fbpx

Studiu: maghiarii din Transilvania au mult mai multă încredere în oameni decât media din România

Potrivit unui studiu, maghiarii din Transilvania au mult mai multă încredere în oameni decât media din România. Al treilea pachet de rezultate ale sondajului intitulat “Maghiarii din Transilvania pe harta sistemelor de valori europene” a fost prezentat, marţi după-amiază, de specialiştii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, în cadrul unei conferinţe de presă online.

Directorul Institutului, István Horváth, a explicat că în
cadrul sondajului “European Values Study” (EVS) au fost studiate
pentru prima oară opţiunile valorice ale maghiarilor din
Transilvania. Dintre rezultatele sondajului efectuat în 42 de ţări
europene, cu un set de întrebări identice, au fost prezentate cu
această ocazie cele referitoare la încredere, la valorile politice
şi cele referitoare la protecţia mediului.

Potrivit sociologului Tamás Kiss, maghiarii din Transilvania se
aseamănă cu cei din Ungaria în ceea ce priveşte încrederea generală
în oameni. 28,5% dintre cei din Ungaria şi 27,6% dintre maghiarii
din Transilvania consideră că pot avea încredere în oameni. Nivelul
de încredere se remarcă semnificativ faţă de cel din România, unde
doar 13,2% dintre oameni au încredere în ceilalţi.

În ceea ce priveşte încrederea generală, Ungaria şi maghiarii
din Transilvania se află în prima treime a ţărilor din blocul
estic, aproximativ la acelaşi nivel cu ţările din blocul de Vest
care au cel mai mic indice de încredere, cum ar fi: Italia şi
Franţa. România se situează însă cu mult sub nivelul majorităţii
ţărilor din blocul estic.

Pe lângă încrederea generală, sondajul EVS a măsurat şi nivelul
de încredere în 17 instituţii. Răspunsurile au arătat că maghiarii
din Transilvania au mult mai multă încredere în biserici decât cei
din Ungaria şi depăşesc semnificativ media din România. Maghiarii
din Transilvania au o încredere semnificativ mai mică în forţele
armate faţă de cât au românii în general (42%, respectiv 80%), în
sistemul de învăţământ (52%, respectiv 70%), în UE (39%, respectiv
49%) şi în justiţie (38%, respectiv 47%).

Studiul a arătat că maghiarii din Transilvania aparţin unor
organizaţii într-o proporţie mai mare decât cei din Ungaria sau
decât românii, în general. Acest lucru se datorează în principal
cultelor: 40% dintre cei intervievaţi au răspuns că sunt membri ai
unei astfel de organizaţii (presupunând că o proporţie
semnificativă din respondenţi s-au referit la o biserică),
comparativ cu cei din România, 21%, şi cu cei din Ungaria, 17%.

Potrivit cercetătorului István Gergő Székely, studiul a
evidenţiat interesul redus faţă de politică al maghiarilor în
Transilvania. Doar 37% dintre respondenţi au declarat că sunt
foarte interesaţi sau oarecum interesaţi de politică. Deşi acest
procent este mai mare decât media din România (32%), el este
semnificativ mai mic decât media din Ungaria (46%). Ungaria, la
rândul ei, are, de asemenea, un procent mult mai redus decât media
din unele ţări ale Europei de Vest (de exemplu: Germania, Norvegia,
Danemarca).

În chestionar, li s-a cerut respondenţilor să se poziţioneze pe
o scară de la 1 la 10 în funcţie de apartenenţa lor la spectrul
politic: de stânga sau de dreapta. Această autoclasificare a fost
urmată apoi de câteva întrebări politice specifice care au încercat
să plaseze poziţia respondenţilor, în primul rând, între
individualism şi etatism. Datele au arătat că maghiarii din
Transilvania sunt mai de dreapta decât media din România şi decât
media din Ungaria. Iar în ceea ce priveşte conţinutul politicilor,
au fost identificate, în cea mai mare măsură, poziţiile de dreapta.

Conform rezultatelor studiului, maghiarii din Transilvania fac
parte din comunităţile de frunte din ţările post-socialiste în ceea
ce priveşte responsabilitatea faţă de mediu. 71% dintre respondenţi
au declarat că protecţia mediului ar trebui să aibă prioritate
chiar dacă încetineşte creşterea economică şi determină pierderea
unor locuri de muncă. În această privinţă maghiarii din
Transilvania se află în faţa celor din Ungaria (68,9%) şi poziţia
lor diferă semnificativ faţă de media din România (49,7%). Cu toate
acestea, doar la câteva dintre întrebările care au detaliat acest
subiect răspunsurile au confirmat această imagine aparent ecologică.

MTI

Comentează cu Facebook