Macheta fântânii muzicale „Bodor” se află în Castelul din Sângeorgiu de Pădure

 


 

 

Istoria castelului Rhédey din Sângeorgiu de Pădure s-a îmbogățit, recent, cu un nou episod. Înainte de a vă detalia despre ce este vorba, vă reamintim că în secolul al XVII-lea, contele Rhédey László a construit castelul unde s-a născut Claudine Rhédey de Kis-Rhéde, stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Clădirea pătrățoasă construită pe locul unui vechi castel a fost naționalizată în 1948, fiind ocupată de birouri administrative, iar din 1960 de școala generală din localitate. Renovată în 2011 cu ajutorul Ministerului Culturii și Cultelor, în 20 octombrie anul curent, castelul a fost gazda unor evenimente dedicate Zilelor Ținutului Secuiesc. Cu această ocazie a fost inaugurată și Sala memorială Bodor Péter.

 

Vis devenit realitate

 

După amplasarea unei plăci comemorative în primăvara acestui an, i-a venit ideea profesoarei târgumureșene Buksa Mária Éva, că meșterul Bodor care realiza minuni pe care concetățenii lui nu-și puteau nici măcar imagina, ar merita și o sală memorială. Profesoara Kovrig Magdolna, președintele Asociației Culturale Bodor Péter a explicat jurnaliștilor de la nepujsag.ro că ideea a existat mai demult, dar din lipsă de fonduri nu a putut fi pusă în practică. Visul lor a fost realizat din donații și din redirecționarea îndemnizației de 2% a populației. De asemenea trebuie menționată contribuția Consiliului local care a oferit un spațiu demn de inițiativa Asociației.

 

Macheta Fântânii muzicale

 

Neexistând proiectul fântânii muzicale din Tîrgu Mureș, nici „sora” ei budapestană nu a fost copia ei fidelă. Macheta realizată pentru Sala memorială din Sângeorgiu de Pădure se află oarecum între cele două, susțin realizatorii machetei. Arhitectul T. Kovács Áron de la Maketto Ateliere din Târgu Secuiesc a vorbit la inaugurare despre greutățile cu care s-au confruntat. Au avut de a face cu o mulțime de provocări, în ciuda aparențelor. Au avut de învățat mai multe meserii și în loc de preconizata perioadă de șase săptămâni lucrările au durat șase luni! O echipă întreagă a muncit la realizarea machetei în care au inclus un instrument muzical care oferă senzația acustică pe patru octave. Pentru realizarea machetei la scara 1 la 15 au dat prioritate lucrului manual în scopul obținerii atmosferei epocii. Numai lipirea manuală a pietrelor cubice a durat o săptămână!

Sala memorială Bodor Péter

Sala situată la parterul castelului Rhédey din Sângeorgiu de Pădure încă de la intrare prezintă în limbile română, germană și engleză pe un panou, mai încolo pe un afiș uriaș și în limba maghiară, personalitatea meșterului Bodor. Imaginile ilustrează lucrările renumite al meșterului. Două spații de depozitare păstrează sub sticlă câteva scrisori, un articol de ziar, lista bunurilor lui Bodor, Arborele lui genealogic dinspre mamă și două volume din cartea tipărită la Nürnberg, intitulată „Arhitectura Curiosa Nova ”, de asemenea opere și scrisori ale poeților și scriitorilor despre Bodor. Un panou reprezintă imaginea fântânii muzicale târgumureșene din 1821-1822 și a celei budapestane din 1935-1936. Un altul este dedicat lucrărilor ce laudă activitatea meșterului atât în timpul vieții cât și post-mortem. Expoziția se încheie cu necrologul meșterului.

 

Cine a fost Bodor Péter?

 

Fiul unui preot reformat, Bodor Péter s-a născut în 1788 în Sângeorgiu de Pădure. De mic copil fiind atras de realizarea unor obiecte din lemn cioplit, a surprins oamenii cu invențiile lui ingenioase. A urmat cursurile colegiului reformat din Tîrgu Mureș, continuându-și studiile la Politehnica din Viena. Potrivit Wikipedia, Bodor Péter a realizat un plug, o căruță, o moară de apă și câteva orgi pentru bisericile reformate din zonă. Alte surse menționează despre meșterul Bodor că a ridicat un pod exclusiv din lemn peste râul Mureș. Podul a rezistat un secol când a fost înlocuit cu unul metalic. Tot meșterului Bodor îi sunt atribuite și scările de lemn în turnul bisericii din cetate, orga bisericii din Chibed, care sunt folosite și astăzi, precum și frescele pictate pe zid uscat (al secco) din interiorul bisericii catolice din Gherla. Meșterul transformat de tradiția populară într-un personaj misterios, a comis și ilegalități. A fost întemnițat la Cluj pentru falsificare de bancnote și participare la Revoluţia din 1848-1849. S-a stins subit din viață la 61 de ani, în Cluj, rămânând în memoria colectivă ca realizatorul fântânii muzicale din centrul orașului Tîrgu Mureș.

 

Fântâna muzicală din Tîrgu Mureș

 

În centrul târgului de pe Mureș a existat în anii 1800 o fântână care s-a defectat. După uzanțele vremii s-a organizat o licitație pentru reconstruirea fântânii. Cele mai frumoase proiecte prezentate au fost semnate de Bodor, care în 1820-1822 a și finalizat lucrarea. Mărind bazinul de apă a asigurat o rezervă de apă pentru cazuri de incendii. A construit un pavilion mic acoperit de o cupolă în vârf cu o statuie a lui Neptun cu tridentul în mână, care rotindu-se încet indica trecerea timpului. Un mecanism ascuns de asemenea sub cupolă servea muzica din șase în șase ore. Legenda spune că pe timp frumos muzica se auzea cu claritate la mare distanță. Fântâna a fost admirată nu doar de localnici, dar și de vizitatori până în 1836, când în urma unui viscol a căzut cupola, iar mecanismele ascunse sub ea s-au defectat iremediabil. Și din nou legenda spune că înainte de a fi condamnat la închisoare meșterul ar fi scos un șurub din mecanismul fântânii, aceasta amuțind pe veci. Presupunerea e lipsită de logică: dacă Bodor a fost condamnat pentru falsificare de bani în 1836 nu avea cum să participe la revoluția pașoptistă ce avea să vină peste 12-13 ani. Deci varianta adevărată rămâne cea cu furtuna. A existat un desen din 1821 despre fântână, fără însă a da detalii despre mecanisme. Nemaigăsind meșter care s-o repare pentru păstrarea tradiției o perioadă muzicanți angajați de consiliul orășenesc au servit muzica la fântână, uneori, după care în 1911 construcția deteriorată a fântânii a fost demolată.

 

Știre din săptămânalul vremii

 

Ediția din 15 noiembrie 1911 a săptămânalului „Marosvásárhely” a publicat un articol semnat de Székely Lajos, sub titlul „Au demolat fântâna lui Bodor.” Citez:        „Atât de lipsit de strălucire, dar nu fără stil, și mai ales un obiectiv de renume național din Tîrgu Mureș a fost cândva fântâna muzicală din centrul orașului. Din partea de jos a corpului de fântână simplu, cilindric se vărsa spre cele patru zări ale lumii cea mai bună apă potabilă din oraș. Deasupra corpului fântânii colonada originală a fost încoronată cu o cupolă de cupru”. A urmat descrierea rotației de 24 de ore a statuii lui Neptun și difuzarea melodiilor dimineața la 6, la 12, seara la 6 și la miezul nopții, fără a preciza despre ce muzică ar fi fost vorba. Autorul articolului a pomenit și de presupunerea că însuși meșterul condamnat – chiar și de două ori – pentru falsificarea bancnotelor și – ar fi stricat capodopera și încheie astfel: „la început de toamnă până și ruinele celei mai vestite amintiri a Tîrgu Mureșului au fost demolate și cărate”. În locul fântânii a fost ridicată Catedrala ortodoxă.

 

Știre din 2007

 

Consiliul Local al Municipiului Tîrgu Mureș a votat în ședința sa din 5 iulie 2007 reconstrucția fântânii în centrul orașului, în locul ceasului cu flori, dar…

 

Erika MĂRGINEAN

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile sunt închise.