Un proiect pentru (ne)liniştea cetăţenilor României

romani-uitati-tinutul-secuiescUDMR a lansat în dezbatere publică, înainte cu doar două săptămâni de debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, proiectul privind „Statutul special al Ţinutului Secuiesc”. Proiectul este o copie aproape fidelă a Statutului Tirolului de Sud. Reacţiile autorităţilor locale, dar şi ale reprezentanţilor organismelor constituţionale nu au întârziat să apară.
Punctual
Preşedintele UDMR şi candidatul uniunii, Kelemen Hunor, a prezentat, la jumătatea săptămânii trecute, proiectul privind „Statutul special al Ţinutului Secuiesc”. „Năzuinţele de autonomie ale comunităţii maghiare datează din perioada formării României moderne, de la redactarea Proclamaţiei de la Alba Iulia, în anul 1918. Iar năzuinţele de autonomie ale UDMR există de la instaurarea regimului democratic de după 1989”, a spus Kelemen atunci când a vorbit despre proiectul de statut.
Proiectul de act normativ care a fost lansat în dezbatere publică, amendamentele fiind aşteptate pe o adresă special creată, cuprinde 97 de articole şi este în mare parte inspirat sau chiar sunt incluse traduceri de pagini întregi, traduceri mot-a-mot, din Statutul Special al Trentino-Alto Adige (Tirolul de Sud), provincie a Italiei.
Primul articol din proiectul de statut…
… se referă chiar la structura autonomă a zonei: „Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut, cuprinzând unităţi administrative din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”.
Arborarea steagurilor + atribuțiile
La articolul trei se introduce prevederea privind arborarea steagurilor secuieşti, şi anume acesta prevede că: „Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de Consiliul regional, respectiv consiliile judeţene”.
După acestea, sunt cuprinse atribuţiile regiunii – în aproape toate domeniile, respectiv cele ale judeţelor. Doar armata şi serviciile secrete rămân în grija statului român.
Învățământul. Obligatoriu în limba maghiară
La articolul 17 se prevede că: „(1) În judeţele Ţinutului Secuiesc învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare. Predarea celeilalte limbi se efectuează de profesori a căror limbă maternă este acea limbă. Predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua; (2) Limba germană, respectiv romani poate fi folosită la cererea părinţilor în învăţământul primar, gimnazial sau liceal în localităţile unde prezenţa comunităţii respective o face necesară. Dacă comunitatea vorbitorilor de limbă germană sau romani depăşeşte 20% din numărul total al locuitorilor şi în şcolile cu limbă de predare română sau maghiară se va preda şi limba germană sau romani, după caz. … (4) În inspectoratele şcolare din judeţele Ţinutului Secuiesc ponderea inspectorilor şcolari va reprezenta ponderea comunităţilor române respectiv maghiare din judeţ şi toţi inspectorii trebuie să cunoască ambele limbi, iar în judeţele unde există învăţământ cu limbă de predare germană sau romani vor fi numiţi câte un inspector pentru şcolile respective. … (8) Pe teritoriul Ţinutului Secuiesc pot fi create universităţi numai după avizul favorabil al regiunii respectiv al judeţului interesat”.
Propriile organe de conducere
Titlul al doilea al proiectului se referă la Organele regiunii care vor fi: Consiliul regional şi executivul regional.
Consiliul regional va fi compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ.
Consiliul regional, care va avea sediul la Odorheiu Secuiesc, va lucra în două sesiuni. Executivul regional ar trebui să fiinţeze în municipiul Sfântu-Gheorghe, dacă un asemenea proiect ar trece, şi ar fi condus de un preşedinte.
O prevedere interesantă…
… se referă la reprezentarea minorităţilor dintr-o localitate. Astfel: „În comunele din regiunea Ţinutul Secuiesc fiecare comunitate etnică cu o pondere mai mare de 5% din locuitorii comunei respective are dreptul de a fi reprezentat în consiliul comunal”.
Bugetul regiunii ar urma să fie alcătuit din: 50% din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii; 20% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea; 12% din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii; 50% din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.
Mai mult, potrivit proiectului de statut, „Regiunea şi judeţele au dreptul de a institui prin hotărâre ale consiliilor respective o proprie fiscalitate în conformitate cu sistemul fiscal naţional, în domeniul activităţii lor specifice”.
Şi judeţele şi-ar croi bugetele prin suplimentarea cu venituri din: 50% din veniturile din concesiuni şi închirieri aferente obiectivelor concesionate sau închiriate în raza judeţului; 50% din acciza aplicată pe produsele energetice şi tutun produse/vândute în judeţ; 50% din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din judeţ, după efectuarea restituirilor către acestea; 50% din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi; 50% veniturile din taxe administrative; 90% din alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice.
Magistraţii în funcţie de proporţia etnică
Proiectul de act normativ mai cuprinde referiri la sistemul judiciar, astfel: „În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o curte de apel cu reşedinţa în municipiul Târgu-Mureş prin reorganizarea curţilor de apel Târgu-Mureş şi Braşov. (2) Prin reorganizarea prevăzută în alineatul (1), competenţa Curţii de Apel Târgu-Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov”.
În următorul articol se precizează care va fi proporţia magistraţilor aparţinând diferitelor comunităţi: „(1) Numărul magistraţilor aparţinând comunităţilor române şi maghiare de la Curtea de Apel Târgu-Mureş respectiv tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş precum şi a judecătoriilor din aceste judeţe trebuie să fie în acord cu ponderea acestor comunităţi din teritoriile arondate. (2) Ponderea prevăzută în alineatul precedent se va realiza treptat odată cu vacantarea posturilor de magistraţi. (3) Preşedinţii sunt numiţi de către preşedintele ţării la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”.
Iar reglementarea în domeniul judiciar continuă: „Un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune”.
Regiunea ar avea…
….atribuţii şi în domeniul legislativ
Mai precis: „(1) Legile, ordonanţele şi Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului României pot fi contestate de către preşedintele regiunii sau preşedintele Consiliului judeţean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecţie al comunităţilor minoritare. Contestaţia va fi trimisă Avocatului Poporului care este obligat să sesizeze Curtea Constituţională. (2) Dacă statul împietează printr-unul din actele sale asupra domeniului de competenţă atribuit prin prezentul statut regiunii sau judeţelor acestuia, regiunea sau judeţul interesat poate solicita Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului de competenţă. (3) Solicitarea este înaintată de preşedintele regiunii sau al consiliului judeţean”.
Limba maghiară, a doua limbă oficială
Titlul al nouălea se referă la utilizarea limbii maghiare care este recunoscută în regiune ca a doua limbă oficială, şi anume: „(1) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general, precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă.
(2) Toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limbile română şi maghiară. (3) Toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”.
Cetăţenii au drept de opţiune lingvistică (nu și angajații)…
…şi se pot adresa astfel în una dintre cele două limbi. În schimb, acest aspect nu mai este respectat când vine vorba de judecători, procurori, notari, responsabili de la registrul comerţului, evidenţa populaţiei, cartea funciară, personalul din serviciile administraţiei judiciare (…) care trebuie să justifice conform prevederilor legale că posedă cunoştinţe suficiente ale ambelor limbi care îi fac apţi să-şi exercite atribuţiile corespunzătoare activităţii lor”. La fel şi angajaţii din serviciile deconcentrate (…) trebuie să dovedească că personalul angajat posedă cunoştinţe suficiente ale celor două limbi pentru a putea exercita atribuţiile pe care le au în legătură cu activitatea profesională.
CSM a reacţionat
horatius+dumbrava_277857Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost primul organism al statului român care a reacţionat faţă de acest proiect, înainte ca acesta să fie prezentat oficial de UDMR. Motivul reacţionării ne-a fost explicat de către membrul CSM, judecătorul Horaţius Dumbravă: „C.S.M. a reacţionat şi a avut poziţie publică întotdeauna când au fost supuse dezbaterii publice documente, intenţii, proiecte de revizuire a Constituţiei sau modificări legislative de amploare privind justiţia. De altfel, potrivit legii organice, toate proiectele de legi privind justiţia trebuie avizate de C.S.M. Cu alte cuvinte, până la urmă, astfel de proiecte trebuie să treacă şi pe la C.S.M. pentru a-şi da avizul (art. 38 alin. 3 din Legea nr. 317/2004). Cu atât mai mult atunci când printr-un astfel de proiect de lege este vizată însăşi substanţa constituţională a statului român; C.S.M. nu are doar posibilitatea să reacţioneze, ci are obligaţia constituţională să reacţioneze, ca şi garant al independenţei justiţiei. Şi vă asigur că C.S.M., ca instituţie fundamentală în statul român, va reacţiona de fiecare dată atunci când este pusă în pericol Constituţia şi legile ţării».
Dumbravă a mai arătat că „numirea” preşedinţilor de instanţe este, de fapt, o promovare în funcţii de conducere, atribuţie care aparţine în întregime sistemului de justiţie, mai precis Consiliului Superior al Magistraturii”, pentru că altfel ar fi încălcat principiul separării puterilor în stat.
„Sunt şi lucruri care arată o lipsă acută de cunoaştere în acest proiect, cum ar fi faptul că C.S.M.-ul judecă cauze (art. 82 din proiect), în condiţiile în care niciun consiliu judiciar din Uniunea Europeană nu are competenţă de jurisdicţie, ci de administrare a justiţiei şi de garantare a independenţei justiţiei. Se arată clar asta şi în Constituţia României, ca parte a concertului Uniunii Europene, la care s-a racordat prin modificările aduse în anul 2004: jurisdicţia o fac instanţele judecătoreşti şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (art. 126 alin. 1 din Constituţie), pe când C.S.M. este garantul independenţei justiţiei (art. 133 alin. 1)”, mai adaugă magistratul, care consideră că proiectul este de nesusţinut din perspectiva ordinii constituţionale.
Judecătorul a conchis: «C.S.M. va avea reacţii publice nu numai în astfel de situaţii, ci întotdeauna când se pun în discuţie publică independenţa justiţiei şi tot ce înseamnă ea: aşa funcţionează un stat modern european, un stat de drept. Cu argumente se combat argumentele contrare, nu cu politica pumnului pus în gură», replicând la afirmaţia liderilor UDMR referitoare la încălcarea de către CSM a dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii presei.
Mai precis, printr-un comunicat, UDMR acuza CSM: «Calificarea de către CSM a dezbaterii publice a unui subiect de interes public ca fiind un „potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului justiţiei şi o agresiune la principiile statului de drept” constituie o gravă ingerinţă şi încălcare a dreptului la libertatea de exprimare şi a libertăţii presei”.
Proiect criticat de politicieni
Ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, a declarat la Tîrgu-Mureş în urmă cu mai bine de o săptămână că proiectul are slabe şanse să treacă de cele două Camere. „În primul rând, conform legii, orice parlamentar are dreptul la iniţiativă legislativă, oricare parlamentar poate depune în Parlament o iniţiativă, dar o iniţiativă care este împotriva Constituţiei şi chiar a articolului 1 din Constituţie nu va trece prin Parlamentul României niciodată. De fiecare dată în campania electorală se aduce în discuţie acest subiect… Ne aflăm din nou în faţa unei campanii electorale, probabil că unii şi-au consumat argumentele cu care să convingă electoratul şi aduc acest subiect în discuţie”, a afirmat acesta.
Ce spun autoritățile județene și locale
Ciprian_DobreProiectul nu este nici pe gustul autorităţilor judeţene şi locale. „Într-o primă lectură am apucat să îl citesc, este un cvasi-proiect, nu avem de-a face totuşi cu un proiect, din punct de vedere calitativ este un cvasi-proiect, foarte limitat, este practic o glumă, nu există nicăieri aşa ceva, iar în al doilea rând este primitiv. Toate principiile democraţiei occidentale, toate principiile democraţiei pe care noi astăzi o avem în România sunt încălcate. După ce Ponta cu Băsescu şi-au împărţit procurorii, acum UDMR-ul vrea să împartă procurorii, ba chiar mai mult, vrea să împartă şi judecătorii, după nişte reguli numai de ei ştiute şi în orice caz fără niciun fel de acurateţe intelectuală. Din punctul meu de vedere este o glumă, o glumă proastă, pe care au pregătit-o cetăţenilor acestei Românii, este de fapt o solicitare de a băga în capul fiecărui maghiar din România faptul că este minoritar şi nimic mai mult. Cred că datoria unor oameni politici serioşi este de a veni cu altceva. Prin acest proiect pus în discuţie este o bătaie de joc la adresa ideii de regionalizare şi la ideea de descentralizare pe care noi o avem în România. Cred că este o mare eroare pe care o să o recunoască în scurt timp cei din UDMR”, a declarat Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean.
Şeful judeţului le-a făcut şi o recomandare liderilor UDMR, transmiţându-le să nu mizeze pe judeţul Mureş şi arătând că asemenea proiecte se construiesc împreună. „O recomandare pe care o dau celor din UDMR este să nu mizeze şi să nu vizeze judeţul Mureş. În judeţul Mureş avem totuşi alte pretenţii de la tot ce înseamnă organizare şi avem o organizare pe care o gândim împreună. Nu gândeşte UDMR într-un loc, românii în alt loc, noi toţi împreună trebuie să gândim aceste lucruri. Chiar şi la Tîrgu-Mureş, primarul municipiului nu a fost întrebat de nimeni, eu în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean al judeţului Mureş nu am fost întrebat de niciun lider al UDMR. Când vor vrea pe viitor să mai facă vreun cvasi-proiect precum acesta, chiar aşa glumeţ şi amuzant, le recomand să vină să stea de vorbă şi cu mine la Consiliul Judeţean, le stau la dispoziţie, şi la Primăria Tîrgu-Mureş, primarul le stă la dispoziţie ca să nu mai facă asemenea erori grosolane pe care le-am văzut în acest cvasi-proiect”, a conchis şeful judeţului.
La nivel local
florea1O atitudine similară a avut şi primarul municipiului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea, care a afirmat că: „Modul în care părăsesc oamenii zona arată, de fapt, în ce direcţie vor să o ducă. Nu vorbeşti de un ţinut autonom ca să faci ce cu el? Să ajungi singur prăfuit şi părăsit? E o aberaţie de la cap la coadă, dar iată că în loc să discutăm proiectele serioase ale României, să discutăm proiectele pe care le discută occidentalul cum se integrează tot mai mult în Uniunea Europeană şi cum participă la marile proiecte culturale, de infrastructură, de viziune asupra viitorului, noi discutăm de lucruri care au fost acum 300 de ani. E de râsul lumii, au promovat neîncrederea, un climat în care nu poţi construi nimic. La Tîrgu-Mureş am văzut ce a costat acest lucru, oraş evitat de investitori, au participat la şubrezirea Universităţii de Medicină, la ratarea unui spital regional, deci acestea sunt lucrurile pe care le-au oferit domnii prin aceste poziţii”.
Cu siguranţă, liderul UDMR, Kelemen Hunor, şi-a atins un prim obiectiv: se vorbeşte în România despre proiectul de statut. Ce va urma în continuare rămâne de văzut.

Ligia VORO

print