Un muflon european conservat în depozitele Muzeului de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş, scos la lumină după 42 de ani

Un muflon european care a fost naturalizat şi conservat în depozitele Muzeului de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş a fost expus pentru prima dată după 42 de ani ca fiind „Exponatul lunii” şi poate fi admirat inclusiv în Noaptea Muzeelor.

„Exponatul lunii mai este muflonul european (Ovis ammon musimon), un exemplar naturalizat, conservat în depozitele ştiinţifice ale muzeului de circa 42 de ani. Piesa provine de la Grădina Zoologică din Târgu Mureş şi a intrat în patrimoniul muzeului în data de 26 august 1975. Prepararea prin naturalizare a piesei a fost realizată de către restauratorul Szombath Zóltan. Publicul interesat poate afla detalii despre acest mamifer originar din Asia Mică. Documentele existente arată că, în România, colonizarea oii sălbatice europene aduse din insulele Sardinia şi Corsica s-a încercat în câteva rânduri, însă numai în regiunea Dobrogei climatul a permis un optim al evoluţiei populaţiilor de mufloni. Din cauze variate (boli, răpitoare, extinderea păşunatului şi sporirea numărului câinilor însoţitori de turme, braconaj), începând cu anul 1995 mufloni liberi nu mai există în România”, a declarat directoarea muzeului, Daniela Botoş.

Aceasta a precizat că, pentru menţinerea speciei în fauna României au fost amenajate ţarcuri, pentru protejarea de răpitoare (lupi, şacali, câini), în anul 1995 fiind reînfiinţat ţarcul de la Negureni din judeţul Constanţa, iar în anul 2004 parcul Şarlota din judeţul Timiş.

Exponatul care poate fi văzut la Muzeul de Ştiinţele Naturii din Târgu Mureş este o femelă fără coarne.

„Muflonul are o sprinteneală surprinzătoare pentru cei care se lasă înşelaţi de înfăţişarea sa aparent greoaie: poate face salturi de 2 metri înălţime şi 3-4 metri lungime. Femela este suplă, iar berbecul are coarne masive, inelate şi răsucite. Acestea cresc în spirală odată cu înaintarea în vârstă a animalului, putând ajunge la 90 de centimetri. Femela nu are întotdeauna coarne; acestea sunt mai puţin curbate, mai scurte (de până la 10-12 centimetri) şi îndreptate spre spate. Trăieşte în grupuri de 5-12 indivizi şi consumă hrană de origine vegetală”, a precizat Daniela Botoş.

AGERPRES

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.