Scoli mureşene care domină clasamentul naţional

mansarda cladirii scoliiPeste 1.000 de școli din toată țara au fost evaluate de către o comisie specializată. Rezultatul? Județul Mureș are cea mai bună școală generală din țară și cel mai bun liceu din punctul de vedere al eficienței. Este vorba despre Liceul Pedagogic din Tîrgu-Mureș și despre Şcoala Generală I-VIII „Radu Popa” din Sighişoara. Astfel, prin acest rezultat, munca profesorilor și a elevilor a fost răsplătită. Rezultatele de la bacalaureat, olimpiade, concursuri obţinute, dar și o bază materială complexă au urcat cele două școli în topul excelenței.

La sfârşitul săptămânii trecute, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) a publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei un clasament a celor mai bune şcoli din ţară, fiind evaluate 1.023 de unităţi de învăţământ din România. Îmbucurător pentru noi, mureşenii, este că două şcoli din judeţ sunt în fruntea clasamentului, la secţiunea licee, respective şcoli gimnaziale.

Liceul Pedagogic

Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu” din Tîrgu-Mureş a obţinut, în urma evaluării ARACIP, locul I pe ţară în funcţie de indicii de eficienţă. În funcţie de punctajul total la evaluarea externă Liceul Pedagogic a obţinut un onorabil loc 8. Cum s-a ajuns la această performanţă? Detalii ne-a oferit prof. Daniela Matache, directorul Liceului Pedagogic din Tîrgu-Mureş: „În anii 2011 – 2012 şi în 2010 – 2011 am avut evaluări externe ARACIP. În primul an, evaluarea externă s-a efectuat la cererea şcolii pentru a obţine autorizarea nivelului gimnazial. Acest nivel ne-a fost autorizat prin ordin de ministru, în decembrie 2010. Vom propune nivelul gimnazial în oferta educaţională pentru anul şcolar viitor.

Apoi, anul trecut am fost implicaţi ca şcoală pilot într-un proiect ARACIP numit ‹‹Implementarea standardelor de referinţă în învăţământul preuniversitar››. În cadrul acestui proiect, trei profesori (doi membri din comisia pentru calitate şi un membru din consiliul de administraţie) au participat la un curs de formare finanţat de POSDRU. A urmat o evaluare externă ARACIP (în care au luat în calcul capacitatea instituţională, eficacitatea educaţională şi managementul calităţii), în urma căreia ARACIP a elaborat un raport privind evaluarea calităţii în sistemul de învăţământ preuniversitar din România. Pe vremea aceea eu eram coordonatorul comisie pentru calitate din şcoală”.

„Nimic nu este imposibil”

Ce reprezintă acest loc I pe ţară pentru Liceul Pedagogic? Răspunsul ni l-a dat tot doamna director prof. Daniela Matache: „Pentru noi este o confirmare a muncii noastre, a profesorilor, a elevilor şi a părinţilor, a întregii echipe implicate în educaţie. Acest rezultat ne dă un reper ierarhic la nivel naţional, iar în urma evaluării externe am văzut care ne sunt punctele tari şi punctele slabe, unde mai avem de lucru. Ierarhia este un bun indicator pentru elevii de gimnaziu care se orientează către şcoli de calitate şi pe care-i aşteptăm cu dragă inimă. Vreau să adresez felicitări întregului colectiv profesoral, în primul rând echipei de directori care au condus şcoala în anii anteriori – prof. Mircea Prozan şi prof. Farkas Judit – precum şi colegilor care au lucrat în comisia pentru calitate şi consilierului educativ prof. Iliescu Gabriela. Le transmit elevilor şi părinţilor să privească spre viitor cu încredere şi să îşi stabilească cele mai înalte obiective. Nimic nu este imposibil de atins dacă îţi doreşti cu adevărat şi dacă vrei să fi cel mai bun”.

Elevi mândri

Şi fostul director al Liceului Pedagogic din Tîrgu-Mureş, Mircea Prozan (schimbat din funcţie în urmă cu câteva luni) s-a arătat încântat de succesul obţinut de liceul pe care l-a condus o lungă perioadă de timp. El a postat pe pagina personală de facebook următorul mesaj: „Mare veste! Liceul Pedagogic din Tîrgu-Mureş s-a clasat pe locul 2 pe ţară la controlul ARACIP (controlul efectuat în toamna anului trecut). ARACIP este un organ de control al calităţii educaţiei în subordinea Ministerului Educaţiei. Rezultatele de la bacalaureat, olimpiade, concursuri obţinute an de an au primit aprecierea binemeritată. În plus, baza materială creată a făcut din liceul nostru una din cele mai moderne şcoli din Estul Europei. Ca fost director şi coleg, felicit tot personalul şcolii, elevii, părinţii, Primăria pentru colaborare în această realizare de excepţie, poate unică în istoria judeţului”.

De asemenea, elevii şi absolvenţii Liceului Pedagogic ,,Mihai Eminescu” sunt bucuroşi că au învăţat la un liceu valoros. ,,Felicitări!!! Sunt mândră că mă aflu şi eu printre absolventele Liceului Pedagogic ,,Mihai Eminescu” 🙂 Să o țineţi tot aşa! :)”, a fost răspunsul absolventei Ioana Hermina Ceuşan, pe pagina de facebook a prof. Prozan.

„Această clasare a Liceului Pedagogic este meritată deoarece nivelul de cunoştinţe acumulat de elevi la clasă este foarte ridicat. Profesorii sunt foarte pregătiţi. Clădirea şcolii este pusă la punct, inclusiv curtea arată foarte bine, existând foarte multă verdeaţă. Dotarea laboratoarelor este bună: fiecare este dotat cu calculator şi proiector, mese de lucru, planşe, materiale etc.”, a menţionat Ţiţiu Gheorghe, elev în clasa a XI-a la Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu”.

Cea mai bună şcoală gimnazială

În ceea ce priveşte şcolile gimnaziale, pe locul I se situează tot o şcoală mureşeană, arată raportul ARACIP. Astfel, în ierarhia în funcţie de indicii de eficienţă, cel mai mare punctaj a fost obţinut de Şcoala Generală I-VIII „Radu Popa” din Sighişoara. Detalii despre meritele obţinerii acestui rezultat excepţional ne-a oferit fostul director al şcolii, cel în timpul căruia a fost realizată evaluarea, actualmente profesor de chimie la aceeaşi unitate de învăţământ – prof. Muşunoi Daniela. „Totul a fost posibil cu foarte multă muncă şi seriozitate din partea profesorilor, care s-au implicat mult şi în activităţi extraşcolare. Eu, ca director, m-am străduit foarte mult să obţin fonduri pentru reabilitarea şcolii pe baza unui proiect tehnic. Şi am reuşit să reabilităm şcoala în proporţie de 90%, cheltuind aproximativ 20 de miliarde de lei. În plus, cu ajutorul unor fundaţii am reuşit să dotăm şcoala cu 22 de calculatoare, mese, scaune, dulapuri, materiale pentru sala de sport (saltele etc.)”.

Evaluare la sânge

„S-a făcut o evaluare anul trecut pentru perioada ultimilor cinci ani (s-au verificat toate documentele) atât a cadrelor didactice, directorului, secretariatului, contabilitate, bibliotecă. Evaluarea a durat două zile. Au verificat rezultatele la olimpiade, la concursuri… S-a intrat la ore, cei de la ARACIP au verificat modul în care au răspuns elevii. La sfârşit evaluatorii au făcut raportul, au introdus datele în calculator, iar raportul a fost citit cadrelor didactice, în cancelarie”, a declarat prof. Muşunoi Daniela, referindu-se la modul în care a fost făcută evaluarea şcolii de către reprezentanţii ARACIP.

Rezultat. Încredere

Desigur, şi pentru profesorii Şcolii „Radu Popa” din Sighişoara, locul I în clasamentul ARACIP reprezintă o bucurie foarte mare. „Clasarea pe locul I a reprezentat foarte mult pentru mine şi pentru colegii mei. Nu ne-am imaginat că avem aşa rezultate bune. Acest loc I ne-a dat foarte multă încredere în noi. Aşa sunt cadrele didactice: nu ne interesează cât câştigăm, ci în primul rând rezultatele şi recunoaşterea meritelor. Şi pentru imaginea şcolii, acest clasament reprezintă foarte mult. Este şi un reper pentru părinţi pentru a putea decide unde să-şi trimită copiii la şcoală”, a completat prof. Muşunoi Daniela.

A fi sau a nu fi

Rezultatele celor două şcoli mureşene au fost apreciate şi de inspectorul şcolar general al judeţului Mureş, prof. Ştefan Someşan: „Este un rezultat extraordinar de bun. Faptul că ne regăsim în acest clasament dovedeşte că învăţământul din judeţ este performant”. Totuşi, se pune întrebarea: sunt rezultatele acestea absolute? Adică, putem spune că Liceul Pedagogic este actualmente cel mai bun din judeţ, depăşind chiar şi colegiile Papiu şi Unirea? Desigur, lucrurile trebuie nuanţate. În primul rând, nu toate liceele şi şcolile gimnaziale au participat la clasament. Apoi, clasamentul „se realizează pe profilurile şi pe specializările respective”, deci putem spune că Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu” este cel mai bun dintre liceele pedagogice din ţară, a precizat prof. Ştefan Someşan.

Lucrurile sunt mai clare în privinţa clasamentului şcolilor generale, unde nu sunt diferenţieri în funcţie de profiluri: „Acolo putem spune că este într-adevăr cea mai bună şcoală generală din acest studiu”, a completat prof. Someşan, referindu-se la Şcoala „Radu Popa” din Sighişoara.

Învățământ lacunar

Vă prezentăm în continuare câteva dintre concluziile referitoare la starea învăţământului în România, aşa cum reies ele din raportul ARACIP: „În România anului 2012 există un număr de unităţi de învăţământ preuniversitar, estimat la aproximativ 10% din totalul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, care nu îndeplinesc standardele de acreditare, ca standarde minime de funcţionare. Aceste unităţi de învăţământ trebuie identificate prin evaluare externă periodică, trebuie precizaţi indicatorii de performanţă neîndepliniţi şi trebuie definite responsabilităţile pentru remedierea acestora, în beneficiul elevilor/copiilor. Ca tendinţe generale, am putut constata următoarele:

Calitatea personalului didactic (principalul factor intern al şcolii, care influenţează rezultatele elevilor) continuă să fie o problemă la nivelul întregului sistem de învăţământ. Astfel, lipsa cadrelor didactice calificate, a celor titulare, precum şi lipsa abilităţilor privind activitatea de cercetare ştiinţifică constituie motivele cele mai importante de neîndeplinire a nivelului minim de calitate. La fel, aproape 1 din 6 cadre didactice sunt noi, iar aproape un sfert navetiste – această stare afectând negativ rezultatele elevilor (continuitatea la catedră se corelează pozitiv cu rezultatele elevilor). Ca urmare, pentru a îmbunătăţi rezultatele elevilor şi, implicit, calitatea educaţiei, sunt necesare programe naţionale de stabilizare reală a cadrelor didactice, în condiţiile în care actualul mecanism de titularizare nu garantează stabilitatea: există şcoli cu 90% titulari, dar, din cauza detaşărilor, fluctuaţia personalului ajunge la 30-40% anual.

Dotările nu constituie o preocupare a unităţilor şcolare – de vreme ce aproape 90% dintre şcoli consideră dotarea ca „medie” sau „suficientă”. Acest lucru este confirmat de numărul de calculatoare raportat (medie de aproape 5 la 100 de elevi), ceea ce permite un acces de minimum 1 oră săptămânal pentru fiecare elev (dacă accesul la calculator este asigurat 4 ore pe zi lucrătoare). În acest sens, considerăm că, în viitor, nu numărul de calculatoare, ci numărul orelor de acces la calculator pentru fiecare elev va trebui să devină indicatorul esenţial privind utilizarea TIC.

Nivelul de calitate (adică de realizare a indicatorilor de calitate) este mai scăzut, cu circa 10% în mediul rural decât în cel urban. Ca o consecinţă, elevii din mediul rural au un acces mai redus la o educaţie de calitate”

Ce este ARACIP?

Instituţie publică de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi cheltuieli. ARACIP realizează: evaluarea externă a calităţii educaţiei oferite de instituţiile de învăţământ preuniversitar şi de alte organizaţii furnizoare de educaţie; autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar.

1.023 de şcoli

Proiectul strategic „Dezvoltarea culturii calităţii şi furnizarea unei educaţii de calitate în sistemul de învăţământ preuniversitar din România prin implementarea standardelor de referinţă” a permis evaluarea unui număr de 1.023 de unități de învățământ. S-a considerat că numărul de 1.023 de şcoli din cele aproximativ 7.000 de unităţi cu personalitate juridică, reprezentând, deci, aproape 15% din totalul şcolilor din România, poate constitui un eşantion reprezentativ, iar concluziile activităţii, pot fi relevante la nivelul întregului sistem de învăţământ preuniversitar.

Obiectivele activităţii de evaluare externă periodică, derulate în anul şcolar 2011-2012, au fost, în ordine, următoarele: verificarea respectării standardelor de acreditare în vigoare, ca standarde minime de calitate; măsurarea nivelului de calitate a educaţiei furnizate beneficiarilor de către unităţile de învăţământ preuniversitar şi eliberarea primelor atestate de calitate din România; analiza stării calităţii educaţiei în sistemul de învăţământ preuniversitar din România la nivelul anului 2012.

Metodologia de evaluare

Din punct de vedere metodologic, în demersul de evaluare globală au fost urmărite următoarele aspecte: cantitative, referitoare la contextul de funcţionare şi resursele unităţii de învăţământ, pe de o parte, precum şi la rezultatele obţinute cu elevii, pe de altă parte; calitative, referitoare la nivelul de performanță a unităţii de învăţământ în raport cu 24 de indicatori de performanță. Cei 24 de indicatori de performanţă au permis evaluarea unităţilor de învăţământ pe 3 „direcţii”: a capacităţii instituţionale, a eficacităţii educaţionale şi a managementului calităţii. Raportarea rezultatelor obţinute la resursele disponibile defineşte eficienţa sistemului / unităţii, adică clasamentul în care şcolile mureşene au obţinut primele locuri.

Probleme

În urma vizitelor de evaluare externă şi a analizei rapoartelor de evaluare externă realizate, s-au constatat următoarele: un procent de 98,43 % (adică 1007 şcoli) au îndeplinit standardele de acreditare; un procent de 1,57% (adică 16 şcoli) nu au îndeplinit unul sau mai multe standarde de acreditare, ca standarde minimale obligatorii.

Din analiza detaliată a descriptorilor neîndepliniţi s-au identificat următoarele probleme la nivelul eşantionului: neacoperirea cu personal didactic calificat (în proporţie de minim 85%); neacoperirea cu personal didactic titular angajat (în proporţie de minim 50%) în învăţământul particular; neasigurarea necesarului de personal didactic auxiliar şi de personal nedidactic calificat în conformitate cu prevederile normativelor în vigoare; nerealizarea unor instrumente de proiectare, planificare şi implementare adecvate contextului de funcţionare a unităţilor şcolare; neutilizarea rezultatelor cercetării ştiinţifice (realizate la nivel local, naţional sau internaţional) pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare; neiniţierea sau neparticiparea instituţiei de învăţământ (prin cadrele de conducere, cadrele didactice sau alte persoane angajate cu contracte de muncă pe durată nedeterminată) la proiecte de cercetare ştiinţifică sau de dezvoltare, realizate la nivel local, regional, naţional sau internaţional.

Titi Dălălău

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.