Autorităţile nu mai pot ţine informaţii la secret dacă instanţele consideră că sunt importante în procese

Curtea Constituţională a dat dreptate Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a stabilit că judecătorii pot da acces la informaţii clasificate dacă acestea ar ajuta la aflarea adevărului.

Procurorii au cerut lămuriri după ce au solicitat, fără succes, informaţii despre deconturile serviciului secret al ministerului de Interne, în dosarul în care fostul ministru Gabriel Oprea este acuzat că ar fi folosit ilegal banii instituţiei. Decizia Curţii i-ar putea ajuta pe procurori şi în cazul poliţistului Bogdan Gigină, a murit în timp ce deschidea, cu motocicleta, coloana oficială a lui Gabriel Oprea.
Şi aici procurorii au solicitat acces la informaţii pe care Ministerul de Interne le ţinea la secret.

Decizia de a refuza acces la informaţiile clasificate trebuie să aparţină întotdeauna unui judecător, a stabilit Curtea Constituţională, care a dezbătut, joi, o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de ICCJ.

CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a art. 352 alin. (11) şi alin. (12) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „(11) În cazul în care informaţiile clasificate cuprinse în dosar sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare şi permiterea accesului la acestea de către apărătorul inculpatului; (12) dacă autoritatea emitentă nu declasifică total sau parţial ori nu permite accesul la informaţiile clasificate apărătorului inculpatului, acestea pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză”.

Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma “instanţa solicită” cu raportare la sintagma “permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului” este neconstituţională. De asemenea, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma “autoritatea emitentă” din cuprinsul dispoziţiilor art. 352 alin.(12) este neconstituţională.

Curtea arată, în motivare, că soluţia legislativă criticată condiţionează folosirea informaţiilor clasificate, calificate de judecător ca fiind esenţiale pentru soluţionarea procesului penal şi cu privire la care apreciază incidenţa dreptului de informare a inculpatului, deci pe care judecătorul le califică drept probe în dosarul cauzei, de permisiunea autorităţii publice care a clasificat informaţia (autoritatea emitentă) de a acorda accesul la aceste informaţii. Or, protecţia informaţiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar faţă de dreptul la informare al acuzatului şi faţă de garanţiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părţilor din procesul penal, decât în condiţii expres şi limitativ prevăzute de lege.

“Restrângerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real şi justificat de protecţia unui interes legitim privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sau siguranţa naţională, iar decizia de refuz a accesului la informaţiile clasificate trebuie să aparţină întotdeauna unui judecător”, motivează CCR.

De altfel, Curtea a reţinut că însăşi Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale prevede, la art.7 alin.(4), că ”Statele membre se asigură că, în conformitate cu dispoziţiile dreptului intern, decizia prin care se refuză accesul la anumite materiale [n.n. Clasificate] în conformitate cu prezentul alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puţin, obiectul controlului judiciar”.

Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile art.352 alin.(11) şi (12) din Codul de procedură penală contravin dreptului la un proces echitabil, precum şi principiului unicităţii, imparţialităţii şi al egalităţii justiţiei pentru toţi.

Decizia este definitivă şi va fi comunicată celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală – Judecătorul de cameră preliminară.

Legea privind protecţia informaţiilor clasificate a ajuns la CCR dupa ce magistraţii instanţei supreme s-au sesizat din oficiu, în procesul în care omul de afaceri Dinu Patriciu a acuzat SRI de interceptarea ilegală a telefoanelor sale.

Surse: digi 24, news.ro, ccr.ro

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile sunt închise.