fbpx

Un solar de legume, o crescătorie de vite sau o cultură de fructe de pădure sunt afaceri care pot porni cu până în 50.000 de euro

O afacere clasică, precum un solar de legume ori o crescătorie de animale, sau o afacere de nişă, cum sunt plantaţiile de fructe de pădure, fructe aromatice sau de alimente cultivate în sistem ecologic, sunt afaceri sigure pentru investiţii, în condiţiile în care există cerere mare pentru ele în prezent. Investiţia în oricare dintre acestea nu depăşeşte 50.000 de euro, însă antrepre­no­rul trebuie să aibă o rezervă de minimum 3.000 de euro pentru cheltuieli neprevăzute sau să deţină 30-50% din valoarea totală a investiţiei, în cazul în care porneşte o afa­cere cu cofinanţare europeană, a fost una dintre concluziile ediţiei din 4 octom­brie a emisiunii ZF Agropower, un proiect sus­ţinut de Banca Transilvania şi Profi. 

„Solariile de legume şi crescătoriile de vite sunt afaceri care întotdeauna vor funcţiona. Există şi afaceri de nişă, cum sunt plantaţiile fructele de pădure şi cele de plante aromate, cu o cerinţă mare în acest moment pe piaţă. O altă afacere este cea cu microplante, care are cerere şi care nu are o deschidere foarte mare în acest moment. O investiţie de până în 50.000 de euro ne ajută să înţelegem ce afacere putem să facem în agricultură“, a spus Cosmin Maglas, CEO & fondator al companiei de consultanţă Atragem Finanţare.

El a aduăgat că nicio afacere nu poate porni fără un aport propriu de capital, care se poate transforma în sumă plătită consultantului pentru conceperea unui plan de afaceri, în cazul unui proiect cu accesare de fonduri europene, sau poate fi folosit pentru operaţionalizarea afacerilor vreme de şase luni sau un an, până când este produsă acea valoare care să îi permită antreprenorului să gestionezi banii firmei. „Această valoare personală, atunci când preiei o afacere este mică, de 2.000-3.000 de euro, bani strict pentru birocraţie. (…) Nu aş porni la drum fără să ştiu sigur că am acces la minimum 3.000 de euro şi ducându-mă la unele afaceri de minimum 30-50% din valoarea sumei pe care vrei să o accesezi prin fonduri europene. Nimeni nu îţi plă­teşte cheltuielile până la semnarea con­tractului şi primirea fondurilor euro­pene şi nici în afacere până când porneşti pro­ducţia“, a explicat Maglas.

El a mai afirmat că cea mai are problema pe care o vede la cei care îi cer consultanţă este că 90% din ei nu ştiu ce afacere vor să facă, ci doar să atragă fonduri europene. În timp ce el crede că business plan-ul trebuie să plece de la capacitatea de a implementa o afacere şi să se lege de pasiunea şi disponibilitatea antreprenorului luand în considerare resursele pe care le are la dispoziţie în acel moment.

„Întotdeauna un business trebuie să îl începi cu un plan de afaceri bine structurat şi bine pus la punct. Doar că planul de afaceri nu e întotdeauna în concordanţă cu realitatea. (…) Noi nu am făcut un plan de afaceri strălucit, pentru că fiind la început ca şi investitori într-o afacere de nişă, acesta s-a bazat în mare parte pe cunoştinţele existente la momentul respectiv despre aronia şi astfel planul nostru de afaceri a suferit modificări timp de câţiva ani la rând“, menţionează Ion Conăcel, co-fondator al businessului Aronia de Buzău.

Acesta a început prin 2010-2011 împreună cu soţia sa un business ca un hobby extins, pentru că şi-au dorit o excapadă de weekend după birou, ei fiind IT-işti. Au început cu goji, pentru că era în vogă la momentul respectiv, dar proiectul a eşuat, pentru că nu am putut investi timpul necesar în îngrijirea plantaţiei. „Eşecul a fost chiar unul financiar destul de mare, pentru că butaşii erau foare scumpi la momentul respectiv, dar nu ne-am descurajat. La insistenţele unei cunoştinţe am început să citim despre aronia şi doi ani am testat planta pe pământul nostru. Am înfiinţat plantaţia, pentru că aronia este o plantă foarte versatilă, nu este foarte pretenţioasă şi la momentul respectiv era încă o piaţă de nişă“, explică Conăcel.

Investiţia în plantaţia de aronia la început a fost de 18.000 de euro. În paralel, compania a făcut şi o mică plantaţie de mure, de 2.500 mp. Suprafaţa cultivată cu aronia la început a fost 10.000 mp, iar acum este în jur de 20.000-21.000 mp, iar zmeura şi murele însumate ajung la 10.000 mp.

Alina Constantinescu, fondator al fermei de legume bio Nasul Roşu, spune că la rândul său, în pofida provocărilor, pariul din propriile economii pe nişa produselor ecologice a fost unul câştigător.

„În faza de dezvoltare te loveşti de lipsa capitalului uman, de faptul că găseşti greu zilieri sau angajaţi care să fie cât de cât specialisti sau să vină la muncă. Dar, a meritat să investim în domeniul legumiculturii bio, pentru că in timp s-a dezvoltat şi a căpătat tot mai mult interes din partea consumatorului. Am nimerit pe un trend care ne-a propulsat înainte“, a menţionat ea.

Aceasta a mai spus că ingredientul obligatoriu pe care trebuie să-l pună un antreprenor într-o afacere în agricultură este pasiunea şi orice se gândeşte să investească într-un business în acest domeniu ar trebui să meargă de câteva ori în anumite ferme unde să muncească propriu-zis, „pentru că nu este o afacere pe care să o faci din costum, din faţa laptopului sau în alte condiţii. Noi am avut combustibilul numit pasiune şi de multe ori ne-a scos din situaţii în care a-m fii abandonat.“

În primul semestru al acestui an au fost înfiinţate peste 10.000 de companii noi cu activităţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, de cinci ori mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Articolul complet pe ZF.ro

Comentează cu Facebook
Punctul

FREE
VIEW