Analiză: În Mureș, alerta de Hepatită A s-a cam inflamat 

 

 

 

 

 

 

  

 

Începând din luna septembrie, știrile din județul Mureș, precum și din țară au prezentat, în titluri panicarde, răspândirea cu viteză a Hepatitei A și apariția mai multor focare. În plus, prin școli și prin Direcția de Sănătate Publică au fost răspândite numeroase informații despre acest tip de hepatită. Am analizat statisticile Direcției de Sănătate Publică Mureș din ultimii opt ani și am constatat că „epidemia” de hepatită nu e ceva neobișnuit și nici măcar nu suntem la apogeul ultimilor ani, deși, parcă la nivelul informației răspândite în județ, lucrurile sunt prezentate a fi mai grave  ca altădată…  

 

 

Peste 300 de cazuri 

 

 

Titlurile ziarelor locale din luna septembrie și octombrie menționau: „Alertă în Mureș! Zeci de persoane, majoritatea copii, s-au îmbolnăvit”. În plus, a început o campanie puternică de limitare a răspândirii virusului hepatic A în școli și grădinițe. Pe site-ul inspectoratului au fost postate, în data de 8 octombrie, informații referitoare la măsurile de prevenire a hepatitei A pentru a fi diseminate în rândul cadrelor didactice, nedidactice, a personalului auxiliar, a elevilor și părinților. Prin școli diriginții și asistentele medicale le povestesc copiilor despre „boala mâinilor murdare”. 

De asemenea, Direcția de Sănătate Publică Mureș a publicat atât în septembrie, cât și în octombrie, informații despre hepatita a și măsuri de prevenire a Hepatitei A. Iar analizând arhiva articolelor publicate de DSP (am găsit pe site arhiva până la începutul anului 2016), am putut constata că doar în prezent au apărut informații despre hepatita A. 

Inclusiv pe stradă, prin magazine auzim uneori vorbindu-se despre  „epidemia” de hepatită A. 

Într-adevăr, până în luna octombrie au fost înregistrate în Mureș 324 de cazuri de hepatita A, majoritatea la copii, aceștia fiind internați la Clinicile de Boli Infecțioase. Au fost constatate cel puțin 7 focare de hepatită A în județul nostru, toate în zonele rurale: Daneș, sat Ceuaș din comuna Mica, Nadeș, Bălăușeri, Chinari, Ceuașu de Câmpie și strada Dealului din Tîrgu Mureș. S-au dispus măsuri la școli pentru ca cei responsabili să fie mai atenți în triajul de dimineață și au început vaccinările în aceste localități.  

Dar, de exemplu, în 2013 au fost mult mai multe cazuri de hepatită, deci, lucrurile sunt departe de a scăpa de sub control, așa cum se inoculează uneori ideea. În plus, trebuie subliniat faptul că focarele se dezvoltă în comunitățile defavorizate! 

 

 

Comunități cu probleme 

 

 

După cum se va vedea din următoarele informații postate pe site-ul DSP Mureș, în anii anteriori au fost, de obicei, mai multe cazuri. Deci, șansele ca anul acesta să avem un an record, sunt extrem de mici. Majoritatea cazurilor au fost constatate la copiii între 5 și 14 ani. De asemenea, majoritatea focarelor au fost înregistrate în sate, mai ales la comunități de rromi, în zona unor gospodării cu condiții improprii de trai, unde nivelul de igienă lasă de dorit. 

 

 

Anii trecuți erau mai multe cazuri 

 

 

Într-adevăr, încă mai sunt câteva luni din anul 2018, dar șansa de a depăși statisticile din anii trecuți pare greu de conceput deoarece mai sunt doar două luni reci din anul curent. 

Anul trecut au fost confirmate serologic 167 de cazuri de hepatită A în Mureș. 84% dintre cazuri au provenit din mediul rural. Grupele de vârstă cele mai afectate au fost: 5- 9 ani și                                              10-14 ani. În toate cazurile evoluţia clinică a bolii a fost favorabilă. Cazurile au apărut sporadic și în focare. În cursul anului 2017 au fost înregistrate 4 focare, toate în comunități de risc în localitățile: Apold-Daia, Vânători – Soard, Albeşti şi Vânători.  

În 2016, într-adevăr, au fost mult mai puține cazuri decât în prezent: 33, majoritatea din mediul rural.   

„Cazurile au apărut  sporadic şi în focare  în comunităţi de rromi în mediul rural, în condiţii igienico – sanitare foarte precare”, arată DSP Mureș. 

Iată cum descrie DSP situația în care apar de obicei focarele de hepatită A, în Raportul de activitate pentru anul 2016: „Din luna noiembrie în comuna Pănet, localitatea Cuieşd evoluează un focar înregistrându-se până la 31.12.2016, 16 cazuri. Primul caz a apărut la un copil în vârstă de 5 ani, care provine dintr-o familie dezorganizată cu condiţii igienico-sanitare foarte precare. Intermitent frecventează colectivitatea, Şcoala Generală Cuieşd, clasa 0.  Focarul a apărut în comuna Pănet, localitatea Cuieşd, unde aproape 60 % din  populaţie aparţine comunităţii de risc. Primele 6 cazuri au apărut într-o familie cu condiţii igienico-sanitare foarte precare, aglomerate, într-o casă unde trăiesc trei generaţii. Aprovizionarea cu apă se face dintr-o fântâna veche, neacoperită, comună cu încă patru familii. Există două latrine pentru patru familii, amenajate deasupra fântânii. Din cei 16 bolnavi 11 frecventează două colectivităţi: Şcoala elementară Cuieşd, Şcoala Generală Berghia. Pentru limitarea focarului în colaborare cu medicii de familie au fost luate următoarele măsuri  – dezinfecţie cu substanţe clorigene în familii şi în colectivităţi de copii – vaccinarea contacţilor direcţi până la vârsta 14 ani – educaţie medicală la personalul didactic şi colectivitatea de copii”. 

 

 

 

În 2015  

 

 

În Raportul de activitate al DSP pe anul 2015 se arată au fost confirmate 169 cazuri de hepatită A. Aproximativ 70% din cazuri au provenit din mediul rural. „Cazurile au apărut: sporadic şi în focare  în comunităţi de romi în mediul rural, în condiţii igienico – sanitare foarte precare. 

Focare de hepatită virală acută tip A: 

Trimestrul I : Au fost încheiate patru focare raportate şi evoluate în trimestrul IV 2014 din localităţile Tonciu, Apold, Deaj şi Sărmaş. Focarul din localitatea Bahnea raportat în data de 18.11.2014,  în cursul trimestrului a fost în evoluţie. 

În trimestrul I au fost înregistrare trei focare noi, două în mediul rural în colectivităţi de rromi şi un focar în mediul urban în colectivitate şcolară: în localităţile Găneşti şi Bernadea şi în oraşul Târnăveni – Gimnaziul Nr. 3. 

În cele  3 focare au fost confirmate 27 cazuri.  

Trimestrul II: 

În localitatea Bahnea raportat în data de 18.11.2014 au fost înregistrate în total 32 cazuri, toate confirmate cu laboratorul. Forme clinice: uşoare şi medii, toate cazurile au avut evoluţie clinică favorabilă.  

Începând cu data de 23.03.2015 a evoluat un focar nou, în localitate Agrişteu, în mediul rural, într-o comunitate de romi. Până în data de 30.06.2015 au fost confirmate 19 cazuri din care 16 sunt copii până la 14 ani..  

Trimestrul III: Focarul din localitatea Agrişteu raportat în data de 23.03.2015 s-a continuat până în 17.08.2015, când a fost izolat ultimul caz. 

Au fost înregistrate în total 26 cazuri, toate confirmate cu laboratorul. 

Trimestrul IV: În perioada 27.05 – 28.11.2015 în  localitatea Băgaciu, cu un număr de 1.387 de locuitori a evoluat un focar de Hepatită virală acută tip A, înregistrând  18 cazuri confirmate din care 14 sunt copii. Ultimul caz înregistrat a avut data debut 28.11.2015. Cazurile au apărut într-o comunitate de romi cu condiţii igienico-sanitare foarte precare. Comunitatea are 836 locuitori din care 280 sunt copii până la vârsta de 14 ani. Copiii frecventează colectivităţi de copii (Grădiniţa Băgaciu, Şcoala Generală Băgaciu, Şcoala de Arte şi Meşteşugăreşti). 

 

2014 

 

În Raportul din 2014 au fost confirmate un număr de 436 de cazuri – 65% au provenit din mediul rural. Grupele de vârstă cele mai afectate 5- 9 ani  și 10-14 ani. „Cazurile au apărut sporadic şi în focare  în comunităţi de rromi în mediul rural, în condiţii igienico–sanitare foarte precare şi în colectivităţi de copii”, arată DSP Mureș.  

 

2013  

 

În 2013 au fost confirmate 540 de cazuri, 65% dintre acestea fiind din mediul rural. „Cazurile au apărut: – sporadic şi – în focare  în comunităţi de romi în mediul rural, în condiţii igienico – sanitare foarte precare. Teritoriul cel mai afectat este Sighişoara: – 326 cazuri ( 60,37 % ) din care 244 în mediul rural”, se arată în Raportul DSP pe 2013. 

 

2012-2009 

 

 

În 2012, în Mureș au fost confirmate 246 de cazuri. Cazurile au apărut sporadic și  în  10  focare. 

În 2011 au fost confirmate 158 de cazuri apărute sporadic și în 8 focare.  

În 2010 au fost constatate 8  focare  de  hepatită  acută  virală  de  tip  A și 200 de cazuri, iar în 2009 – 284 cazuri. 

 

 

„Boala mâinilor murdare” 

 

 

„Hepatita A este o boală infecţioasă, numită şi hepatita infecţioasă sau hepatita virală de tip A, este o inflamaţie a ficatului cauzata de virusul hepatic A.
Apare mai ales în sezonul toamnă – iarnă, predominant la copiii 0 – 14 ani şi la persoanele care călătoresc.
Transmiterea bolii se face în general prin consumul alimentelor infestate (deseori al fructelor de mare provenite din ape poluate) sau prin contactul direct cu lichide poluate cu fecalele persoanelor infectate ori cu obiecte ce conțin cantităţi microscopice de materii fecale provenite de la un bolnav; mâini murdare, obiecte contaminate, insecte; contact între persoane; mod de viaţă neigienic; sursa de infecţie o constituie persoanele bolnave.  

Semnele întâlnite la debutul bolii sunt: oboseala accentuată; greaţă şi vărsături; durerile, disconfortul abdominal, în special în regiunea ficatului; pierderea apetitului alimentar; urina închisa la culoare; durerile musculare.
După aproximativ o săptămână de la finalul perioadei de incubaţie, apare coloraţia galbenă a pielii şi a albului ochilor, ce poartă numele de icter, în termeni medicali. Scaunele bolnavului încep sa fie anormal de deschise la culoare.
Fiind o infecţie virală, virusul A este eliminat de organism prin propriile mecanisme de apărare. De cele mai multe ori, ficatul se vindecă în mod complet după o lună sau două de repaus şi alimentaţie echilibrată. În perioada de recuperare, se recomandă dozarea cumpătată a efortului depus, întrucât organismul are nevoie de odihnă pentru a lupta cu infecţia; respectarea unui regim alimentar bogat în nutrienți şi sărac în ingrediente nocive pentru organism; menajarea ficatului prin evitarea consumului de alcool sau administrarea de medicamente.
Prevenţia constă în vaccinare împotriva hepatitei A, a următoarelor categorii de populaţie
– copiii care au împlinit un an sau copiii care nu au fost vaccinaţi la împlinirea a 12 luni de viaţă;
– persoanele expuse la infecţii (personal medical, muncitori în laboratoare etc.);
– homosexualii sau heterosexualii care au mai mulţi parteneri sexuali;
– persoanele care călătoresc în regiuni cu risc de infectare (Africa, Asia sau America);
– persoanele care folosesc droguri ilicite atât injectate, cât şi administrate pe alte căi;
– persoanele care primesc medicamente de coagulare a sângelui în cadrul unor tratamente medicale;
– persoanele cu boli hepatice cronice.
Alte măsuri de prevenire a infectării cu virusul hepatitei A sunt:
– spălarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun din abundenţă, în special după folosirea toaletei;
– consumul exclusiv de apă potabilă, din surse sigure;
– consumul de fructe şi legume foarte bine spălate, precum şi de carne gătită la temperaturi ridicate;
– igienizarea corespunzătoare a mâinilor înainte de a prepara alimente;
– utilizarea de tacâmuri pentru consumul hranei” – conform informațiilor distribuite de DSP Mureș. 

 

 

 

 

 

Vasile Dancea 

 

 

 

 

 

 

 

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile sunt închise.