Prevederile referitoare la folosirea limbii materne au dispărut din proiectul Codului administrativ

Prevederile privind extinderea drepturilor de folosire a limbii materne au dispărut din proiectul Codului administrativ, pe care Guvernul României se pregăteşte să îl adopte prin ordonanţă de urgenţă, a anunţat joi Serviciul de Asistenţă Juridică în Domeniul Minorităţilor “Mikó Imre” (MIJSZ), prin intermediul buletinului informativ.

Organizaţia care se preocupă de încălcarea drepturilor
comunităţii maghiare a amintit: UDMR a reuşit să întroducă în cod o
serie de prevederi în favoarea folosirii limbii materne în varianta
acceptată de Parlamentul României anul trecut, dar acesta nu a
putut fi publicat în Monitorul Oficial, deoarece s-a dovedit a fi
neconstituţional.

Guvernul acum pregăteşte o ordonanţă de urgenţă pentru
adoptarea Codului administrativ, dar a eliminat din noul text
prevederi precum cea care obligă la afişarea şi în limba
minorităţilor a denumirilor străzilor, pieţelor şi parcurilor în
acele localităţi unde populaţia minoritată depăşeşte 20 la sută.
Printre articolele scoase se numără şi formularele tipizate în
limba minorităţilor, precum şi introducerea pragului alternativ
pentru folosirea drepturilor lingvistice – scrie MIJSZ.

Noua versiune a Codului administrativ a fost catalogată
inacceptabilă de către Attila Cseke, liderul facţiunii UDMR din
Senat, care a fost membrul comisiei de elaborare a cadrului legal.
“Guvernul se preface că munca din Parlament nici nu s-a întâmplat”,
a stabilit liderul senatorilor maghiari.

Codul administrativ are 230 de pagini şi 650 de articole,
reglementând funcţionarea administraţiei publice centrale şi
locale, statutul funcţionarilor publici, administrarea bunului
public şi organizarea serviciilor publice şi a fost adoptat anul
trecut în luna iulie, cu votul majorităţii UDMR-PSD, în cadrul unei
sesiuni parlamentare extraordinare a Camerei Deputaţilor.

Legea a fost atacată de preşedintele Klaus Iohannis, respectiv
de Opoziţie, la Curtea Constituţională a României (CCR), pe motiv
că prevedea acordarea de pensii speciale primarilor şi acordarea
unor drepturi lingvistice minorităţilor, drepturi aflate de 17 ani
în vigoare şi reiterate şi prin Codul administrativ.

CCR a apreciat: tot codul administrativ este neconstituţional,
deoarece la adoptarea lui a fost încălcat principiul
bicameralismului parlamentar, respectiv Camera Deputaţilor a
introdus unele prevederi atât de importante, pe care Senatul, care
votase deja legea, nu a mai avut ocazia să le dezbată.

MTI

Comentează cu Facebook