Județul Mureș din Epoca fierului până la jumătatea Centenarului

 

 

Un eseist și filozof spaniol, George Santayana (1863 – 1952) afirma: „Cei care uită trecutul sunt condamnați să îl repete”. Cei care nu-l cunosc, însă, nu au cum să-l uite. De aceea vă propunem o retrospectivă în istoria județului și al orașului nostru. Să începem!

 

Județul Mureș, date geografice

 

Situat în centrul Podișului Transilvaniei, județul nostru se învecinează cu județele Bistrița – Năsăud și Suceava la nord, cu județul Harghita la est, cu județele Brașov și Sibiu la sud, iar la vest cu județele Alba și Cluj. Teritoriul județului e străbătut de la est spre vest de râul Mureș și afluenții săi: Niraj, Pârâul de Câmpie, Comlod și parțial de cele două Târnave.

Cele mai vechi urme materiale ale existenței diferitelor așezări și culturi de pe teritoriul județului nostru datează din mileniul al VI-lea î.e.n. Materialele scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice se află depuse la Muzeul Județean din Tîrgu Mureș. Prima mențiune documentară despre orașul nostru datează din 1332, ca reședință a scaunului secuiesc Mureș. Din suprafața totală a județului 30% ocupa fondul forestier. Din pădurile județului se recoltau fructe de pădure afine, zmeură, mure, ciuperci comestibile etc. Pe vremea aceea existau importante rezervații de stat și fonduri de vânătoare. Spre sfârșitul Evului Mediu orașul nostru a fost principalul centru judecătoresc al Transilvaniei, unde au activat juriști importanți, precum revoluționarul pașoptist, avocatul Avram Iancu.

 

Date din Istorie

 

Despre tradițiile de luptă a maselor populare a fost menționată răscoala țărănească din 1514 condusă de Gheorghe Doja la care au participat țăranii români, maghiari, secui și sărăcimea din câteva orașe, cum ar fi Sighișoara. Ca represalii pentru participarea populației la luptele duse de Mihai Viteazul în 1601 – 1602  dorobanții generalului austriac Basta au pârjolit orașul. În 1658 orașul a fost incendiat de tătari, peste 3.000 de locuitori fiind duși în robie. Conducătorul răscoalei din 1703-1711, Francisc Rákóczi a fost ales conducător chiar la Tîrgu Mureș. Populația județului a participat activ și la Revoluția din 1848 – 1849. Din orașul nostru au pornit la luptă Avram Iancu și Alexandru Papiu Ilarian, iar poetul maghiar, Petőfi Sándor a căzut pe câmpul de luptă de lângă Sighișoara.

 

Populația județului

 

La 1 iulie 1967 populația județului Mureș reprezenta 2,9% din populația țării. Densitatea era de 84,7 locuitori pe kmp, superioară mediei pe țară, în timp ce numărul salariaților se apropia de media pe țară, la 1.000 de locuitori revenind 240 de salariați. Dintre aceștia aproape 40% lucrau în industrie, 12% în construcții, 10% în agricultură. Natalitatea era de 25,2 născuți vii la 1000 de locuitori, iar mortalitatea era de 9,1 la mie. Românii reprezentau 49,6%, maghiarii 44.5%, germanii 3,7%, restul de 2,2% fiind alte naționalități. În 1968 municipiul Tîrgu Mureș avea 114.683 locuitori, cu cele patru comune subordonate care aveau 20.875 locuitori.

 

Fabrici și uzine

 

În 1967 în județul Mureș existau 60 de întreprinderi industriale, din care 39 republicane, 8 locale și 13 cooperatiste. Din cele 1781 unități comerciale din județ 466 erau de alimentație publică.

 

Căi ferate, drumuri și aeroport

 

Rețeaua feroviară avea o lungime de 488 km, municipiul fiind un important nod de cale ferată. Căile de comunicații rutiere aveau o lungime de 2.292 km, din care 377km reprezentau drumuri modernizate. Drumuri de interes local erau 1927, din care 79 modernizate. Pista betonată a aeroportului a fost dată în folosință în 1968.

 

Alo? Alo!

 

În 1967 în județul Mureș existau 7.270 de abonamente la … telefonul fix.

 

Învățământ în română, maghiară și germană

 

Rețeaua școlară din județ era formată din 337 de unități preșcolare (grădinițe) cu 16.000 de copii înscriși și 600 de educatoare. 218 unități școlare cu clasele I-IV, 281 școli generale, 29 licee teoretice, 26 școli tehnice și profesionale. Dintre acestea 119 școli generale (cuprinzând 35.264 elevi) au fost cu predare în limba maghiară, iar 3 școli cu predare în limba germană. De asemenea 124 dintre școlile generale aveau secții de predare în limba maghiară, iar 11 aveau secții de predare în limba germană.

 

Învățământ superior și în maghiară

 

Trei institute de învățământ superior cu 8 facultăți cuprinzând aproape 2.400 de studenți funcționau în oraș. Exista un institut de artă dramatică și o secție a Institutului Pedagogic unde predarea se făcea în limba maghiară, de asemenea la Institutul de Medicină și Farmacie peste 500 de studenți frecventau cursuri în care predarea se făcea și în limba maghiară. În întregul sistem de învățământ peste 116.000 de elevi și studenți reprezentau 20% din populația județului, la 20 de elevi revenind un cadru didactic.

 

Educație culturală

 

O activitate cultural – educativă se desfășura prin cele 5 case de cultură orășenești, în cele 91 de cămine culturale comunale și în cele 235 de filiale sătești.

 

Ai carte…

 

O vastă rețea de biblioteci publice stătea la dispoziția populației. Biblioteca municipală înființată în 1913 deținea 20 de mii de cărți românești vechi, printre care se aflau lucrări de Varlaam, Antim Ivireanul, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu. Aici se găseau colecțiile de reviste vechi precum ”Telegraful român” și ”Gazeta de Transilvania”. Biblioteca documentară Teleki – Bolyai se remarcă printr-o bogată colecție de hărți și cărți vechi, printre care lucrarea ”Theatrum orbis terrarum” întocmită cu aproape 450 de ani în urmă, precum și primul atlas geografic complet al lumii, în 11 volume, editat la Amsterdam, între anii 1657 – 1682.

 

Teatru și film

 

În orașul nostru își desfășurau activitatea Teatrul de Stat și Teatrul de păpuși cu secții în limbile română și maghiară, Filarmonica de Stat și un ansamblu folcloric. Rețeaua cinematografică județeană cuprindea 256 de cinematografe.

 

Abonamente Radio

 

Numărul abonaților la radio în județul Mureș era de 85.285, adică 1277 de abonamente revenind la 10 mii de locuitori. Exista o stație de radio care difuza emisiuni și în limba maghiară.

 

Presa scrisă

 

În urmă cu o jumătate de secol la Tîrgu Mureș apăreau ziarele „Steaua Roșie” și „Vörös Zászló”, revista „Igaz Szó” și revista bilunară „Új Élet.”

 

Monumente istorice, muzee

 

În județul Mureș sunt muzee de istorie la Sighișoara, Reghin, Târnăveni, muzee de istorie și de artă la Tîrgu Mureș, iar la Albești se află casa memorială Petőfi. În județul nostru se află 157 monumente istorice și de artă. Printre astea la Tîrgu Mureș avem Biserica franciscanilor, biserica romano – catolică, Palatul Culturii cu basoreliefurile remarcabile și sala oglinzii cu vitralii și mobilier deosebit, Casa Toldalagi construită în stil baroc în sec al XVIII-lea, (care găzduiește și azi Muzeul etnografic), Cetatea medievală cu bastioanele de diferite forme terminate în 1653, biserica de lemn cu pereți pictați pe scândură din secolul al XVIII-lea și Casa Teleki. În Sighișoara avem Cetatea medievală, Turnul cu ceas (care găzduiește Muzeul de istorie) cele 5 turnuri (al frânghierilor, măcelarilor, cojocarilor – cizmarilor, tăbăcarilor și croitorilor), Biserica din Deal (sec. XIV – XV) și Biserica Mănăstirii (sec. XIII – XIV) ambele construite în stil gotic, Biserica fortificată din Saschiz, Biserica evanghelică din Reghin, Castelul Calendar din Gornești și altele.

 

Medici și spitale

 

Rețeaua unităților sanitare în anii ‘60 sunt reprezentate de 12 spitale, 10 policlinici teritoriale și de întreprinderi, 37 de dispensare, 125 circumscripții medicale și 41 case de nașteri, deservite de peste 5.200 de cadre sanitare cu pregătire elementară, medie și superioară. La un medic reveneau 547 de locuitori. Numărul paturilor de asistență medicală era de 4.518, la 1000 de locuitori revenind 8 paturi.

 

Cluburi și terenuri de sport

 

În județ existau pe vremea aceea 3 cluburi sportive și 324 de asociații sportive, reprezentativ fiind clubul ASA Tîrgu Mureș. În județ existau 7.802 sportivi legitimați din care 3 maeștri emeriți și 37 maeștri ai sportului. Baza materială pentru sport era formată din 175 de terenuri de fotbal, 39 terenuri de volei, 17 terenuri de baschet, 24 de terenuri de handbal, 15 săli de sport, 11 popicării, două baze nautice. Pe lângă astea existau baze sportive mai mici în școli, întreprinderi, instituții și comune, potrivit volumului” Județele României Socialiste”, Editura Politică, București -1969.

 

Erika MĂRGINEAN

 

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile sunt închise.