Dacă ar trebui să poarte un nume s-ar numi Grădina Zoologică „Rend László”? 


 

 

 

 

Majoritatea turiștilor care ne vizitează orașul, după ce admiră turnul cu ceas al Prefecturii, vitraliile Palatului Culturii, vestitul Weekend, vor să vadă și Platoul Cornești, trenulețul, terenul de joacă, dar mai ales Grădina Zoologică. Nu de alta, dar i-a mers vestea că e cea mai mare grădină zoologică din România! Se întinde pe 40 de hectare și se poate mândri cu elefanți și girafe, exemplare ce nu se găsesc în alte Zoo din țară. Mare și vestită e,  frumos amenajată e, dar denumirea ei de la intrare e total lipsită de inspirație: Grădină Zoologică! Auzind diferite păreri despre ce nume i s-ar potrivi, am reținut-o pe cea referitoare la fondatorul ei. Legenda spune că un anume Rend László, cunoscut ca  „Lacika bácsi” a fost cel care și-a imaginat-o în anii ˊ60 și după ce a fost înființată, în 1964,  i-a fost și director o vreme. Nepotul acestuia, mai tânărul Rend László, inginer zootehnist din Glodeni a povestit într-un interviu dat siteului liget.ro despre fondatorul grădinii zoologice. Iată ce-am aflat din articol. 

 

A iubit natura și animalele 

 

„Lacika bácsi” s-a născut în 1907  în satul Dumitrești, pe valea Nirajului,  într-o familie cu șapte copii, trei băieți și patru fete. Unul dintre băieți fiind tatăl inginerului care povestește despre fondatorul  Zoo. Rend a iubit natura și animalele de mic copil. „Dragostea lui pentru natură n-a fost depășită decât de dragostea lui față de oameni”, povestește nepotul,  menționând că unchiul său i-a ajutat pe evrei ca să scape de deportare, iar pe vremea comuniștilor când aristocrații erau persecutați i-a ajutat și pe ei. Vulpăria din Livezeni a fost fondată  de „Lacika bácsi” și funcționa sub conducerea lui. Astfel, i-a putut oferi un loc de muncă și contesei Teleki Gemma, ca să nu moară de foame. Într-un proces cunoscut sub denumirea „Procesul Szoboszlai”, Rend  a fost arestat și întemnițat, acuzat fiind de conspirație împotriva statului.  „Niciodată n-a povestit despre locul detenției, dar se presupune că ar fi fost pe la pușcăriile din Aiud, Gherla, în Maramureș sau în lagărele din Dobrogea.  Prima sa scrisoare a trimis-o lui tata, scăpându-l astfel de pușcărie”, povestește inginerul.  Adesea cerea semințe de flori de la familie, realizând grădini cu flori prin penitenciare, înlesnindu-și astfel anii de detenție.  

 

În vizită pe strada Kogălniceanu 

 

Aici a locuit „Lacika bácsi” între anii 1940  1947, iar noi vizavi, pe partea cealaltă a străzii. Fetiță fiind adesea am venit la el, căci avea o curte plină de animale, ca o grădină zoologică, deși pe atunci nici nu se pomenea de așa ceva la Tîrgu Mureș.  Legile nu erau atât de aspre pe atunci, astfel  că oricine putea să ducă acasă dacă găsea un animal rănit, părăsit ori rătăcit”, a povestit verișoara inginerului, muziciana care locuiește în Germania, dar verile și le petrece în Tîrgu Mureș. Astfel,  în curtea casei lui  „Lacika bácsi” de  pe strada Kogălniceanu sau mai târziu de pe strada Rákóczi, nepoata-sa  putea să vadă ursuleți, pui de căprioară, câini și chiar  hamsteri  dacă deschidea câteva sertare.  

 

Fondator de crescătorii 

 

Autodidact, atât de intensiv studia viața plantelor și a animalelor și atât de multe știa încât lumea îl considera medic veterinar. A lucrat ca funcționar poștal în București apoi la Constanța unde s-a și căsătorit, dar tânăra sa nevastă a murit răpusă de o boală grea. Întors la Tîrgu Mureș, Rend s-a ocupat numai de pasiunea sa din copilărie: creșterea animalelor. Într-unul din bastioanele cetății medievale   creștea cobai ( șoricei albi) pentru universitatea de medicină, iar în strada Lungă (B-dul 1 Dec. 1918 de azi) a fondat crescătoria de iepuri, alături de deja pomenita vulpărie din Livezeni. 

 

Reținut fiind de proces 

Grădina zoologică visată de Rend a fost înființată în 1964, în lipsa lui, pe atunci fiind tocmai reținut în procesul mai sus amintit. În același an a fost grațiat și a preluat conducerea grădinii zoologice. La deschidere, grădina avea o suprafață de 700 de metri pătrați și zece animale: trei lupi, doi urși, doi mistreți, doi fazani și o căprioară. Pe vremea lui Rend, în 1965 grădina s-a mărit la 20 de hectare.  

 

Ursuleții sunt liberi  

 

Preocupat de bunăstarea animalelor a construit Pavilionul Leilor și a adus câteva exemplare de la Zoo din Budapesta. Pe vremea aceea ursuleții se plimbau liberi printre vizitatori, iar directorul Rend se juca pe aleea spre padoc cu leii, cu urșii și cerbii spre stupefacția vizitatorilor.   

 

Îndrăgostiți de flori și de animale” 

 

Rend s-a stins în 1981, la 74 de ani în Tîrgu Mureș. Amintirea lui a rămas vie nu doar în inimile rudelor, dar și a celor care ar vrea ca o placă să fie  montată pe la intrare,  în memoria celui care a făcut ca orașul să fie cunoscut și datorită grădinii zoologice. Atât el, cât și cea de a doua sa soție, Diószeghy Erzsébet au fost mari iubitori de natură, dovadă că pe piatra lor funerară din cimitirul reformat stă scris lângă numele celor doi „Îndrăgostiți de flori și de animale”.  

 

Un alt iubitor de animale, dr. Bereczki Boldizsár 

 

După plecarea lui „Lacika bácsi”  din fruntea  ZOO Tîrgu Mureș în 1977  i-a venit rândul medicului veterinar, Bereczki Boldizsár. Comemorându-l pe siteul liget.ro, jurnalistul Bakó Zoltán povestește  despre prietenia  de peste trei decenii cu cel care a fost un mare iubitor de animale.  

 

Animalele trăiesc în confort 

 

Într-un articol, jurnalistul făcând o comparație  a spus despre cineva că suferă precum un leu închis în cușcă  la Zoo. Imediat după apariția articolului directorul Zoo l-a sunat pe jurnalist explicându-i foarte supărat  că animalele de la Zoo nu suferă, chiar trăiesc în confort, mai ales la Zoo din Tîrgu Mureș!  Și l-a invitat să se convingă la fața locului. În urma acestor vizite s-a născut un serial în ziarul cu pricina, iar fiecare ediție de weekend prezenta câte un animal de la Zoo Tîrgu Mureș: puiul de leu Kenya, cimpanzeul Bubo sau Joco șarpele uriaș.  

 

Blană pentru cabinetul doi 

 

Cu ocazia unei vizite la Zoo, jurnalistului i s-a părut că lipsește un tigru vărgat. Ajunși departe de urechile indiscrete, directorul i-a povestit atunci o întâmplare strict secretă. Cel mai mare și cel mai bătrân tigru s-a îmbolnăvit, incurabil fiind a fost împușcat și băgat în camera frigorifică, o clădire ce a fost demolată de atunci. Bereczki l-a rugat pe secretarul de Partid de la organizația județeană să anunțe la cabinetul doi  ce s-a întâmplat, știut fiind că Elena Ceaușescu era mare admiratoare de blănuri exotice. Cum timpul trecea și  nu s-a întâmplat nimic, Bereczki  știind că tigrul se putea altera, a făcut rost de numărul de telefon și a sunat chiar el la cabinetul doi. Un tovarăș important i-a răspuns, habar nu avea despre tigru, deci cei la județ l-au prostit, n-au raportat nimic. Tovarășii  de la centru au fost uimiți că nu li s-a raportat un eveniment atât de important și au trimis avionul după tigru. Peste două zile au fost găsite și fondurile necesare pentru construirea unui adăpost pentru  maimuțe, fonduri care n-ar fi existat fără intervenția tovarășilor! 

 

Ursul flămând nu alege  

 

Și dacă tot l-a prins pe Bereczki mai vorbăreț l-a întrebat și despre femeia mâncată de urs! Îngrijitoarea care a dus  mâncarea urșilor la bârlog s-a pus pe o bancă și după ce a mâncat din pachetul ei de mâncare, a mai și tras dintr-o sticlă, s-a întins pe bancă și a adormit. Mirosul de mâncare l-a atras pe ursul flămând care a escaladat cumva gardul, s-a pus pe lângă femeie pe bancă ca să se ospăteze. Plescăind, mormăind, ursul a trezit-o din somn pe îngrijitoarea care văzându-se cu ditamai ursul pe lângă ea, a început să țipe. Speriat ursul a luat-o în brațe și a strâns-o … până ce îmbrățișarea  i-a fost fatală femeii. 

 

Visul directorului de Zoo 

 

Bereczki Boldizsár visa ca după plecarea sa din fruntea ZOO să rămână și după el ceva,  „precum  urmele de pași în zăpada proaspătă” . Și au rămas: cea mai mare și mai modernă grădină Zoo din România, de 40 de hectare, cu o casă tropicală construită în 1978, bârlogul urșilor și al tigrilor ridicate în 1986, amfiteatrul și casa maimuțelor finalizate în 1989.  Dr. Bereczki Boldizsár s-a stins în urmă cu patru ani. După el a urmat Kopacz András apoi Horațiu Gorea la conducerea grădinii. Anual grădina aflată în continuă modernizare este vizitată de câteva sute de mii de turiști și localnici.  

 

Erika MĂRGINEAN 

 

 

 

 

Comentează cu Facebook