Vizită ministerială pe apele harghitene

korodiKorodi Attila, însoţit de ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, şi de secretarul de stat Pasztor Sandor au vizitat săptămâna trecută mai multe lucrări de regularizare a unor pâraie din Harghita, care ar putea fi finanţate, în perioada următoare.
Habitatul castorilor trebuie limitat
Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Korodi Attila, consideră că în zonele cu infrastructuri strategice de apărare împotriva inundaţiilor, habitatul castorilor trebuie limitat, în prezent lucrându-se la armonizarea legislaţiei în acest sens.
„Din punctul meu de vedere, ca ministru al Mediului, cred că sunt infrastructuri strategice unde trebuie limitat habitatul acestor animale şi sunt zone unde pot fi create condiţii continue ca aceste animale protejate să creeze habitatele proprii”, a declarat Korodi, într-o conferinţă de presă, răspunzând la o întrebare legată de pagubele pe care le creează castorii în Harghita, unde există situaţii în care se produc inundaţii din cauza barajelor construite de aceste animale pe cursurile de apă.
Ministrul Mediului a subliniat că se pot acorda despăgubiri pentru oamenii care au de suferit din această cauză, deoarece castorii sunt animale protejate, dar mecanismele nu sunt foarte cunoscute.
„De aici şi activitatea noastră pe care trebuie să o începem de a corela tot ceea ce înseamnă biodiversitate şi activitate de apărare împotriva inundaţiilor, să producă nu numai atât acte normative, care definesc responsabilităţile statului şi ale autorităţilor locale, cât şi zona de compensare şi de bune practici. Aşa că (…) probabil că în viitor vor fi zone unde habitatul acestor animale va fi sută la sută protejat şi vor fi zone unde există infrastructură critică unde, pur şi simplu, trebuie limitat habitatul acestor animale, pentru că altfel vorbim de posibile riscuri majore (…)”, a spus Korodi Attila. El a ţinut să adauge că, cel mai probabil, decizii în acest sens se vor lua în toamna acestui an.
La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Pasztor Sandor, consideră că ar trebui să existe o cotă de intervenţie, aşa cum se întâmplă în cazul urşilor sau a altor animale protejate, şi a recunoscut că „urmează o perioadă lungă de discuţii şi controverse cu ONG-urile de mediu”.
Specialiştii de la sistemul de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Harghita au avertizat de mai multe ori că înmulţirea excesivă a populaţiei de castori creează mari probleme pe cursurile de apă, existând riscul de producere a inundaţiilor atât din cauza barajelor construite de aceste animale, cât şi a breşelor create în digurile de apărare. Prima problemă cauzată de castori este generată de zecile de baraje transversale pe care le construiesc pe cursurile de apă din judeţ. Acestea duc la creşterea nivelului albei şi la revărsarea apei, care inundă terenuri agricole sau chiar părţi din localităţi. O altă problemă generată de castori este cea a vizuinelor pe care aceştia le fac în digurile de apărare de pe cursurile de apă, care duc la slăbirea rezistenţei lor.
Gărzi de voluntari
Un alt punct abordat de Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Korodi Attila, a fost înfiinţarea unei gărzi de voluntari pe lângă Garda de Mediu, care va fi integrată în procedurile de control, pentru a creştere transparenţa activităţii acestei instituţii.
„Am avut discuţii multiple în ultimele trei săptămâni cu organizaţiile neguvernamentale pe diferite speţe, care vizează de la problematica arderilor de mirişti la gaze de şist şi altele şi întotdeauna problema care s-a pus a fost transparenţa. Se creează, din nou, baza legală pentru voluntariat şi pe lângă Garda de Mediu se va crea garda de voluntari, care va  fi integrată în procedurile de control. Lucrul acesta va da o transparenţă şi o stricteţe mult mai mare pe activitatea de control şi pe ceea ce se întâmplă”, a declarat Korodi Attila, într-o conferinţă de presă.
Ministrul Mediului a adăugat că organizaţiile neguvernamentale au fost excluse din comisiile de analiză tehnică, ‚care analizează documentaţiile pe lângă agenţiile de mediu’ şi se intenţionează reintroducerea acestora, „cel puţin la nivel de observatori”, pentru creşterea transparenţei.
Korodi Attila a punctat că transparenţa garantează ca deciziile publice să fie corecte, să nu fie interpretate, iar decidenţii să aibă capacitatea de a corecta sistemul.
„Aceste două decizii se vor produce în perioada următoare – nu dau termene, pentru că efectiv a început să se lucreze, trebuie modificate câteva acte normative, nu complicate, dar să se facă bine. Şi aici vom avea, probabil, cooperări nu numai cu sectorul neguvernamental, în sensul ONG-uilor, ci şi cu universităţi care au studenţi în zona protectiei mediului şi nu numai şi Garda de Mediu să recapete acea transparenţă fără de care nu are cum să garanteze corectitudinea deciziilor pe care le ia. Chiar dacă acelea sunt corecte, pentru că întotdeauna suspiciunea de netransparenţă lasă umbră în activitatea ta”, a conchis ministrul Mediului.
SMURD al pădurilor şi jandarmerie silvică
Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Pană, a anunţat la Miercurea Ciuc, că intenţionează să înfiinţeze un SMURD al pădurilor şi o jandarmerie silvică, ce vor avea atribuţii să intervină operativ atunci când există informaţii că se taie pădurea ilegal şi care vor veni în sprijinul pădurarilor a căror viaţă este, uneori, pusă în pericol din cauza agresivităţii hoţilor de lemne.
Doina Pană a spus atât într-o conferinţă de presă cât şi la o întâlnire cu responsabilii din domeniul silvic harghitean că doreşte să existe echipe mixte, formate din jandarmi, poliţiști şi silvicultori care să intervină rapid pentru prinderea celor care taie ilegal pădure.
„Intenţionez să înfiinţez un SMURD al pădurii, adică să nu mai am pădurari morţi sau ajunşi prin spitale sau speriaţi şi să nu intervină pentru că se tem pentru viaţa lor şi e de înţeles acest lucru. (…) Exact cum la SMURD avem şi medic şi descarcerarea şi tot ce trebuie, să avem echipe operaţionale compuse din personal silvic, jandarm şi poliţist care, în momentul în care a venit semnalul prin 112 că undeva se taie ilegal, să poată interveni operativ”, a explicat ministrul Doina Pană, care a precizat că această structură ar urma să se înfiinţeze anul viitor, pentru că este nevoie de un efort bugetar în acest sens.
Ea a ţinut să adauge că, din informaţiile pe care le are, patru pădurari au fost omorâţi şi peste 500 au fost bătuţi cu sălbăticie de hoţii de lemne şi doreşte să nu mai existe astfel de ‚victime pe altarul apărării pădurii’. De asemenea, se intenţionează înfiinţarea unei jandarmerii a pădurilor, care să aibă atribuţii clare, inclusiv pentru prinderea celor care intră cu ATV-urile în zonele forestiere.
Ministrul Doina Pană a punctat că aceste două măsuri vor veni în completarea unui hotărâri de guvern ce va impune folosirea unui soft special, pe care l-a numit „radarul pădurii”, ce vizează urmărirea trasabilităţii lemnului care iese din pădure, toate demersurile având rolul să stopeze „flagelul” tăierilor ilegale de păduri.
„Eu nu spun că asta va eradica total tăierea ilegală, dar într-un procent major va reduce tăierea ilegală. (…) Deci, ca prim impact, acest SUMAL, această hotărâre de guvern (…) coroborat cu noul Cod Silvic şi cu acest SMURD al pădurilor, eu zic că asta va conduce la însănătoşirea substanţială a atitudinii faţă de pădure”, a subliniat ministrul delegat, care a opinat că până acum nu s-a putut tăia ilegal fără o anumită complicitate din parte anumitor instituţii.

AGERPRES

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.