Vor curge laptele și mierea în Educație

Vor curge laptele și mierea în Educație

scoalaDe puțin timp, site-ul Ministerului Educației Naționale, www.edu.ro, a publicat Programului de guvernare 2013 – 2016 pentru Educaţie. Programul își propune obiective ambițioase și demne de lăudat, dar bună parte dintre ele cel puțin nerealiste (sau propagandiste?). Am realizat în continuare o analiză a acestui program, iar concluziile vă lăsăm pe dumneavoastră să le trageți…

Depolitizarea cu năbădăi

Începem cu un aspect care, într-o țară în care politicul numește liderii, nu poate decât să stârnească râsul: depolitizarea sistemului şi promovarea profesioniştilor în managementul educaţional. În primul rând, din acest deziderat al Programului de guvernare 2013 – 2016 pentru Educaţie putem deduce că până acum nu ar fi fost promovați profesioniști în managementul educațional, deci în rândurile directorilor și al inspectorilor. Apoi, se poate pune întrebarea: câți directori de școli din județul Mureș sunt numiți fără apartenență politică, având în vedere că inspectorii generali fac parte din diverse partide (fostul inspector școlar general, Dumitru Matei face parte din PD-L, iar actualul șef al IȘJ Mureș, Ștefan Someșan, este președintele PSD Tîrgu-Mureș)? „Niciunul” sau „Foarte puțini”, sunt răspunsurile majorității profesorilor care ne-au consiliat în realizarea acestui articol.

Totuși, semnificativ pentru acest subiect este faptul că, odată cu venirea USL la putere, anul trecut, aproximativ 20% dintre directorii de școli mureșene au fost schimbați, precum și mulți inspectori școlari. Situația a fost aceeași și în alte județe: în Buzău 30% dintre directori au fost schimbați, iar în Timiș 20% etc.

Anul trecut, și primarul oraşului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea a susţinut faptul că directorii şcolilor vor fi schimbaţi pe criterii politice: „Ceea ce au văzut că s-a făcut în ultimele zile, şi anume din cabinetele politice să se schimbe directorii care efectiv au făcut treabă şi n-au făcut decât politica şcolii să văd cum au fost umiliţi la aceste schimbări politice. Neveste puse, iar directori, de lideri de partide, de lideri de instituţii, o să vedeţi şi-mi daţi dreptate”. Totuși, Ștefan Someșan a negat acuzaţia: „Niciun director din judeţul Mureş nu mai este cu concurs, deci toţi directorii sunt cu delegaţii. Practic, tuturor directorilor din judeţ li se termină mandatele şi delegaţiile la data de 31 august. Sunt 355 de directori şi directori adjuncţi în tot sistemul nostru, unora dintre ei li vor prelungii mandatele, alţii nu vor mai avea mandatul prelungit”.

Banii – un lucru relativ în educație

Un alt aspect atins de Programul de guvernare, dar care nu prea a făcut până acum casă bună cu educația, este „creşterea resurselor financiare alocate educaţiei”. Desigur, se cunoaște faptul că salariile profesorilor sunt foarte mici. Spre exemplu, prezentăm lista salariilor aproximative ale profesorilor debutanți din Europa: România – sub 200 EURO / lună, Ungaria – 700 EURO / lună, Franța – 1.600 EURO / lună, Italia – 1.800 EURO / lună, Spania – 2.700 EURO / lună, Germania – 3.000 EURO / lună. Desigur, în privința salariilor, profesorii nu mai au speranțe mari, după ce, în 2008 Traian Băsescu a decis să promulge legea grație căreia salariile profesorilor cresc cu 50%, iar apoi legea a fost abrogată, deși Programul de guvernare prevede și „asigurarea unui sistem de salarizare şi motivare financiară corespunzător rolului pe care cadrul didactic îl îndeplineşte în societate”.

Atunci, poate resursele financiare ar fi sporite pentru renovarea școlilor și dotarea laboratoarelor școlare, fiindcă, după cum arătam într-un articol publicat în Punctul acum câteva săptămâni, în județul Mureș există și în prezent școli rurale care nu au canalizare sau în care iarna dârdâie de frig atât elevii, cât și profesorii, din cauza faptului că școlile nu au fost renovate de la înființarea lor.

În același timp, e adevărat că Ministerul Educaţiei Naţionale are alocaţi pentru 2013 peste 8,5 miliarde lei, în creştere cu 6,59 la sută faţă execuţia bugetară de anul trecut, potrivit proiectului Legii bugetului pe 2013, prezentat pe site-ul Ministerului Finanţelor. Totuși, „creşterea resurselor financiare alocate educaţiei” este un lucru relativ, care nu aduce nicio siguranță îmbunătățirii sistemului de educație românesc, în prezent foarte subfinanțat în raport cu nevoile reale ale învățământului.

Internet de mare viteză școli cu latrine

„Conectarea tuturor școlilor la Internet prin conexiuni de mare viteză”, prevede Programului de guvernare 2013 – 2016 pentru Educaţie. Iarăși, o prevedere discutabilă. „Eu am predat la mai multe școli rurale. Trebuie să vă spun că există școli unde încă elevii folosesc latrine pentru a-și face nevoile. Iar ei vorbesc în acest context despre internet de mare viteză… Să rezolve prima dată problemele mai urgente: să doteze școlile cu un sistem de încălzire modern, să paveze curțile școlilor rurale, să renoveze băile școlilor etc. Știați că cele mai multe școli rurale nu au cabinete medicale cum au școlile de la oraș? Să rezolve aceste probleme, apoi să se preocupe de internetul de mare viteză”, este părerea doamnei profesoare de limba engleză Bartha Kinga.

Alte schimbări … bombastice

Alte schimbări importante prevăzute de Programul de guvernare 2013 – 2016 pentru Educație sunt: reconsiderarea sistemului de grade didactice; corelarea învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele agenţilor economici; urmărirea absolvenţilor pe parcursul traseului lor profesional pentru a înregistra feed-back-ului privind succesul lor în carieră; finalizarea până la finalul anului 2016 a programului de campusuri şcolare adaptate nevoilor educaţionale specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte, rechizite şcolare); în fiecare comună va exista cel puţin o şcoală la standarde europene, dotată cu mijloace didactice moderne şi microbuze şcolare; realizarea a 50.000 de noi locuri în grădiniţe şi creşe până în anul 2016; generalizarea programului „Şcoala de după şcoală” în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, agenţi economici; integrarea tinerilor pe piaţa muncii prin dezvoltarea de politici care să asigure un nivel ridicat de creştere şi de ocupare durabilă a forţei de muncă, bazate pe cunoaştere; dotarea bibliotecilor şcolare, inclusiv extinderea bibliotecilor virtuale; modificarea legislaţiei muncii pentru a permite elevilor peste 16 ani şi studenţilor să lucreze pe perioada vacanţelor, în condiţiile asigurării tuturor drepturilor specifice nivelului lor de pregătire şi vârstei lor; introducerea manualelor electronice; cuprinderea unui procent de cel puţin 10% din populaţia activă în programe de formare continuă etc.

Deci, totul merge spre bine și foarte bine! Așteptăm să vedem cum va arăta învățământul românesc în 2016, când elevii vor fi mai cultivați și se vor integra mai ușor pe piața muncii, profesorii vor fi mai instruiți și mai bine plătiți, iar școlile vor fi renovate și dotate „ca-n Europa”!

Cristina Vancea

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.