate definitiv de instanţă, după ce ele au fost atacate în contencios administrativ de Instituţia Prefectului.

Toate aceste acte administrative au fost atacate în instanţă de prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, şi au fost anulate definitiv fie de Tribunalul Harghita, fie de Curtea de Apel din Târgu Mureş.

‘Nici nu putea să fie altfel, în cazul celor 43 de hotărâri privind autonomia aşa-zisului ţinut secuiesc, pentru că ele au venit de la început în contradicţie clară cu Constituţia României, cu legile în vigoare, motiv pentru care instanţa nu a făcut altceva decât să costate ilegalitatea şi nulitatea acestora. Orice hotărâre judecătorească are putere de lege şi eu cred că este un exemplu pentru cei care mai vor să facă astfel de demersuri, pentru că vor avea aceeaşi soartă. Ar trebui să ne ocupăm de dezvoltarea economică şi socială a judeţului, nu de fragmentarea acestuia şi eu cred că toată lumea a înţeles un singur lucru: că judeţul Harghita este o unitate administrativ teritorială aparţinând României şi toată lumea este cetăţean român – şi dacă are altă cetăţenie nu e nicio problemă, dar în primul rând este cetăţean român’, a declarat pentru AGERPRES prefectul Adrian Jean Andrei.

În perioada 2014-2016, un număr de 43 de consilii locale din Harghita au adoptat hotărâri de aprobare a unor petiţii sau memorandumuri adresate Guvernului şi Parlamentului României, prin care se solicită ‘autonomie teritorială, printr-o organizare administrativ-teritorială într-o regiune care să aibă statut autonom, limbă oficială proprie, iar aceste demersuri să fie rezultatul unui referendum pe această temă”.

În motivările trimise instanţei de Instituţia Prefectului se arată, printre altele, că prin solicitarea creării „unei regiuni administrative numite ţinutul secuiesc” este încălcată Constituţia României, care consfinţeşte că teritoriul ţării este organizat administrativ în comune, oraşe şi judeţe. De asemenea, se consideră ca fiind neconstituţională şi solicitarea recunoaşterii limbii minorităţii naţionale ca limbă oficială a statului, întrucât contravine prevederilor articolului 13 din Constituţie: „În România, limba oficială este limba română”.

În documentele admise de instanţă se mai arată că „problema înfiinţării unei alte unităţi administrativ-teritoriale decât cele reglementate de Constituţie nu poate fi pusă în discuţie în cadrul unui referendum local, ci numai în cadrul unui referendum organizat, în condiţiile legii fundamentale, pentru revizuirea Constituţiei sau, eventual, a unui referendum naţional în condiţiile art. 11 din legea nr. 3/2000, de către preşedintele României, cu consultarea Parlamentului”.

O iniţiativă legislativă cetăţenească privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc, elaborată de zece persoane, a fost publicată joi în Monitorul Oficial.

În iniţiativa legislativă, care stabileşte „statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc”, se arată că teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş şi este împărţit în opt scaune. De asemenea, se precizează că în această regiune va fi instituită limba maghiară ca limbă cu statut oficial, putând fi folosită în învăţământ, cultură, justiţie şi în administraţie.

Iniţiativa legislativă cetăţenească este însoţită de avizul negativ al Consiliului Legislativ, care semnalează că aceasta vizează crearea unei entităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional unitar român.

„A se acorda drepturi sociale şi sporite de autoadministrare a unor entităţi administrativ-teritoriale, nerecunoscute de Constituţia statului, organizate exclusiv pe baze etnice, pe baza ponderii unei minorităţi naţionale, înseamnă a admite încălcarea principiului egalităţii dintre cetăţenii aceluiaşi stat, indiferent de apartenenţa lor la o majoritate sau la una dintre minorităţi, contravenind flagrant normelor dreptului internaţional în materie, dar şi prevederilor constituţionale”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.

De asemenea, Consiliul Legislativ subliniază că din punct de vedere al dreptului intern iniţiativa legislativă cetăţenească contravine flagrant ordinii constituţionale a statului român, instituind unităţi administrativ-teritoriale noi, distincte de celelalte unităţi administrativ-teritoriale consacrate de Constituţie, atât prin modul de organizare, cât şi prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite autorităţilor publice constituite în acestea.

AGERPRES

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.