Tot mai multe accidente cu biciclişti 

Tot mai multe accidente cu biciclişti 

Mai multe maşini şi puţine piste pentru biciclete 

Din păcate, în judeţul Mureş, în ultimii trei ani numărul anual de accidente grave în care au fost implicaţi biciclişti s-a dublat faţă de perioada anterioară. Aceasta în condițiile în care numărul de automobile creşte, dar kilometrii de piste de biciclete cam stagnează. Oraşele mureşene duc o lipsă acută de piste de biciclete, iar altele noi sunt dificil de realizat mai ales având în vedere că oraşele nu au fost proiectate cu artere rutiere şi trotuare largi, sunt oraşe înghesuite, astfel încât adeseori este greu pentru autorităţi să găsească spaţiul necesar pentru noile piste pentru biciclişti. La toate acestea se mai poate adăuga, în unele cazuri, şi lipsa de fonduri şi de interes din partea unor aleşi locali în această privinţă.

Apoi, dacă ne referim în general la accidentele rutiere, statisticile arată că viteza este principala cauză. Iar consecinţele sunt foarte grave: anul trecut aproape 400 de mureşeni au fost accidentaţi grav sau au murit în urma unor accidente rutiere.

Bicicliştii şi accidentele: cifre şi cauze

După cum am menţionat deja, în ultimii ani, numărul de accidente grave în care au fost implicaţi bicicliştii a crescut în judeţul Mureş, după cum arată cifrele furnizate de IPJ Mureş, prin intermediul subcomisarului de poliție Varodi Ramona, responsabil Legea 544/2001: ,,În perioada 2010 – 2016, pe raza județului Mureș, bicicliștii au fost implicați într-un număr de 153 de accidente rutiere grave, situația defalcată pe ani prezentându-se astfel: 2010 – 15 accidente, 2011 – 12 accidente, 2013 – 13 accidente, 2014 – 30 de accidente, 2015 – 41 de accidente, 2016 – 32 de accidente”.

Cauzele acestor accidente au fost: abaterile bicicliștilor; nerespectarea distanței de mers față de vehiculul din față; neasigurarea la mersul înapoi; neacordarea priorității vehiculelor; neasigurarea la schimbarea direcției de mers; depășirea neregulamentară; conducerea vehiculelor sub influența băuturilor alcoolice.

Din păcate, adeseori nu şoferii sunt vinovaţi de accidentele cu biciclişti. Mulţi biciclişti conduc sub influenţa alcoolului şi se comportă ca şi cum nu ar fi obligaţi să respecte regulile de circulaţie: nu opresc când pe trecerea de pietoni traversează oameni, nu opresc la culoarea roşie a semaforului, nu sunt echipaţi corespunzător, circulă în paralel etc.

Cele mai „periculoase” localităţi 

Desigur, cele mai multe accidente în care sunt implicaţi biciclişti au loc în municipiile judeţului, deoarece acolo circulă cei mai mulţi şoferi şi biciclişti şi acolo e cea mai mare aglomeraţie rutieră. Iată care sunt localitățile în care au avut loc cele mai multe accidente în care au fost implicați bicicliști (3 din mediul rural și 3 din mediul urban), în perioada 2010 – 2016, conform informaţiilor primite de la IPJ Mureş: „Localitățile în care, în aceeași perioadă, au avut loc cele mai multe accidente în care au fost implicate bicicliști, în mediul urban, au fost municipiile Tîrgu Mureș, Reghin și Târnăveni, iar în mediul rural au fost comunele Sângeorgiu de Mureș, Acățari și Band”.

Dacă ne referim în general la accidentele rutiere, în ultimii trei ani cele mai multe astfel de accidente au avut loc în localitățile Tîrgu Mureș, Sighișoara și Reghin (mediul urban), respectiv în localitățile Sângeorgiu de Mureș, Bălăușeri și Acățari (mediul rural). Deci, per total, cele mai „periculoase” comune sunt Sângeorgiu de Mureş şi Acăţari, comune în care, adesea se circulă cu viteză mare, având şosele care permit acest lucru.

51 de decese, viteza principalul vinovat

Anul trecut, pe raza județului Mureș, au avut loc 999 de accidente rutiere soldate cu victime omenești, dintre care 319 accidente rutiere grave, soldate cu 51 de persoane decedate și 331 de persoane rănite grav.

Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave, pe raza județului Mureș, în anul 2016, au fost (conform IPJ): viteza neregulamentară, care reprezintă 21,31% din totalul accidentelor rutiere grave; neacordare prioritate pietoni, care reprezintă 13,79% din totalul accidentelor rutiere grave; indisciplina pietonală, care reprezintă 11,91% din totalul aceluiași tip de accidente.

Astfel, e important să remarcăm că viteza excesivă e principalul vinovat de accidentele grave şi de decesele în urma unor accidente rutiere. Cu toate acestea, constatăm zilnic că atât în localităţi, cât şi în afara acestora, cei mai mulţi şoferi depăşesc foarte mult viteza regulamentară.

Aceasta, în ciuda faptului că poliţişti dau amenzi şi aplică sancţiuni: polițiștii rutieri au constat în cursul anului precedent 1.411 infracțiuni (527 la regimul rutier și 884 de altă natură) și au aplicat 49.129 de sancțiuni contravenționale. Poate acestea nu sunt suficiente…

Reguli pentru biciclişti

Persoanele care vor să folosească o bicicletă pe drumurile publice trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani, să aibă asupra lor actul de identitate şi este recomandabil să poarte o cască de protecţie.

Bicicletele trebuie să aibă faruri şi dispozitive reflectorizant – fluorescente (ochi-de-pisică), fără de care circulaţia pe timp de noapte este interzisă.

Bicicletele cu care se circulă pe drumurile publice trebuie să aibă:
• un dispozitiv eficient de frânare;
• un sistem adecvat de direcţie;
• un sistem de avertizare sonoră;
• o lumină albă/galbenă în faţă şi o lumină roşie în spate, cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de aceeaşi culoare;
• elemente sau dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare portocalie, care, în mişcare, să formeze un cerc continuu, fixate pe spiţele roţilor.

Interdicţii pe care le au bicicliştii:

• nu se poate circula cu bicicleta pe trotuare – în lipsa pistelor special amenajate – sau pe partea carosabilă a drumului – dacă există o cale laterală, o potecă sau un acostament ce pot fi folosite. Bicicliştii n-au voie nici să circule pe aleile din parcuri/grădini publice, exceptând cazurile în care circulaţia pietonilor nu este incomodată.
• să circule fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon şi ambele picioare pe pedale;
• să circule în paralel (exceptând competiţiile sportive organizate);
• să se ţină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul;
• să transporte o altă persoană (în afară de copiii de până la şapte ani, dacă bicicleta are montat în faţă un suport special, şi în afară de situaţia în care vehiculul e construit şi/sau echipat special pentru transportul altor persoane);
• să circule atunci când drumurile sunt acoperite cu polei, gheaţă sau zăpadă;
• să circule cu defecţiuni tehnice la frâne sau cu o bicicletă fără avertizor sonor;
• să traverseze drumurile publice, pe trecerile de pietoni, în timp ce se deplasează pe bicicletă;
• să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură/acostament (exceptând cazurile în care, înainte de intersecţie, trebuie să se încadreze regulamentar pentru a vira la stânga);
• să circule fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă;
• să conducă vehiculul fără a menţine contactul roţilor cu solul.

Titi DÃLÃLÃU

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.