Ziarul „Informația Harghitei”, pe punctul de a fi închis

informatia hr2Singurul ziar editat în limba română din judeţul Harghita, ,,Informaţia Harghitei”, riscă să-şi înceteze apariţia din cauza dificultăţilor financiare, toate demersurile întreprinse pentru salvarea publicaţiei soldându-se cu eşecuri. Astfel, cei aproape 40.000 de români care trăiesc în judeţul situat în inima ţării nu vor mai avea acces la informaţie locală, iar consecinţele unui asemenea fapt nu sunt conştientizate de cei care ar putea veni în ajutorul lor.

Redactorul-şef al ziarului, Mihail Groza, care lucrează în această redacţie de 42 de ani, povesteşte cu amărăciune că ziarul a ajuns la doar trei apariţii pe săptămână şi un tiraj de aproximativ trei mii de exemplare zilnic şi spune că fiecare ediţie ieşită de sub tipar reprezintă acum o victorie pentru micul colectiv de jurnalişti. Lipsa finanţării este generată de faptul că piaţa de publicitate este împărţită etnic şi nu poate susţine nici măcar un singur ziar românesc, în vreme ce în judeţ funcţionează peste zece ziare, posturi de televiziune şi radio în limba maghiară.

„Motivul pentru care am ajuns în această situaţie…

…este legat de lipsa finanţării, ţinând cont că vorbitorii de limba română reprezintă doar 13 la sută din populaţie. Dintr-un judeţ şi aşa mic, acest 13 la sută, nu poate susţine ziarul nici într-un caz. Şi piaţa de publicitate este împărţită etnic, e normal. Şi atunci, singurele căi de supravieţuire au fost reducerea apariţiilor pe săptămână şi reducerea personalului”, a explicat Mihail Groza.

De la 36 de angajaţi câţi avea înainte de 1989, ziarul are acum opt angajaţi cu tot cu şofer, contabil şi conducerea redacţiei. Jurnalişti care scriu efectiv sunt doar patru şi mai dau o mână de ajutor şi foştii angajaţi, acum pensionari. Redactorul-şef spune că atât angajaţii, cât şi colaboratorii fac mai mult ,,muncă patriotică”, iar el cumulează, într-un mod ,,aproape ridicol”, funcţiile de redactor-şef, redactor-şef adjunct, secretar de redacţie, manager, preşedinte de fundaţie şi… secretară.

Implicaţiile absenţei oricărui ziar local editat în limba română ar putea avea consecinţe asupra întregii populaţii româneşti din judeţul Harghita. ,,Dacă ziarul Informaţia Harghitei şi-ar înceta activitatea, s-ar înregistra o ruptură dramatică între cetăţeni şi administraţia locală, între cetăţeni şi instituţiile statului şi puţinii români care trăiesc în judeţ nu vor putea ajunge la informaţiile de utilitate publică”, a spus Mihai Groza.

Comunicarea electronică nu suplineşte totul

În plus, populaţia română locuieşte mai mult în mediul rural, iar comunicarea electronică nu este încă o obişnuinţă. ,,Comunicarea electronică nu suplineşte totul, pentru că trebuie să ai o comunicare sistematică între instituţiile administraţiei locale şi comunităţi, de altă natură decât cea personală. Administraţia comunică, există şi un feedback din partea populaţiei, se reglează anumite lucruri care trebuie să funcţioneze. Să ne referim la publicitatea care trebuie făcută pentru proiecte europene, pentru cele locale, pentru finanţări, relaţia ANAF-ului cu publicul, anunţuri de licitaţii, fermierul care trebuie să fie informat de diferite subvenţii etc. Ar fi o prăpastie efectivă între cetăţeni şi administraţie şi între cetăţeni şi informaţia care parvine de la instituţiile statului, pentru că nici presa centrală nu are la noi pătrunderea care trebuie, în absenţa difuzorilor”, a mai spus Mihail Groza.

Difuzarea, ,,o nenorocire”

De altfel, o altă mare problemă a ziarului este imposibilitatea de a fi difuzat la timp în zonele din nordul judeţului, locuite de români, din cauză că nu există o firmă care să se ocupe de acest aspect, după ce compania de distribuţie a presei scrise RODIPET a dispărut. ,,RODIPET s-a vândut, aşa cum s-a vândut, unor arabi, care l-au devalizat pur şi simplu şi la ora actuală în toată ţara este un dezastru în privinţa difuzării presei scrise. Nu se mai poate ajunge, de pildă, în zona Topliţa, zona de nord, care este zonă românească, nemaivorbind de localităţile mai îndepărtate – Bilbor, Corbu, Tulgheş, aflate la 100-145 de kilometri de Miercurea Ciuc. Am găsit o aşa-zisă soluţie prin care ziarul ajunge acolo în jurul orei 11.00, în loc să fie dimineaţa, când, conform obişnuinţei, lumea cumpără ziarul. Este o nenorocire cu difuzarea presei”, punctează Mihail Groza.

Indiferență

Dificultăţile cu care se confruntă publicaţia ,,Informaţia Harghitei” au fost aduse periodic în atenţia politicienilor, s-au făcut zeci de demersuri pentru finanţarea singurului ziar românesc din judeţ, dar, după cum spune redactorul-şef, nicio instituţie a statului nu a răspuns corespunzător cererilor şi nu pare interesată de această temă. ,,Problema asta e adusă în atenţie de ani de zile. Am avut discuţii directe şi cu miniştri şi cu tot felul de persoane cu anumite responsabilităţi. Reacţia este următoarea: în primul moment se cer hârtii, pe urmă se cer hârtii, apoi se cer iarăşi hârtii, apoi constaţi că au trecut şase luni şi se cere încă un vraf de hârtii şi apoi nu se mai aude absolut nimic. Cam asta este relaţia noastră cu instituţiile statului”, spune Mihail Groza.
Conducerea redacţiei a făcut demersuri inclusiv ca fundaţia care editează ziarul să fie declarată de utilitate publică, pentru ca să poată cere finanţare, dar după ce s-au trimis ,,tone de hârtii” la Ministerul Culturii, proceduri care au durat trei ani, s-a comunicat recent că cererea este prea veche, că unele documente au expirat şi procesul trebuie reluat. Ceea ce ar însemna ,,încă cel puţin doi ani”, spune redactorul-şef.
Instituţiile statului nu sunt interesate şi nu răspund corespunzător pentru că nu înţeleg situaţia şi nu îşi dau seama de consecinţe?, vine întrebarea firească. ,,S-ar putea să nu înţeleagă, să nu aibă soluţii, să nu aibă legislaţie, să nu aibă voinţă de a rezolva, se adună toate din foarte multe părţi şi o soluţie nu s-a găsit până la ora actuală”, răspunde Mihail Groza, care şi-a pierdut optimismul că lucrurile s-ar putea schimba în bine. ,,Nu sunt optimist pentru că lucrurile merg prost în continuare. Dacă piaţa de publicitate merge slab şi creşterea economică nu se vede deloc, altă soluţie nu există pentru supravieţuirea presei scrise. Da, probabil că ăsta va fi viitorul: primul judeţ din România fără presă de expresie română va fi Harghita”, spune redactorul-şef, care adaugă: ,,Să scoatem ziarul a devenit o chestiune interesantă: e atât de greu, că fiecare lună parcă ar fi o mare victorie şi astfel devine incitant”.

O istorie zbuciumată

,,Informaţia Harghitei” are o istorie zbuciumată, diferită de a celorlalte cotidiane locale din ţară. A luat fiinţă în data de 23 februarie 1968 şi era unul dintre puţinele ziare din perioada comunistă al cărui nume nu avea conotaţii politice. Mihai Groza îşi aminteşte că numărul de cititori era mare şi, în ciuda cenzurii şi a problemelor cunoscute din acea vreme, jurnaliştii puteau avea satisfacţii profesionale. ,,La început, fiind un ziar de stat, erau circa 36 de angajaţi, avea format mare, apărea de şase ori pe săptămână şi se lucra destul de mult. Era interesant şi atunci, cu hibele şi satisfacţiile pe care ţi le oferea meseria în acea perioadă. Tirajul, pe vremea aceea, era de 7.000-8.000 de exemplare zilnic. Erau destul de mulţi cititori de limbă română atunci, pentru că se construiau, practic, toate oraşele dintr-o dată: Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Topliţa, Odorheiu-Secuiesc, se construiau fabricile, blocurile. Atunci când se începea un proiect, veneau mii de oameni care începeau să construiască şi care citeau, pentru că nu exista altă posibilitate de informare”, afirmă redactorul-şef al ziarului.
Mihai Groza spune că ziarul a trecut prin perioade grele încă din 1989, întrucât în Harghita Revoluţia s-a transformat rapid într-un şir de revendicări etnice şi orice relatare obiectivă despre evenimentele de atunci nu era pe placul etnicilor maghiari. ,,A fost greu chiar începând din 89, pentru că aici, spre surpriza multora, Revoluţia, care în restul ţării avea un caracter democratic, cu hiatusurile şi poticnelile de rigoare, aici a primit cu totul altă turnură, a început să devină o revoluţie etnică, pro-ungaristă de-a dreptul. Nu a mai contat aproape deloc esenţa Revoluţiei sau natura problemelor care se discutau la Bucureşti sau Timişoara. Totul a început să se axeze pe separatism, în special pe separatismul şcolar. A fost o perioadă cumplit de grea”, a relatat Mihail Groza.

După evenimentele de la Târgu Mureş din martie 1990, la sediul redacţiei ,,Informaţia Harghitei” a avut loc o demonstraţie la care au participat câteva sute de persoane care îi acuzau pe redactori că nu susţin revendicările maghiare. Mihai Groza îşi aminteşte că în fruntea manifestanţilor s-a aflat chiar un fost angajat al redacţiei, Jancsi Kiss, care fusese corespondent al ziarului ,,Scânteia” şi a cărui sarcină principală era scrierea articolelor despre ,,frăţia româno-maghiară”. ,,Pe lângă faptul că erau destul de ameninţători, dar asta era temperatura zilei, voiau nişte lucruri stranii. Unele dintre acuzele care ni s-au adus erau că nu susţinem suficient revendicările maghiare, cele de natură etnică, că nu schimbăm modul de percepere al istoriei, adică nu redăm istoria adevărată, care ar fi istoria în viziune maghiară. La sediul redacţiei a avut loc, în ziua respectivă, o discuţie cu circa 30 de reprezentanţi ai manifestanţilor şi, până la urmă, tensiunile s-au stins încet-încet şi situaţia s-a calmat”.

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.