fbpx

Vagonetul Buick 1940 şi locomotiva ‘Pacific’ – la 150 de ani de cale ferată Târgu Mureş-Alba Iulia

Locomotiva cu aburi de cale normală ‘Pacific’ din 1922, vagonul ‘Salon Regal’, mocăniţa pentru calea ferată îngustă şi vagonetul motor Buick 1940, care i-a aparţinut lui Gheorghe Gheorghiu Dej, au fost prezentate publicului, sâmbătă, la aniversarea a 150 de ani de la inaugurarea căii ferate Alba Iulia – Războieni – Târgu Mureş (1871 – 2021).

Locomotivele Pacific CFR au fost construite în mai multe loturi, începând cu anul 1913 până în 1922, iar locomotiva prezentată, sâmbătă, la Târgu Mureş este identificată ca 231.065 Henschel, a fost repartizată depoului CFR Bucureşti Călători în anul 1922 şi a fost utilizată la remorcarea trenurilor de călători până la data de 23 februarie 1979, când tracţiunea trenurilor cu locomotive cu abur încetase aproape definitiv.

A fost retrasă din circulaţie în anul 1976 la depoul Buzău, din anul 1979 fiind transferată Muzeului CFR, iar în prezent este conservată în incinta SIRV de la Târgu Mureş, în administrarea Societăţii Feroviare de Turism CFR SA.

„În primul deceniu al secolului XX, parcul locomotivelor CFR de viteză se rezuma la tipul 1B1-n2 ‘Orleans’, nr. 20 – 27 şi 455 – 499, introduse în serviciu în anul 1886, respectiv în perioada 1892 – 1893. Aceste locomotive, care aveau deja peste 20 de ani de serviciu şi o forţă de tracţiune redusă, nu mai puteau satisface nevoile sporite de trafic, astfel încât Administraţia CFR a hotărât să comande locomotive tip 2C1 ‘Pacific’ (denumirea de ‘Pacific’ a fost adoptată pentru prima dată de către fabrica nord-americană ALCO pentru o serie de locomotive tip 2C1 construite de atelierele sale din Brooks pentru reţeaua de căi ferate Missouri Pacific, în anul 1902). Caietul de sarcini pentru primele locomotive Pacific ale reţelei CFR a fost întocmit de inginerii Theodor Dragu (1848 – 1925), subdirector general CFR, de George C. Cosmovici (1854 – 1920), directorul Serviciului Ateliere şi Tracţiune, şi de tânărul Theodor Balş, şeful Biroului de studii CFR, care au contribuit ulterior şi la definitivarea proiectului.


A fost aleasă oferta fabricii J.A. Maffei din Munchen al cărei proiect se baza pe modelul locomotivei bavareze S 3/6, tip 2C1-h4v (ulterior seria DR 18), aflat în fabricaţie încă din anul 1908. Faţă de proiectul german, locomotiva construită pentru CFR avea câteva diferenţe notabile: 4 cilindri gemeni (soluţia compound nu a fost niciodată agreată la CFR) care acţionau asupra primei osii motoare, distribuţie Heusinger cu câte un sertar cilindric pentru doi cilindri alăturaţi, diametrul roţilor cuplare de 1.855 mm faţă de 2.000 mm la locomotiva germană, fremul construit din bare (soluţie utilizată pentru prima dată la CFR) şi ardere mixtă – cărbuni şi păcură. Cazanul avea timbrul de 13 atm., o suprafaţă a grătarului de 4 m2 şi o suprafaţă totală de încălzire de 315,2 m2, cea mai mare pentru locomotivele ‘Pacific’ europene la acea dată”, se arată în istoricul locomotivei prezentate.



De asemenea, porţiunea cazanului care învăluia cutia de foc avea un diametru mai mare decât cazanul orizontal, cu care se racorda printr-o porţiune conică, iar cilindrii erau înclinaţi pentru a permite jocul lateral al osiilor boghiului alergător.

„Această dispunere permitea reducerea ampatamentului osiilor cuplare, obţinându-se spaţiul necesar pentru o cutie de foc voluminoasă. Fiecare pereche de cilindri era turnată dintr-un singur bloc de metal, împreună cu sertarul cilindric aferent. Se obţinea astfel o reducere a greutăţii locomotivei precum şi simplificarea mecanismului de distribuţie (soluţie patentată de uzinele Maffei). Locomotivele erau dotate cu două arzătoare de păcură tip Dragu. Un preîncălzitor de păcură era prevăzut în marchiză”, se arată în descrierea locomotivei.

CFR a achiziţionat 90 de astfel de locomotive, în perioada 1913 – 1922, care erau foarte bine echipate pentru acea perioadă şi puteau remorca un tren de 290 tf cu viteza de 90 Km/h.

Şeful staţiei CFR Târgu Mureş, Cosmin Cocoară, a declarat, pentru AGERPRES, că, pe lângă locomotiva cu aburi de cale normală „Pacific” din 1922 şi vagonul „Salon Regal”, la Târgu Mureş există şi o locomotivă cu aburi pentru cale ferată cu ecartament îngust, pentru care există un proiect de includere în circuitul turistic.

„Locomotiva cu abur de cale ferată îngustă este locomotiva Societăţii Feroviare de Turism, a fost predată în concesiune. A fost într-o stare destul de proastă. Prin eforturile şi implicarea pasionaţilor locali, am reuşit să o reabilităm şi să o punem sub presiune astfel încât astăzi să demonstrăm că există posibilitatea de a readuce la viaţă locomotive care altădată erau mândria căii ferate. Avem un proiect iniţiat la nivel local pentru extinderea căilor ferate înguste, care s-au distrus de-a lungul timpului. În primă fază vom face extindere până la Cristeşti, urmând ca, în măsura în care avem susţinerea Consiliului Judeţean, Primăriei – instituţii care se pare că sunt interesate – vom reuşi să facem o minune să repunem în funcţiune un segment de cale ferată îngustă spre Sovata. Avem vagoane pe care trebuie să le modernizăm şi prin eforturi şi colaborare cu cei pasionaţi sperăm să reuşim. Sperăm să vă prezentăm şi cu ocazia Crăciunului, atât locomotiva de cale îngustă, cât şi cea normală”, a afirmat Cosmin Cocoară.



Şeful Secţiei Întreţinere Linii L7 Târgu Mureş, Adrian Vîlcan, este cel care a descoperit Buick-ul din 1940 adaptat pentru calea ferată, în Zlatna, abandonat pe un câmp.

„Sunt un iubitor de cale ferată, chiar am microbul CFR-ului în inimă. Am găsit-o în Zlatna, într-un câmp, abandonată. Iniţial am adus-o pentru recondiţionare în scop vizual, adică să o vopsesc şi să o aranjez. Când am ajuns la districtul de exploatare, atât au fost de impresionaţi colegii mei încât am hotărât să o punem în funcţiune. Restaurarea a durat un an de zile. Foarte greu am făcut rost de piese, dar încet am refăcut-o. Este un Buick din 1940, era un autovehicul pe roţi, a fost modificat la uzinele Malaxa la Bucureşti, a fost folosită de Gheorghe Gheorghiu Dej. Prin anii ’60 – ’70 a ajuns la Regionala Braşov şi şi-a făcut serviciul pe L7 actuală. În anii ’90 a fost preluată înapoi de Regionala Braşov. Utilajele vechi nu aveau marşalier şi atunci are un dispozitiv de rotire, unic, în care se întorceau locomotivele la vagoanele şi vagonetele de intervenţie. Toate coloanele oficiale mergeau pe calea ferată până în anii ’90, era un mijloc mai rapid”, a explicat Adrian Vîlcan.



Unul dintre foştii directori din cadrul CFR, Iosif Szentes, actualmente angajat al Primăriei Târgu Mureş, i-a provocat pe numeroşii invitaţi care au participat la aniversare să îşi imagineze cum era în urmă cu 150 de ani, când un tren intra pentru prima dată în gara din Târgu Mureş.

„Ca şi astăzi, o mulţime de oameni aştepta cu nerăbdare şi emoţie sosirea unui tren. Acel tren reprezenta speranţa, legătura cu lumea din jur.  Căci trenul este mai mult decât un mijloc de transport, trenul este călătorie, evadare, mobilitate, dezvoltare. Trenul este libertate. Cu atât mai mult cu cât astăzi trăim vremuri în care ne simţim libertăţile limitate, în care incertitudinea vieţii de zi cu zi, evoluţia tuturor resorturilor lumii, aşa cum o cunoşteam, ating cote maxime ale generaţiei noastre. Pe fondul acestor noi realităţi, când îngrijorările ne cresc, fricile ne ţin departe unii de alţii, prezenţa dumneavoastră aici, în aşteptarea unui tren al istoriei, este cu atât mai curajoasă şi mai valoroasă. (…) Ştim bine că lumea civilizată înseamnă mobilitate, dezvoltare, transport în comun, nicidecum izolare. În ciuda vremurilor potrivnice mobilităţii, reforma transporturilor şi armonizarea politicilor guvernamentale şi ale autorităţilor publice locale îşi urmează cursul ei istoric, România este importantă pentru Europa, iar calea ferată trebuie să urmeze calea europeană. Căci nu este doar un mit faptul că mobilitatea, transporturile sunt inima dezvoltării lumii moderne”, a arătat Iosif Szentes.

El a susţinut că sistemul feroviar va avea viitor, chiar dacă în anul dedicat de Comisia Europeană Căii Ferate, România nu şi-a atins scopul.



Viceprimarul din Târgu Mureş, Portik Vilmos, a subliniat că, în urmă cu 150 de ani, la data de 20 noiembrie 1871, a fost dat în folosinţă tronsonul de cale ferată Alba Iulia – Războieni – Târgu Mureş prin care municipiul Târgu Mureş a fost legat de reţeaua feroviară transilvană care măsura 607 kilometri, realizată între anii 1870 şi 1873.

Portik a arătat că în 1870 oraşul Târgu Mureş avea 13.000 de locuitori, iar acum are în jur de 130.000 de locuitori şi aproximativ 200.000 de persoane în aglomerare, fapt ce impune o reconectare a municipiului la ciclul regiunii şi al Europei.

La aniversare a fost prezent şi inginerul feroviar Radu Belu, trecut de 80 de ani, care a fost gazda evenimentului. AGERPRES

Comentează cu Facebook
Punctul

FREE
VIEW