Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) au reiterat sâmbătă, în şedinţa comună desfăşurată la Biserica din Cetate din Târgu Mureş, nevoia de autonomie culturală a maghiarilor din Transilvania şi de autonomie teritorială a secuilor. La şedinţa comună, cele două organizaţii au aniversat şi 100 de ani de la înfiinţare.
În discursul său László Tőkés, preşedintele CNMT, a spus că şi
în anul Centenarului cel mai bun răspuns la Tratatul de Pace de la
Trianon este tot autonomia. Europarlamentarul a citat din Rezoluţia
de la Alba-Iulia care a declarat în mod unilateral unirea
Transilvaniei cu România, solicitând asigurarea, în Ardeal, a
“deplinei libertăţi naţionale pentru toate popoarele conlocuitoare”.
Politicianul maghiar a reiterat că, la 22 decembrie 1918, la
Cluj-Napoca a avut loc o mare adunare a Consiliului Naţional
Maghiar şi a Consiliului Naţional Secuiesc, similară cu cea de la
Alba Iulia, la care au participat câteva zeci de mii de persoane.
Aşa cum a declarat Iuliu Maniu, privit ca una din figurile
principale ale Marii Uniri, poporul român nu doreşte să devină din
oprimat, oprimator, adunarea naţională maghiară de la Cluj-Napoca a
formulat acelaşi lucru: “Nu vrem să domnim peste o altă naţiune.
Dar nu tolerăm şi nici nu suportăm ca peste noi să domnească o altă
naţiune”.
Preşedintele CNS, Balázs Izsák a amintit că în urmă cu un secol
Consiliul Naţional Secuiesc a luat fiinţă din crezul în cuvintele
preşedintelui american Woodrow Wilson, referitoarea la principiul
autodeterminării. Acest principiu însă nu a fost respectat în cazul
maghiarilor, după Primul Război Mondial.
Preşedintele CNS consideră că secuimea dornică de
autodeterminare internă ar putea ajunge la finalul unei lupte
europene de cinci ani în procesul de înregistrare a iniţiativei
cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale. Acesta a adăugat:
CNS este pregătită – în cazul unei sentinţe favorabile – să se
aşeze în fruntea campaniei de strângere a un milion de semnături în
Europa. Balázs Izsák a anunţat că CNS este pregătit să pună Europa
în mişcare pentru Ţinutul Secuiesc.
În cuvântarea sa, Katalin Szili, însărcinatul prim-ministrului
Ungariei, a dat din nou asigurări că Budapesta susţine strădaniile
de autonomie ale maghiarilor din Transilvania. Aceasta este de
părere că acele soluţii legislative care în alte părţi ale Europei
sunt fireşti, se cuvin şi maghiarilor din Transilvania şi Ţinutul
Secuiesc.
Katalin Szili a solicitat clasei politice româneşti să creeze
posibilitatea de a dialoga măcar pe tema autonomiei. “La ce e bună
democraţia, în care există libertate, dar o comunitate nu îşi poate
folosi propriul steag, propriile simboluri?” – s-a întrebat
politicianul ungar.
Şedinţa celor două consilii naţionale a fost salutată de
preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT),
Zsolt Szilágyi şi din partea Partidului Civic Maghiar (PCM), János
Mezei, vicepreşedintele formaţiunii.
Cele două organizaţii au adoptat o rezoluţie comună cu privire
la proiectul de lege privind autonomia teritorială a Ţinutului
Secuiesc şi proiectul de lege privind autonomia personală, depuse
din nou la Parlamentul României. Totodată, cele două organizaţii au
cerut eliberarea lui István Beke şi Zoltán Szőcs, pe care îi
consideră deţinuţi politici. O altă rezoluţie se referă la un
proiect de lege privind autodeterminarea economică a regiunilor
istorice, ce ar urma să fie depus în Parlamentul de la Bucureşti.
CNS i-a acordat în cadrul şedinţei, premiul Gábor Áron lui
József Csapó, fostul lider al organizaţiei, cel care a elaborat
proiectul de statut al autonomiei Ţinutului Secuiesc. Din motive de
sănătate însă acesta nu a putut participa la şedinţă.
MTI
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.