Expoziţie despre explorările arheologice desfăşurate pe câmpul de bătălie de lângă Sighişoara

În incinta Muzeului Literar Petőfi (PIM) din Budapesta s-a deschis miercuri o expoziţie de cameră intitulată “Cine ar spune că acest loc este un câmp de luptă?”, dedicată cercetărilor desfăşurate pe câmpul bătăliei de lângă Sighişoara care a avut loc pe 31 iulie 1849. În acea bătălie a dispărut poetul revoluţionar Petőfi Sándor. PIM, împreună cu Institutul şi Muzeul de Istorie Militară al Ministerului Apărării din Ungaria au lansat în 2018/2019 un proiect comun bazat pe metodele arheologiei conflictelor, cu scopul de a cunoaşte desfăşurarea bătăliei de la Sighişoara, incluzând cercetarea pe teren cu detectoare de metal. Au fost trecute pe hartă datele GPS ale aproximativ 400 de descoperiri, în mare parte urme de obuz ruseşti sau maghiare, a fost determinat focarul bătăliei pe baza calculelor balistice şi au fost identificate urmele manevrelor generalului Bem pe puncte de reper reale. Numeroase reminiscenţe strategice sau vestigii ale ţinutelor militare ne oferă indicaţii despre mişcările concrete ale trupelor maghiare şi ţariste participante la operaţii.

Expoziţia de cameră poate fi vizitată până la 31 ianuarie 2020,
ea oferă o vedere de ansamblu asupra istoriei cercetării şi
locurilor comemorative vizibile azi prin fotografii de la faţa
locului, hărţi, arhive fotografice, memorii şi reprezentări
artistice. Expoziţia prezintă şi procesul prin care cunoştinţele
privitoare la bătălie au fost transformate de informaţiile
descoperirilor trecute pe hartă.

Directoarea adjunctă Petra Török a spus în deschiderea
expoziţiei că aceasta oferă un bun prilej pentru a prezenta
rezultatele măsurării prin scanare cu laser, harta cu modelarea
descoperirilor, armele, rezultatele balistice şi proiectilele, dar
totodată atrage atenţia asupra distrugerii rapide a fostului câmp
de luptă, asupra stării deplorabile a locurilor comemorative şi a
monumentelor legate de acest loc istoric.

Hermann Róbert, consilier şef şi director adjunct ştiinţific al
Institutului şi Muzeului de Istorie Militară, a subliniat că o
asemenea cercetare poate demonstra cunoştinţele anterioare şi poate
îndrepta atenţia asupra faptului că ştim foarte puţin despre
circumstanţele dispariţiei lui Petőfi Sándor şi despre desfăşurarea
bătăliei.

Zoltán Soós, directorul Muzeului Judeţean Mureş a evocat
începuturile cercetărilor, afirmând că zona Sighişoarei şi a
comunei Albeşti dispune de un potenţial arheologic ridicat.

Arheologul şi istoricul József Laszlovszky, conducătorul
programului Studii despre Patrimoniul Cultural al Universităţii
Central Europene, a pus în evidenţă faptul că istoria maghiarilor
cuprinde trei bătălii emblematice, bătăliile de la Muhi, Mohács şi
Sighişoara. El a afirmat că marea pierdere a bătăliei de la
Sighişoara nu este în primul rând eşecul militar, ci mai mult
dispariţia unuia dintre cei mai importanţi poeţi maghiari.
Vorbitorul a amintit că expoziţia de cameră oferă numeroase
informaţii şi cunoştinţe, fiind localizată între alte două
expoziţii dintre care prima prezintă cariera completă a poetului,
iar cealaltă stratificarea cultului Petőfi.

MTI

Comentează cu Facebook